You are on page 1of 54

Inceputurile Iasului: o incursiune in istoria timpurie a orasului

Acum 600 de ani pe locurile pe care astazi se ridica cladirile Iasilor, calatorul ce cobora dinspre Polonia spre Marea Neagra intilnea un tirgusor mic si prafuit, la capatul caruia se ridica o curte domneasca, cu aspect de cetatuie. Aceasta mica asezare, aflata la margine de codri, la o raspintie de drumuri, pe terasa unui deal ce domina valea mlastinoasa a Bahluiului, se va dezvolta pina la a deveni capitala Moldovei. In rindurile care urmeaza, ne propunem sa prezentam povestea inceputurilor Iasului. Vom lasa deoparte celebrele biserici si manastiri ale urbei si ne vom referi mai mult la oras si la orasenii sai, asa cum se prezentau pina la inceputul secolului al XIX-lea. Nu vom lasa deoparte controversele istoricilor legate de prima datare, de numele Iasului sau de functia initiala a asezarii.

Plan al vechiului Iasi, realizat de C. Cihodaru Orice discutie privitoare la istoria Iasilor nu poate porni trecind cu vederea inceputurile sale. Orasul nu a aparut intimplator. Locul in care se afla a fost locuit din vechime, mai multe asezari umane fiind descoperite in aceasta zona, unele urme fiind din paleolitic. Dintre dealurile din zona, oamenii au fost atrasi in mod special de unul, si anume de cel care domina dinspre nord valea riului Bahlui si se prelungea spre aceasta printr-o terasa cu o inclinare molcoma, dar mai accentuata in evul mediu decit vedem noi astazi. La marginea dinspre sud-est a acestei terase, s-a ridicat curtea domneasca. Ce a fost intii: orasul sau curtea domneasca Ca si in alte cazuri, istoricii au pareri impartite cind vine vorba de ce a fost aici mai intii, asezarea urbana sau curtea. Unii sustin ca prezenta unui oras in devenire ar fi determinat pe vechii voievozi sa instaleze aici o mica resedinta, in timp ce altii cred ca prezenta curtii ar fi dus la dezvoltarea in preajma a unui oras. O asezare rurala exista aici cu siguranta cu mult timp inainte de ridicarea unei resedinte voievodale, insa instalarea acesteia din urma a dat un impuls decisiv urbanizarii. Ramine un mister ctitorul acestei curti, cu toate ca ipotezele nu lipsesc. Probabil, dupa cum crede prof. I. Caprosu in lucrarea Iasii vechilor zidiri (scrisa impreuna cu D. Badarau), este vorba de unul din voievozii sau boierii de dinainte de formarea tarii Moldovei. Domnii de mai apoi au refacut si extins curtea, ce a devenit una dintre cele mai importante din zona. Sapaturile arheologice, inclusiv cele ce se vor incepe cu ocazia constructiei complexului Palas, din imediata apropiere a vechii curti, pot confirma aceasta teorie. Se pune fireasca intrebare: de ce s-ar fi construit o curte in acest loc? Pe linga faptul ca pozitia geografica era prielnica, izvoarele istorice arata ca aici s-a stabilit si o importanta rascruce de drumuri. Un mare drum comercial venea dinspre Polonia, dupa ce trecea prin Hotin, Dorohoi, Botosani si Hirlau si intra in oras, ca si astazi, prin Pacurari. Dinspre nord,

mai venea un drum, ce patrundea pe la Sararie si care mergea de-a lungul Prutului spre stefanesti si Hotin. Din Iasi se mergea spre sud pe doua cai. Negustorii puteau alege sa treaca Prutul pe la tutora spre Cetatea Alba sau sa mearga spre Vaslui si Galati traversind Codrii Iasilor, pe la Scinteia. Cel din urma drum cobora dinspre oras nu pe actuala strada Palat (fostul Pod al Spinzuratorilor, apoi al Gunoaielor), ci pe strada Sfintul Lazar de azi (Podul Lung). Pina la mijlocul secolului al XIX-lea, riul Bahlui curgea mult mai aproape de dealul pe care se afla orasul, de-a lungul sau fiind amenajate mai multe iazuri. Prima atestare: 1395 sau 1408

Iasul vechi, vedere generala Ample discutii s-au dus in jurul datei cind Iasii au fost mentionati pentru prima data. S-au vehiculat mai multi ani, printre care si 1395, ce este prezent pe o inscriptie din biserica armeana Sf. Maria, refacuta in 1803. O buna parte din specialisti contesta validitatea acestei inscriptii, pentru ca armenii consemnau trecerea timpului dupa calendarul lor, ce incepe la anul 551 al calendarului gregorian. Desi inscriptia este probabil falsa, acest lucru nu inseamna ca armenii nu erau deja prezenti la Iasi la sfirsitul secolului al XIV-lea. Ei erau deja sositi si in alte orase ale Moldovei, unde au venit la chemarea domnilor ce aveau nevoie de mesteri si negustori specializati. Toti istoricii sint de acord ca anul 1408, cind Iasii figureaza ca loc de taxare pentru negustorii polonezi carora Alexandru cel Bun le daduse un privilegiu comercial, reprezinta data cea mai sigura pentru prima pomenire a asezarii. Probabil la 1408, Iasii erau cel putin un tirg, loc de schimb al produselor venite pe drumurile tarii, altfel domnia nu ar fi stabilit aici un punct vamal. Citeva decenii mai tirziu, in 1434, asezarea apare numita sub forma tirgul Iasilor".

Cum arata Iasul la inceput


In primele sale doua secole de existenta certa (secolele XV-XVI), orasul a cunoscut o dezvoltare lenta. In perioada sa de inceput, orasul nu era foarte intins si nici populat peste masura. Vatra asezarii era in apropierea curtii domnesti, iar prima ulita mai importanta pornea de la poarta acesteia si mergea spre rasarit. Este vorba de Ulita Ruseasca, ce se continua cu Ulita Trapezeneasca (sau a schimbatorilor de bani", actualele strazi Grigore Ureche si Grigore Ghica Voda), al caror vechi traseu a fost schimbat de constructiile din zona Teatrului

Luceafarul de azi. Aici se afla piata orasului (dricul" tirgului), unde negustorii isi vindeau marfurile, dar si vama (linga biserica Sfintul Lazar). Strainii au reprezentat un izvor permanent de populatie pentru oras, ca si o sursa de venituri pentru domnie. Pe linga romani, au venit aici armeni, unguri, polonezi, nemti sau rusi, grupati in functie de religie si ocupatie. Armenii, sositi in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, locuiau in mahalaua din jurul bisericii Sf. Maria de linga Hala Centrala de azi, zona care, in momentul asezarii lor aici, se afla la marginea orasului. Catolicii stateau in mahalaua din jurul bisericii catolice, tot la periferia orasului de atunci. Se pare ca se ocupau cu viticultura, caci toponime ca ticau, Copou sau Ciurchi, unde erau multe vii, au rezonanta maghiara. O a treia strada importanta apare acum, Podul Vechi (azi Costache Negri), ce ducea spre iesirea dinspre nord-est a orasului. Intre Ulita Ruseasca si Podul Vechi exista o alta strada, veche si ea, Sfinta Vineri (azi Anastasie Panu). Reperele amintite arata intinderea destul de redusa a Iasilor in secolul al XV-lea. Orasul nu se mai putea intinde spre rasarit, deoarece era oprit de valea Cacainei (actualul bulevard Tudor Vladmirescu), al carei nume vine tocmai de la faptul ca aici se aruncau gunoaiele. Singurele spatii ramase disponibile se aflau spre nord si vest. Iasul devine capitala

Palatul Administrativ, aflat pe locul vechii Curti Domnesti, actualul Palat al Culturii Un moment important in istoria Iasilor il reprezinta alegerea de catre domnie a curtii de aici ca principala resedinta domneasca a tarii. Pina la jumatatea veacului al XVI-lea, domnii au stat temporar in Iasi, ca si in Vaslui, Hirlau sau Husi. Se pare ca Stefan Rares a urmarit sa intareasca curtea de la Iasi, pe care o vedea ca o potentiala cetate, cu doi pircalabi in frunte. In a doua sa domnie, Alexandru Lapusneanu decide sa se stabileasca aici, in defavoarea Sucevei, ce ramine resedinta secundara. Alegerea Iasilor ca resedinta principala confirma cresterea in importanta a orasului. Daca privim o harta a Moldovei medievale, observam ca Iasii sint situati aproximativ in centru, astfel ca, pentru o administrare mai eficienta a statului, domnia a preferat acest loc. Decizia lui Lapusneanu nu face din asezarea de pe Bahlui capitala Moldovei, caci vreme de inca un secol asistam la un duel" pentru intiietate intre Iasi si Suceava, din care invingator va iesi, inevitabil, cel dintii. Abia din momentul in care si mitropolitul tarii se muta la Iasi (1687) putem vorbi de acest oras ca fiind capitala Moldovei. Statornicirea domnului in Iasi duce in mod firesc la stabilirea aici a tot mai multi boieri. Apare astfel o noua strada, dominata de casele boierilor, Ulita Mare, actualul Bulevard stefan cel Mare. Orasul capata o noua directie de dezvoltare, spre nord si vest, si ocupa treptat restul

spatiului dintre capatul Ulitei Mari si Manastirea Golia. Marginea de nord va fi reprezentata de o noua strada, Ulita Hagioaiei (Bulevardul Independentei), dincolo de care se formeaza o mahala, ce urca pe pantele Copoului, Muntenimea. Iasii aveau acum doi poli comerciali, Tirgul Vechi sau de Jos, lateral de curte, si Tirgul Nou sau de Sus, de pe Ulita Hagioaiei. Alte piete mai mici se aflau in preajma celor doua, Tirgul lui Barnovschi, respectiv Tirgul Fainei (Tirgul Cucului, mai tirziu).

Extinderea orasului
Pe strazile orasului, pe linga romani si mai vechii armeni si unguri, s-au stabilit si alti straini, ca in orice oras medieval european. Sporeste numarul grecilor, dar vin si turci, polonezi, italieni, raguzani (provenind din Raguza, Dubrovnik-ul de astazi) si evrei. Pina in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, cei din urma erau in numar mic, insa din momentul in care incep sa soseasca in numar mai mare, se stabilesc in mahalaua din Tirgul Fainii spre Cacaina, unde se aflau si principalele sinagogi. tiganii erau prezenti la marginea tirgului, bordeiele lor din Brosteni, aproape de intrarea in Iasi dinspre vama, impresionind neplacut pe calatori. Cu totul, in oras in secolul al XVII-lea nu erau mai mult de 4-5.000 de case si 20-25.000 de locuitori. Populatia creste in secolul urmator, insa cifre precise nu avem la dispozitie. Faptul ca orasul incepe din a doua parte a secolului al XVII-lea si in secolele urmatoare sa urce lent spre Copou arata ca terasa pe care s-a format nucleul urban nu mai era suficienta. Cacaina limita extinderea spre rasarit, Bahluiul spre sud, in timp ce ripe adinci (Ripa Pevetoaiei si Ripa Galbena) margineau asezarea spre sud-vest. Copoul si strada sa centrala (Bulevardul Carol - Podul Verde) sint ocupate insa incet, orasul apropiindu-se de locul viitoarei Gradini Publice imediat dupa 1800. Expansiunea Iasilor continua dincolo de hotarele sale naturale si spre rasarit si sud. Tatarasii devin mahala a orasului, iar in jurul manastirii Frumoasa se formeaza un nou cartier. In preajma sau sub controlul unor manastiri apar asa-numitele tirgusoare", in realitate asezari gindite ca locuri de negot, cu regim administrativ si fiscal separat de oras. La marginea de nord, se afla tirgusorul Copou (de aici numele Tirgusorului de azi), alte doua fiind spre sud, tirgusoarele Socola si Nicolina.

Indeletnicirile orasenilor
Locuitorii din Iasi aveau ocupatii dintre cele mai diverse. Majoritatea erau negustori si mesteri, insa orasenii nu se fereau sa practice si agricultura. Printre mesteri intilnim arcari, caldarari, potcovari, sabieri, dar si pietrari, dogari, blidari, blanari, croitori sau cizmari. Dupa specificul vremii, nu lipseau mestesuguri mai putin cunoscute astazi, precum cel al sahaidacarilor, ce confectionau tolbele de piele in care se puneau sagetile, cel al cepragarilor, ce faceau podoabe din matase, lina sau bumbac pentru vestmintele boierilor sau cel al poturarilor, ce confectionau nadragii pentru arnauti. Putini stiu ca in Iasii evului mediu existau si multi berari. Chiar si Manastirea Galata avea instalatii de preparat bere. Paul de Alep ne spune ca lui Vasile Lupu ii placea berea: de fiece data dupa ce golise mai multe pahare de vin, domnul mai bea un pocal de bere, caci aceasta era rece". Bere se dadea si bolnavilor, dupa cum aflam dintr-un act din 1799, in care o anume

Tudora se obliga sa dea bere pacientilor de la Sfintul Spiridon. Femeile erau implicate si in facerea rachiului. Ion Neculce ne spune ca o tinara rachierita de pe Podul Vechi l-ar fi atras in mrejele ei pe batrinul domn Dumitrascu Cantacuzino. In secolul al XVIII-lea, se inmulteste numarul cafegiilor si al cofetarilor, ce raspund dorintelor tot mai rafinate, dar si mai orientalizate ale boierilor si domnilor. In rindul mestesugurilor mai noi intra si ceasornicaria, practicata de obicei de straini, precum Petru neamtul sau francezii Gaspar Caill si Jean Violier, ultimul numit Ioan Violie" in documentele veacului al XVII-lea. Primul orologiu din tarile Romane a fost cel instalat pe la 1638 de acelasi Vasile Lupu in turnul de la Trei Ierarhi. Domnii tarii aveau medic personal, care acorda consultatii si in oras, primind in schimb favoruri si bani. Au existat si situatii cind medicii straini adusi de domni au dat gres, precum in 1753, cind diagnosticul gresit al lui Giuseppe Pisani a dus la moartea Doamnei Sultana a lui Constantin Racovita. Doctorul vinovat a sfirsit in lanturi, nefiind eliberat nici macar la insistentele ambasadorului Frantei la Istanbul sau ale electorului Saxoniei.

Razboaie si molime
In lunga sa istorie, orasul nu a fost scutit de nenorociri, caci atacurile si jafurile tatarilor sau ale altor neamuri, precum si incendiile si cutremurele au fost frecvente. O buna bucata de vreme, tatarii au fost o adevarata calamitate pentru Iasi. Uciderea tragica a lui Ion voda, in 1574, a fost urmata de un atac tatarasc, ce a devastat regiuni intregi si a ars majoritatea oraselor, motiv pentru care Petru schiopul, domnul ce a urmat la tron, a fost numit si voda al cimpurilor". Unul din cele mai dramatice momente pentru oras a fost distrugerea din 1650, cind cazacii si tatarii au atacat Moldova, raspunzind refuzului lui Vasile Lupu de a-si casatori fiica cu Timus Hmelnitchi. Miron Costin ne spune ca au ars atunce tot orasu", curtea fiind abandonata de darabanii lasati de domn pentru paza. Singura salvare a locuitorilor erau Codrii Iasilor, din apropiere. De obicei, astfel de atacuri erau urmate de perioade de foamete si saracie. In a doua domnie a lui Dumitrascu Cantacuzino, dupa citiva ani de razboaie, sint pomenite cazuri de canibalism, dupa cum ne spune tot Neculce: era oameni tot lesinati si morti pe drumuri si pe uliti, cit sa minca om pe om". Din cind in cind bintuia ciuma, flagel de care spatiul romanesc nu a scapat decit in secolul al XIX-lea, care insa a adus holera. De obicei, cei atinsi de ciuma erau izolati in Codrul Iasilor, la schitul lui Tarita. Pirlea voda Expeditiile tatarilor, polonezilor sau cazacilor, dar si lipsa de organizare si neglijenta orasenilor duc deseori la incendii, ce au efecte devastatoare, in conditiile in care majoritatea cladirilor erau ridicate din lemn si erau o prada usoara pentru foc. Dupa jaful si incendiul din 1650, orasul trece printr-un alt mare incendiu, provocat de polonezi in 1686. Oamenii se ascundeau prin manastiri, singurele locuri fortificate din oras, alaturi de curte, insa chiar si asa nu scapau de foc sau de pericolul robiei.

Un alt incendiu devastator a fost in 1723. Focul a izbucnit de la o casa din sus de biserica Sfintul Dumitru-Bals, de unde intr-un ceas s-a intins spre curte. Incendii de acest fel aveau loc in fiecare deceniu, uneori si mai des. Marele incendiu din 1785 preface in scrum palatul principelui. Urmarit parca de foc, domnul de atunci, Alexandru Mavrocordat, zis si Pirlea voda, se va muta in mai multe rinduri. Mai intii, pleaca la resedinta mitropolitului, ce arde la putin timp, apoi la manastirea Galata, ale carei case egumenesti iau si ele foc, pentru ca in cele din urma sa ajunga la asa-numita Curte din Sararie" (Casa Mavrocordat), unde s-a semnat pacea din 1792. Curtea Veche este abandonata, fiind darimata si refacuta in 1806 sub alta forma. Iasul subteran Incendiile frecvente au imprimat un anumit specific asezarii. Dupa ce focul le mistuia casele, chiar si orasenii mai instariti, dar si boierii, preferau sa isi refaca locuintele tot din lemn, pentru ca era mai ieftin si casa se ridica mai repede. Daca la suprafata orasul aparea ca fiind din lemn, in subteran el era din piatra. Sub casele de lemn se aflau imense pivnite de piatra, unele intinse pe doua sau chiar trei niveluri. Orasenii au dat o folosinta acestor pivnite, in care se vindea vin. Asa se explica si de ce aproape peste tot in centrul vechi al Iasilor de azi se descopera pivnite. Din secolul al XVIII-lea, situatia cladirilor din oras incepe incetul cu incetul sa se schimbe, boierii ridicindu-si case din piatra si caramida. Orasenii mai saraci isi ridica in continuare case din nuiele acoperite cu stuf sau sindrila. Nici dughenile negustorilor, inghesuite la strada in front continuu, nu sint facute altfel. In afara bisericilor, Iasii nu au cladiri mai vechi de veacul al XVIII-lea. Din acest secol dateaza mai multe cladiri civile, ce au suferit insa diverse transformari datorita distrugerilor si renovarilor, astfel incit nici una nu mai pastreaza infatisarea originala. Cladirile care ne-au ramas Cei cu mai putina stare isi ridicau case cu parter simplu, cu cerdac lung si deschis, sprijinit pe stilpi de lemn, aproape la nivelul solului. In schimb, marii boieri preferau case cu parter inalt, cu scara interioara si cu bolta de trasuri incorporata in constructie. Ultimul element amintit este un specific al caselor nobile din Moldova, fiind prezent in Iasi la Curtea din Sararie" (azi cladire in cadrul Liceului Mihai Eminescu), Casa Catargi (corpul H al Universitatii), dar si la palatul Roznovanu (azi Primaria). Boierii si boieroaicele nu mergeau prea mult pe jos, fapt vazut ca o rusine, si aveau pretentia de a urca in trasura direct din casa. De altfel, nici cumparaturile nu si le faceau dindu-se jos din trasura, dupa cum cu ironie amintesc unii calatori straini. Mai mult, moda orientala introdusese obiceiul ca boierii importanti sa fie urcati tinuti de subsuori la sala principala de la curte, obicei extins apoi prin aducerea de la trasura in casa tot de subsuori. O alta cladire veche a orasului se afla la maternitatea de pe strada Cuza-Voda. Constructia dateaza din 1745, dar forma ce o vedem azi se datoreaza lui Alexandru Ghica, care a cumparat-o pe cind era in ruina in 1849 si a modernizat-o. In zona Copoului, s-au ridicat dupa

1800 mai multe case boieresti, cunoscute astazi publicului larg dupa sediile de institutii, firme sau restaurante pe care le gazduiesc, dar mai putin dupa originea lor. Sediul Junimii se afla in casa vistiernicului Dimitrie Ghica, in timp ce Casa Universitarilor este gazduita de cladirea ridicata inainte de 1800 pentru logofatul Neculae Canta si refacuta complet pe la 1840. Mai in centru, Filarmonica se afla in casa Alecu Bals, Starea Civila in casa Cantacuzino-Pascanu, iar Universitatea Veche" (cea de la 1860, azi corp al Universitatii de Medicina) in fosta casa a lui Matei Cantacuzino, resedinta temporara a domnilor dupa 1795. Acestea sint doar citeva frinturi din istoria tumultuoasa a Iasilor, istorie ce ne rezerva inca multe surprize. De unde vine numele orasului Numele orasului Iasi reprezinta o alta sursa de controversa pentru istorici. Dintre teoriile fanteziste, unele pun originea numelui pe seama tribului iazigilor (populatie iraniana), altele cauta o origine slava, insa trei sint ipotezele demne de a fi luate in seama. Prima deriva numele de la iasi, numire data alanilor (tot populatie iraniana) de rusi, iar o a doua leaga toponimul Iasi de un nume de persoana, de un anume Ias (derivat de la Ioan sau Iacob), intemeietorul sau stapinul asezarii, intr-o perioada greu de determinat. Constantin Cihodaru, in Istoria orasului Iasi, avansa o alta teorie: numele de Iasi ar deriva din numele dat in evul mediu unei categorii de luptatori cu arcul. Indiferent ca e nume etnic sau cu origine ce deriva din numele de persoane, toponime cu aceasta denumire sint prezente in tot spatiul romanesc (in Arges, Gorj sau Brasov). Pornind de la izvoarele pe care le avem la ora actuala, nici in aceasta privinta si nici in chestiunea inceputurilor orasului nu se pot da raspunsuri definitive. Locurile temute ale Iasului In apropierea portii principale a curtii domnesti, se afla un loc ce avea o faima trista, locul unde se faceau executiile. Oamenii din popor erau executati prin spinzurare, in timp ce in cazul boierilor se proceda la taierea capului, vazuta in epoca ca o pedeapsa mai nobila. Calatorii straini se aratau mirati sa vada spinzuratorile atit de aproape de palatul domnesc. Ion Neculce scrie ca Mihai Racovita ar fi hotarit sa se instaleze patru furci linga curte, de care in mai toate dzilele spinzura tilhari de picioare sau de susiori, cu capetele in gios cu pielea goala". In cadrul curtii se afla si temnita in care erau tinuti cei ce asteptau judecata, insa in anumite perioade aceasta s-a aflat in oras. In secolul al XVII-lea, temnita era intr-o cladire din perimetrul gradinii din fata Mitropoliei de azi, iar la sfirsitul secolului urmator o gasim in zona intersectiei Bulevardului stefan cel Mare cu strada Palat. si aici se facea deosebire intre boieri si oamenii din popor, ce nu erau amestecati unii cu ceilalti. Municipiul Iasi (istoric Iassi, , Iasii) este resedinta judetului Iasi si principalul centru urban din nord-estul Romaniei.Iasi a fost capitala Moldover n perioada 1564 1859, una dintre cele dou capitale ale Principatelor Unite ntre 1859 si 1862 si capitala Romaniei ntre 1916-1918.

Conform datelor recensmntului din anul 2002, Iasi numra 320.888 de locuitori si era astfel al doilea oras ca mrime din Romania. Zona Metropoliana Iasi care include 13 localitti nvecinate, avea o populatie de aproximativ 400.000 de locuitori. Iasi este centrul cultural, economic si academic al Moldovei. Aici funcsioneaz Universitatea Alexandru Ioan Cuza, una din cele mai prestigioase institusii academice din Romania , precum si alte patru universitti publice si sapte particulare. 1.ETIMOLOGIE Istoricii au diferite teorii referitoare la originea numelui "Iasi". Unii afirm c numele provine de la un trib sarbat,yazigii, mentionati de Ovidiu ca " Ipse vides onerata ferox ut ducata Iasyx/ Per media Istri plaustra bubulcus aquas " si "Jazyges et Colchi Metereaque turba Getaque/ Danubii mediis vix prohibentur aquis". O alt explicatie ar fi c numele are originea n tribul alanic al jassilor. Trebuie mentionat aici c iazygii si alanii erau doua ramuri din cele trei ale sarmasilor, a treia fiind roxolanii. O inscriptie astzi pierdut pe o born kilometric roman descoperit n apropiere de Osijek, Croatia n secolul al XVIII-lea mentioneaz existenta unui Jassiorum municipium. Numele maghiar al orasului (Jszvsr) nseamn mot-a-mot "Piata (Trgul) jassilor"; numele vechi romnesc, Trgul Iesilor (si forma alternativ Iasii), ar putea avea aceeasi semnificatie. Putem presupune c la origini numele avea o semnificatie razboinic pornind de la faptul ca "ijsz" n limba maghiar nseamn "arcas" n timp ce "yash" n limbile sanskrit si hindi, care au origine comun cu limba sarmasilor, nseamn "faim". 2.ISTORIE

Veche vedere de sus asupra centrului (zona Piaa Unirii)

Imagine veche a Strzii tefan cel Mare (n prim plan biserica Trei Ierarhi)

Imagine veche a Strzii Lpuneanu Orasul Iasi a fost mentionat pentru prima oar ntr-un privilegiu comercial emis n 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totusi, deoarece existau cldiri mai vechi de aceast dat (spre exemplu presupusa Biseric armean costruit n 1395), se crede c orasul este mult mai vechi, cel pusin cu cteva decenii, de aceast dat. n 1564, domnitorul Alexandru Lpusneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. n 1640, Vasile Lupu a nfiintat aici prima scoal n limba romn si o tipografie n biserica Trei Ierarhi. n 1643, prima carte tiprit n Moldova a aprut la Iasi. Orasul a fost incendiat de ttari n 1513, de otomani n 1538, si de rusi n 1686. n 1734, a fost afectat de o epidemie. Prin Pacea de la Iasi, cel de-al saselea rzboi ruso-turc a luat sfrsit n 1792. n 1822, turcii au luat cu asalt orasul, pentru a potoli revolutionarii greci ai Eteriei, condusi de Alexandru Ipsilanti. ntre 1565 si 1859, orasul a fost capitala Moldovei, apoi, ntre 1859 si 1862, att Iasi ct si Bucuresti au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei si Valahiei. n 1862, cnd uniunea celor dou principate a devenit deplin sub numele de Romnia, capitala trii a fost stabilit la Bucuresti. Pentru a compensa pierderile provocate orasului n 1861, prin schimbarea sediului guvernului, s-a votat plata a 148.150 lei orasului, dar acest lucru nu s-a ntmplat niciodat. Dup 1860, cldirile de lemn si chirpici au fost nlocuite treptat de cele din piatr si crmid, si reteaua de strzi mbunttit. Au fost construite edificii noi, precum Palatul Culturii, Teatrul National sau Universitatea "Al.I. Cuza". n timpul primului rzboi mondial, pentru doi ani, Iasi a fost capitala Romniei neocupate, dup ce Bucuresti a czut n minile Puterilor Centrale la 6 decembrie 1916. n noiembrie 1918, capital a redevenit orasul Bucuresti.

Al doilea rzboi mondial a reprezentat o perioad neagr n istoria iesean. n timpul regimului Antonescu, Pogromul de la Iasi din 27-29 iunie 1941 a fost printre cele mai grave evenimente de acest fel din lume, prea putin cunoscut iesenilor nsisi att nainte, ct si dup Revolutia romn din 1989. n mai 1944, orasul a fost scena unor lupte grele ntre fortele romno-germane si Armata rosie, zile n care o mare parte din zona istoric a orasului a fost distrus. Faimoasa divizie de elit Panzergrenadier Grodeutschland a obtinut o victorie important asupra sovieticilor la Btlia de la Trgu Frumos, n apropiere de Iasi. n iulie, Iasul era ocupat de fortele staliniste. n perioada postbelic orasul a continuat s se dezvolte, construindu-se noi cartiere si ntreprinderi industriale. Dup cderea comunismului, orasul a rmas cel mai important centru cultural din afara arcului carpatic, dup Bucuresti. Iasul ar putea obtine titlul de "oras initiator al Revolutiei din decembrie 1989, prin ordonant guvernamental, n 14 decembrie '89 mai multi ieseni fiind arestati de securitate pentru c organizaser o manifestatie mpotriva regimului comunist. Semnalul revoltei trebuia s fie dat de clopotele Mitropoliei. Planul revolutionarilor a fost ns aflat de Securitate. La momentul fixat, Piata Unirii era strict supravegheat de militieni si securisti n civil, care au mpiedicat orice manifestatie, iar membrii Frontului Popular au fost arestati. Ei au fost eliberati cteva zile mai trziu, n 22 decembrie 1989. 2.1 EVENIMENTE ISTORICE Evenimente istorice 1600 Mihai Viteazul a consfintit la Iasi unirea Principatelor Romne 1638 primul orologiu din trile romne a fost cel instalat pe la 1638 de Vasile Lupu n turnul de la Trei Ierarhi 1646 este publicat n tipografia de la Sf. Trei Ierarhi prima carte de legi n limba romn, intitulat Carte romneasc de nvttur de la pravilele mprtesti si de la alte jiudete" 1671 nfiintarea Sinagogii Mari, cea mai veche din tar la acest moment 1698 prima lucrare filozofic romnesc scris de Dimitrie Cantemir, Divanul sau Glceava nteleptului cu lumea sau Giudetul sufletului cu trupul 1714 Dimitrie Cantemir este primul romn ales membru al unei academii, Academia din Berlin 1816 prima reprezentatie de teatru n limba romna, Mirtil ai Hloe, jucat n casa hatmanului Constantin Ghica 1821 izbucneste la Iasi miscarea de eliberare a Greciei de sub dominatia otoman 1834 primul monument din trile romne: Obeliscul cu lei din parcul Copou, monumentul Regulamentului Organic (prima constitutie a Moldovei) 1834 primul muzeu din Romnia: Muzeul de Istorie Natural din Iasi 1839 prima expozitie romneasc: "Expozitia plantelor si florilor exotice" 1848 reprezentatia primei operete romnesti, Baba Hrca de Alexandru Flechtenmacher 1848 Iasul este initiatorul Revolutiei de la 1848, care s-a extins ulterior pe ntreg teritoriul romnesc 1856 prima Grdina Botanic din Romnia 1857 infiintarea Bncii Nulandt, prima banc de credit ipotecar din Romnia 1857 se introduc in circulatie primele timbre postale, celebrele Cap de bour 1859 prima Universitate de Medicin din Romnia

1860 inaugurarea Universittii din Iasi, prima universitate romn, n cldirea actualei Universitti de Medicin si Farmacie Gr. T. Popa 1862 prima lucrare romneasc de geologie: Calcarul de la Repedea de Grigore Coblcescu 1868 se naste la Iasi Emil Racovit, primul savant romn participant la o expeditie stiintific international 1876 primul Teatru Evreiesc din lume, infiintat de Avram Goldfaden 1887 prima publicatie medical din Romnia: Revista Medico-Chirurgical 1912 se naste la Iasi George Emil Palade, singurul romn laureat al premiului Nobel (Fiziologie si Medicin, 1974). 1918 inaugurarea primei case memoriale din Romnia: Bojdeuca lui Ion Creang 1941 ntre 27 si 29 iunie, Pogromul de la Iasi a fost unul din cele mai violente pogromuri contra evreilor din istoria Romniei, initiat de generalul Ion Antonescu si secondat de autorittile publice locale. Au fost ucisi 13.266 de evrei. 1976 inaugurarea Muzeului Teatrului, singurul de acest gen din tar, n casa vornicului Alecsandri

3.Geografie Municipiul Iasi se afl n partea de Est a Moldovei, n Cmpia Moldovei. Orasul se afl pe rul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se vars n rul Prut. 3.1 Asezare geografic Prin extinderea lui, Iasul este legendara urbe a celor 7 coline Cettuia, Galata, Copou, Bucium-Pun, sorogari, Repedea si Breazu, cu altitudini variind ntre 40 m n Lunca Bahluiului si 400 m pe Dealul Pun si Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cettuia, Ttrati si Galata. Orasul mai este traversat de rul Nicolina si de prul torogari (numit n evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la rsrit de oras, curge prul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement. 3.2 Topografie

Iai ,panorama spre Centru Civic i Palatul Culturii Situat la nord de Codrii Iasilor, orasul vechi se afl ntr-un patrulater delimitat de actualele strzi Stefan cel Mare (Ulita Mare), Alexandru Lpusneanu, Independentei (Podul Hagioaiei),

Elena Doamna si Grigore Ghica (Ulita Ruseasc), nucleul orasului aflndu-se n zona Palatul Culturii (curtea domneasc) si str. Costache Negri (Ulita Veche). Orasul nou s-a extins n toate directiile, cuprinznd n prima faz (secolele XVIII-XIX) cartierele Copou, Srrie, Sicu, Ttrasi, Ciurchi, Galata si partial Nicolina si Pcurari; n a doua faz (secolul XX), au fost incluse cartierele Pcurari (partea nou, de vest), Nicolina (partea nou, de sud, azi numit C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Mircea cel Btrn, Alexandru cel Bun, Dacia si Grdinari, la acestea adugndu-se Zona Industrial. Orasul are ca suburbii cteva localitti care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate nc asezri rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezint ca asezri urbane: Dancu, Tomesti, Ciurea si Lunca Cettuii. Tendinta urban este de extindere a Iasilor, aceste localitti fiind incluse n zona metropolitan, alturi de alte localitti: Pun, Brnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului si Breazu. n urma exploziei fenomenului constructiilor din ultimul deceniu, unele dintre aceste localitti sunt astzi practic unite cu orasul. 3.3 Clima Clima prezint un caracter continental pronuntat, fiind influentat de masele de aer cu provenient rsritean; iernile sunt geroase, iar verile clduroase. Temperatura maxim nregistrat a fost 40 C (27 iulie 1909), n timp ce minima a fost de - 36,3 C (1 februarie 1937). Temperatura medie a aerului (media lunar si anual)* Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual

Perioada Ian 1901-3,5 -1,8 3,1 10,2 16,0 19,5 21,2 20,5 15,9 10,0 4,1 -0,8 9,5 2000 2005 0,3 -3,8 2,8 10,3 16,3 18,7 21,8 20,6 16,7 10,1 3,7 1,0 9,9 Maxima si minima absolut lunar n perioada 1901-2000 Anul 1921 1990 1926 1948 1960 1927 1909 1905 1946 1952 1926 1989 Maxima 16,7 22,5 27,0 31,5 36,4 38,0 40,0 39,7 38,0 33,9 29,0 19,5 Anul 1963 1937 1952 1963 1935 1934 1929 1914 1921;1931 1912 1993 1946 Minima -9,4 -3,0 3,5 6,3 4,6 -3,5 -9,6 30,6 36,3 22,7 21,1 29,5

3.4 Orase apropiate

Iai, vedere spre spre cartierele Autogar, Canta, Pcurari Trgu Frumos (45 km V) Vasli (72 km S) Pascani (73 km V) Roman (83 km SV) Blsi (104 km NE) Chisinu(110 km E) Bacu (120 km SV) Brlad (120 km S) Bototani (130 km NV) Suceava (150 km NV) Piatra Neamt (150 km V) 4. Demografie

Palatul Roznovanu sediul Primriei Municipiului Iai n momentul recensmntului din 2002, Iasul era ca numr de locuitori al doilea municipiu al Romniei dup Bucuresti, avnd 320.888 de locuitori. mpreun cu zona metropolitan, populatia se situeaz in jurul valorii de 400.000 locuitori. Conform ultimelor estimri oficiale ale Institutului National de Statistic, populatia municipiului Iasi era, n anul 2009, de 315.649 locuitori (a doua dup Bucuresti). 4.1 Populatia istoric sec. XVIII: 30.000-50.000 1831: 59.880 1859: 65.745 1912: 75.229

Rezultatul recensmntului din 1930 pentru municipiul i judeul Iai

1930: 102.872 locuitori, dintre care 63.168 romni, 34.662 evrei, 980 germani, 918 rusi, 543 maghiari, 505 polonezi, 340 tigani, 170 armeni, s.a. 1992: 344.425 2002: 320.888 2007: 315.214 plus 90.000 flotanti si studenti (nu sunt incluse suburbiile)

Evolutia populatiei la recensminte:

Structura etnic a populatiei, potrivit recensmntului din 2002:


romni: 98,1% tigani: 1,2% alte nationalitti: 0,7%

4.2 Structura confesional

Iai ,panorama spre Centru , Catedrala Metropolitan Ortodox i Catedrala Catolic Populatia dup religie, conform recensmntului din 1930:

ortodocsi: 63.023 (61,26%) mozaici: 35.465 (34,47%) romano-catolici: 3.178 (3,08%) luterani: 356 (0,34%) greco-catolici: 190 (0,18%)

Populatia dup religie, potrivit recensmntului din 2002:


ortodocsi: 92,5% romano-catolici: 4,9% alte religii, fr religie: 2,6%

4.3 Zona Metropolitan este o regiune din judetul Iasi, Moldova, Romnia ce cuprinde municipiul Iasi si 13 comune nvecinate acestuia, constituit n scopul crerii de noi oportunitti de afaceri, al constructiei si amenajrii de locuinte si locuri de recreere, al atragerii de investitii mai consistente, si al coordonrii mai bune a proiectelor de mediu si infrastructur. Zona metropolitan Iasi a fost constituit la 8 aprilie 2004, si cuprinde, pe lng municipiul Iasi, si comunele Aroneanu, Brnova, Ciurea, Holboca, Lescani, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomesti, Ungheni, Valea Lupului si Victoria. La 1 ianuarie 2009 populatia estimat a Zonei metropolitane Iasi era de 400.323 locuitori

Nume

Populatie (2002) 320.888 2.884 3.935 10.092 11.662 6.620 8.073 6.735 6.496

Populatie (2009) 308.843 3.111

Variatie

Suprafat (km) 93,91 33,00 41,22 47,72 59,37 58,55 82,57 69,26 43,20

Densitate (loc/km) 2.207 73 85,5 211 196 94 97 97 157

Iasi Aroneanu Brnova Ciurea Holboca Lescani Miroslava Popricani Rediu

-3,75 +7,85

4.842 +23,05 11.413 +13,09 12.854 +10,22 6.977 +5,39

10.113 +25,27 7.852 +16,59 4.130 -36,42

Schitu Duca

4.337

4.547

+4,84

120,00

37

Tomesti Ungheni Valea Lupului Victoria Total

11.866 4,182

12.512 4.370

+5,44 +4,50

62,16 46,14

324

3.563

4.263 +19,65

13,00

4.293 397.800

4.496 400.323

+4,73 +0,63

62,16 832,26

70 504,9

5. Educaie

Universitatea Al. I. Cuza Iasul este orasul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru n limba romn si al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Sicu). n oras, pe dealul Copoului, se afl cea mai veche universitate din Romnia, Universitatea din Iasi, numit azi si Universitatea "Alexandru Ioan Cuza". ntemeiat n 1860 prin decret de ctre principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mihilene, universitatea are astzi 15 facultti, cu peste 40.000 de studenti. Cldirea principal,

monument de arhitectur, a fost ridicat n 1896. n oras, se mai afl si alte institutii de nvtmnt superior: Universitatea Tehnic "Gh. Asachi" cu peste 25.000 de studenti, Universitatea de Medicin si Farmacie "Grigore T. Popa", Universitatea de stiinte Agricole si Medicin Veterinar "Ion Ionescu de la Brad", Universitatea de Arte "George Enescu", Universitatea Petre Andrei. n Piata Eminescu, n perioada interbelic, s-a ridicat cldirea Fundatiei Culturale Regale, ce astzi gzduieste Biblioteca Central Universitar "Mihai Eminescu", cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare. Principalele campusuri studentesti se afl n Tudor Vladimirescu (22 cmine) - unde se afl cel mai mare cmin din partea de sud-est a Europei, Titu Maiorescu (4 cmine), TrgusorCopou (4 cmine), Codrescu (5 cmine si complexul international Gaudeamus) si Agronomie (4 cmine).

6. Economie

Hotel Europa - World Trade Center Iasi este un centru economic important al Romniei. Industriile principale sunt metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno Steel), medicamentele (SC Antibiotice SA), textilele (SC IasiConf SA, SC Iasitex SA) si industria alimentar. Sectorul bancar si cel al informatiei au luat avnt n ultimii ani, numeroase bnci si companii de software fiind prezente n oras.

Iasi este de asemenea un centru comercial regional important, aici existnd numeroase centre comerciale (Iulius Mall, Moldova Mall, Hala Centrala, Axa Niciman, Felicia Shopping Center, Era Shopping Center etc.) si mai multe hyper si supermarket-uri (Metro, Selgros, Carrefour, Kaufland, Gima, Billa, Plus, Praktiker, Dedeman, Arabesque, Baumax, Mobexpert, Mr. Bricolage). Alte proiecte sunt n curs de realizare (Palas Shopping Mall, Maximall, Green Plaza Iasi etc.). 7. Institutii si puncte de interes

Palatul Culturii, vedere aerian

Casa Dosoftei

Catedrala Mitropolitan

n Iasi, se afl Biserica "Sf. Nicolae Domnesc", cea mai veche din oras, ctitorie a lui Stefan cel Mare, restaurat integral la sf. sec. XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi si Mnstirea Golia, mrturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitan, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu "Masa Umbrelor", aleile Copoului cu mireasma de tei si cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu si Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale "Mihail Sadoveanu", "George Toprceanu", "Mihai Codreanu", "Otilia Cazimir", Biblioteca Universitar "Mihai Eminescu", fondat ca bibliotec a Academiei Mihilene. Alte monumente importante din perioada medieval sunt: Mnstirea Galata, din timpul lui Petru Schiopul, Biserica Sfntul Sava, (nc. sec. XVII), bisericile Brboi, Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Mnstirea Cettuia - ctitorie a lui Gheorghe Duca - sau Mnstirea Frumoasa, din sec. XVIII. Primul spital din oraa a fost ntemeiat la jumtatea sec. XVIII n jurul Mnstirii Sfntul Spiridon, al crui nume l poart ai astzi. Spitalul Sfntul Spiridon este cel mai mare din zona Moldovei. n zona de sud a orasului, n cartierul C.U.G.2 se afl Parcul Tehnologic Iasi, n apropierea cruia se construieste Centrul Expozitional Moldova. Din punct de vedere arhitectonic, Iasii de azi se prezint ca un adevrat amestec de nou si vechi, de istorie si modernitate, de iarb, beton si sticl. Cldiri cu mare valoare istoric se afl printre blocuri noi de locuinte (mai mult sau mai pusin moderne). n perioada anterioar regimului comunist s-au pierdut n elanul modernizator cldiri importante precum turnul bisericii Trei Ierarhi sau biserica Dancu. ns adevratele ravagii orasul le-a suferit n perioada comunist, cnd s-a distrus o bun parte a centrului vechi, fr a se tine cont de faptul c multe din cldirile demolate ddeau personalitate urbei. Au avut de suferit zonele Piata Unirii (grav afectat de bombardamentele din 1943-1944), Trgu Cucului, fost cartier evreiesc, Bulevardul Stefan cel Mare si altele. Unele demolri aveau ca scop curtirea orasului de cldirile insalubre si mizere sau rmase n ruin de pe urma rzboiului, altele aveau alte scopuri. Chiar si n aceste conditii, au rmas n picioare multe cldiri importante si, pe bun dreptate, Iasii sunt considerati un adevrat muzeu; n fiecare colt al su se simt urmele trecerii unei personalitti de seam a literaturii, stiintei, filozofiei, istoriei sau politicii romnesti. Sunt romni care n-au fost niciodat la Iasi, desi n-ar trebui s fie nici unul, cci cine n-a fost aici nu poate s strbat cu nselegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poate ptrunde dup cuviint de spiritul trecutului nostru care trieste n acest loc mai viu si mai bogat dect oriunde aiurea [...]. n constiinta lui nationala ar fi o lipsa dac el n-ar fi vazut orasul care a fost si-ti zice nc astzi, cu mndrie, capitala Moldovei... Nicolae Iorga

Iasul este orasul care face impresia unui btrn gnditor, mbrcat n zdrente, ntrebat numai la zile mari si la nevoi, si uitat cnd este vorba de bine si belsug. Nicolae Hortolomi 7.1Cartiere Nord: Copou, Sicu, Srrie, Podu de Fier, Independentei,Agronomie, Trgu Cucului Est: Tudor Vladimirescu, Buctinescu, Ttrasi Nord si Sud,Oancea,Dispecer , Gradinari, Moara de Vnt, Ciurchi, Metalurgie, Aviatiei, Sutora, Zona Industrial

Sud: Baza 3, Bularga, Frigorifer, Bucium, Socola, Frumoasa, Clopotari, Poitiers-Siraj, Manta Rosie, Podu Ros, Dimitrie Cantemir, Testura, Nicolina 1 i 2, C.U.G. 1 si 2, Galata 1 si 2, Podu de Piatr, Zona Industrial Sud Vest: Mircea cel Btrn, Alexandru cel Bun, Tigarete, Gar, Dacia, Zimbru, Bicaz, Minerva, Olimp, Pcurari, Canta, Pcuret, Moara de Foc, Arcu

Obiective istorice si turistice

Monumentul Unirii din 1918 grup statuar druit Iaului de prinesa Olga Sturza n 1927 Cldiri si monumente istorice Obeliscul cu lei Bojdeuca lui Ion Creang Palatul Roznovanu Casa Pogor Crucea lui Ferentz Palatul Calimachi - azi sediul UTMF Institutul de Anatomie Grand Hotel Traian Biserici din Iasi Baia Turceasc Biserici si mnstiri Catedrala mitropolitan din Iasi Catedrala romano-catolic "Sfnta Fecioar Maria, Regin" Catedrala romano-catolic veche Mnstirea Bucium

Turnul mnstirii Golia Mnstirea Cettuia Mnstirea Frumoasa Mnstirea Galata Mnstirea Golia Mnstirea Podgoria Copou Mnstirea "Sf. Trei Ierarhi" Biserica "Sf. Nicolae Domnesc" Biserica Brboi Biserica Sfintii Teodori Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel din Iasi - Moara de Vnt - cu cimitir atestat la 1803 (mai vechi dect Eternitatea) Biserica Sfntul Sava Biserica Sfntul Spiridon Biserica Barnovschi Biserica Armeneasc Biserica Lipoveneasc Biserica Banu

Strada Lpuneanu Biserica Talpalari Biserica Sfntul Nicolae-Copou Biserica Toma Cozma Biserica Mitocul Maicilor Biserica Curelari Biserica Buna Vestire Parcuri, grdini Parcul Copou Grdina Botanic din Iasi Parcul Expozitiei Obiective istorice si turistice din mprejurimi Mnstirea Brnova Mnstirea Dobrovs Mnstirea Hadmbu Mnstirea Hlincea

Iai , Piaa Naiunii , Institutul de Anatomie Mnstirea Piatra Sfnt Mnstirea Vldiceni Biserica Aroneanu, fost mnstire Regiunea viticol Bucium Zona de agrement Ciric n judetul Iasi se mai afl:

Palatul Domnesc de la Ruginoasa al lui Alexandru Ioan Cuza Castelul Sturdza de la Micluseni Palatul Sturdza de la Miroslava Conacul Cantacuzino-Pascanu de la Ceplenita Casa memorial Vasile Alecsandri de la Mircesti Casa memorial Costache Negruzzi de la Hermeziu Ruinele de la Cucuteni Regiunea viticol Cotnari

Viata cultural Muzee, institutii culturale

Piaa Unirii - Hotel Traian

Biblioteca Central Universitar "Mihai Eminescu" Palatul Culturii Teatrul National Opera National Romn Filarmonica de Stat Moldova Teatrul Luceafrul Ateneul Ttrasi Casa Dosoftei Biblioteca Central Universitar Universitatea "Al.I. Cuza" Colegiul National Muzeul Literaturii Romne (Casa Pogor) Muzeul Teatrului Muzeul Etnografic al Moldovei Muzeul de Istorie a Moldovei Muzeul de Art Muzeul Unirii Muzeul Stiintei si Tehnicii "Stefan Procopiu" Muzeul "Mihai Eminescu" Biblioteca Judetean Gheorghe Asachi Filarmonica Moldova Universitatea de arte"George Enescu" Muzeul "Mihail Koglniceanu" Reprezentante culturale Dup reinstaurarea regimului democratic n Romnia n anul 1990, au fost deschise la Iai mai multe centre culturale strine. n prezent, funcioneaz n municipiul Iai:

Strada Cuza Vod Centrul Cultural Francez Centrul Cultural German Iasi Centrul Cultural Britanic (British Council) Centrul Cultural al Americii Latine si Caraibelor Centrul Cultural Elen "Panellinion" Case memoriale Bojdeuca lui Ion Creang Casa Mihail Sadoveanu Casa George Toprceanu Casa Otilia Cazimir Casa Mihai Codreanu ("Casa Sonet") Casa Petru Poni - Radu Cerntescu Sntate

Spitalul Universitar "Sf. Spiridon" Spitalul Clinic de Urgente Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Sf.Maria" Spitalul de Obstetric & Ginecologie "Elena Doamna" Spitalul de Obstetric & Ginecologie "Cuza-Vod" Spitalul Clinic "Dr.C.I.Parhon" Spitalul pentru elevi si studenti Spitalul Clinic de Recuperare Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie

Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Spitalul Clinic de Boli Infectioase "Sf.Parascheva" Spitalul Clinic de Psihiatrie "Socola" Spitalul Clinic de Neurologie Spitalul Militar Spitalul Clinic CFR

Primul centru din zona Moldova pentru bolnavii de Alzheimer s-a deschis la Iai, n conditiile n care peste 6.000 de ieseni sunt diagnosticati cu aceast boal. Transporturi si comunicatii

Cartierul Alexandru cel Bun (sus) i zona Grii Iai Transportul feroviar Iasi este un nod feroviar aflat la intersecsia dintre Magistrala Furei- Tecuci - Iasi - Ungheni, linia principal Iasi - Pascani si ramificatiile Iasi - Dorohoi, Iasi - Hrlu. n oras sunt patru gri: Gara Iasi, Gara International Nicolina, Gara Nicolina, Gara Socola ai o staaie de triaj la Socola. Municipiul Iaai este conectat prin legturi directe cu principalele oraae ale trii si cu Republica Moldova. n prezent, Gara Iasi se afl ntr-un proces de renovare, nceput n anul 1989, cu termen de finalizare neasumat.

Aeroportul Internaional Iai Transportul aerian n partea de rsrit a orasului se afl Aeroportul International Iasi, primul aeroport din zona Moldovei din punct de vedere al traficului, cu o aerogar modernizat si cu un proiect de realizare a unei piste de aterizare de 3000 m. Din Iasi se asigur legturi directe cu Bucuresti, Budapesta, Timisoara si Viena iar n timpul sezoanelor turistice alte destinatii sunt completate prin zboruri charter. Transportul rutier Reteaua de strzi a orasului, dezvoltat n ultimii 50 ani, o continu pe cea din evul mediu, asigurnd un trafic fluent, cu exceptia orelor de vrf, cnd numrul tot mai mare al masinilor duce la producerea unor mari ambuteiaje (mai ales n intersectiile din Centru, Gar, Podu Ros, Podu de Piatr, Fundatie, Elena Doamna, Baza 3, Testura). Exist planuri pentru realizarea unei autostrzi Est-Vest (Autostrada A4), ce va face legtura cu "Autostrada Transilvania" (Autostrada A3), la Trgu Mures, a unei sosele de centur, care s preia traficul greu din oras si pentru realizarea pasarelei Octav Bncil, care s fac legtura ntre cartierele Alexandru si Pcurari, cu nceperea lucrrilor planificat pentru nceputul anului 2008. Transportul n comun n anul 1898 Primria ncheie primul contract cu firma german A.E.G. Berlin, pentru realizarea transportului cu tramvaie electrice la Iasi. Astazi, transportul n comun este asigurat prin tramvaie, autobuze si maxi-taxi, de ctre Regia Autonoma de Transport Public RATP Iasi si prin autobuze si maxi-taxi de catre operatorul privat Unistil. Printr-un imprumut de la BERD s-a nceput reabilitarea infrastructurii rutiere a municipiului si a cilor de rulare tramvai.

Tramvaie Liniile de tramvai fac legtura ntre majoritatea cartierelor orasului. n 1989, reteaua electric de tramvai din Iasi a atins maxima dezvoltare, cumulnd 35 km de cale dubl activ pe trasee. n 1997 linia de tramvai Podu Ros - CUG II a fost desfiintat, aceasta nefiind ngropat si putnd fi folosit, desi este izolat ca urmare a nlturrii macazului din Podu Ros. Rondul Vechi CUG I este abondonat si nefunctional, fiind ngropat n unele prti sub pmnt. Toat reteaua din Iasi are ecartament metric. Ca urmare a lucrrilor de reabilitare a liniei de tramvai, ncepute n 2008, circulaia tramvaielor pe anumite sectoare a fost oprit pn la terminarea lucrrilor.

Tramvai GT4 pe traseul 2

Tramvai GT4 pe traseul 5

Parcul actual de tramvaie detinut de catre RAPT Iasi: Nr. Nr. Nr. n Nr. total n uz conservare casate

Model

Provenient

Observatii

GT4

95

95

Stuttgart, Augsburg, Halle

GT5

12

11

Augsburg

vagonul 366 pentru piese

ST7

10

10

Darmstadt

ST8

Darmstadt

ST10

Darmstadt

ST11

Darmstadt

Be 4/4 9

Berna

aduse prin programul "Donatie de tramvaie"

Be 8/8 5

Berna

aduse prin programul "Donatie de tramvaie"; vagonul 711 este folosit pentru piese

Tatra T4R

26

15

Cehoslovacia

cumprate noi

Tatra T4D

25

18

Halle

Timis 6

Timisoara

cumprate noi; au mai rmas doar 6 n depou, restul fiind casate si descompletate

V2A

Cluj-Napoca, Oradea

modernizate la Nicolina S.A., Iasi; un singur vagon n depou, restul fiind casate si descompletate

AEG

restaurat la RATP Iasi, una n curs de reabilitare

ITB

restaurat la RATP Iasi, ultimul vagon ITB rmas, restul fiind casate si descompletate

Total

206

153 31

22

Troleibuze n 2005 circulatia troleibuzelor a fost sistat, desi exista aici o retea foarte extins. Reteaua a intrat n conservare, dar pe unele trasee s-a nceput dezafectarea acesteia. Autobuze

Autobuz MAZ al RATP Parcul de autobuze RATP Iasi este format din 50 autobuze noi tip MAZ, 30 autobuze de tip Renault R312 achizitionate din Paris si 9 autobuze Mercedes O405 achizitionate din Sa Sebastian. Unistil este un operator privat de transport public cu autobuze.

Traseele de autobuz din Iasi: Linie Traseu Lungime Operator

19

Rond Canta - Podu Ros - Frigorifer - Rond CUG I

27,60 km RATP Iasi

28

Rond Copou - Podu Rod - Piata ACB - Rond Dacia

19,60 km RATP Iasi

30

Rond Canta - Nicolae Iorga - Bucium

21,20 km RATP Iasi

41

Rond Copou - Podu Ros - Rond CUG II

20 km

RATP Iasi

41b Rond Copou- Podu Ros - Rond CUG II - Blocuri Ciurea

cca. 25 km RATP Iasi

43

Rond Pcurari - Piata Independentei - Iulius Mall - CUG I

27,60 km RATP Iasi

43b Rond Copou - Piata Independentei - Iulius Mall - CUG I

cca. 25 km RATP Iasi

43c

Era Shoping Center - Rond Pcurari - Piata Independentei - Iulius cca. 30 km RATP Iasi Mall - CUG I

27

CUG II - Ttrasi Sud

Unistil

29

Tomesti - Baza 3 - Podu Ros

Unistil

44

Piata Dacia - CUG II

Unistil

121 Dacia - Pasajul Nicolina- Podu Rou- Ttrasi Sud Politic Consiliul local al municipiului Iasi este compus din 27 de consilieri, mprtiti astfel:

Unistil

Partid

Locuri

Componena Consiliului

PD-L

12

Partidul Social Democrat

11

Partidul National Liberal (PNL)

Sport

Stadionul Emil Alexandrescu, terenul Politehnicii Iasi Fotbal: Clubul sportiv Politehnica Iasi, echip de fotbal n Liga II

Alte sporturi: Asociatia Universitar Shotokan Karate Iasi public revista de arte martiale Samurai magazine. Echipa de baschet Poli Millenium Iasi. Echipa de rugby Poli Agro Iasi. Echipa de volei feminin Penicilina Iasi. Echipa de baschet feminin National Iasi. Cluburi de scrabble: C.S. Argus Trgu Frumos si Asociatia Clubul Sportiv West Moldavia Comunitatea Parkour Iasi Echipa de scrim Clubul Sportiv Municipal Iasi (CSMI). Scoala de zbor WeFlyRo - Iasi

Personalitti marcante

Mihai Eminescu (1850-1889) - poet, socotit de cititorii romni si de critica literar drept cel mai important scriitor romantic din literatura romn. Ion Creang (1837 - 1889), povestitor romn, considerat drept unul dintre clasicii literaturii romne. Recunoscut datorit basmelor, povestilor si povestirilor sale, Ion Creang a intrat n istoria literaturii romne, n principal, datorit operei autobiografice "Amintiri din copilrie". A locuit n cartierul Sicu, n asa-numita Bojdeuc George Emil Palade (1912), biolog american de origine romn, nscut la Iasi , laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie si Medicin (1974) pentru descoperirile sale n biologie, n special pentru functionarea ai structura celulelor (ribozom). Emil Racovit , savant , biolog si explorator romn , considerat ntemeietorul biospeologiei , nscut la Iasi n anul 1868 , primul romn ajuns n Antarctica, ca membru al expeditiei "Belgica" (1897-1899) , academician si presedinte al Academiei Romne. Una din insulele descoperite de expeditionari a fost numit dup numele profesorului lui Emil Racovit , geologul Grigore Coblcescu .

Emanoil Bardasare , pictor , nepotul pictorului Gheorghe Panaiteanu Bardasare .

De Iasi si-au mai legat destinul importante personalitti, precum:

autori si oameni de cultur romni - I. L. Caragiale, Gheorghe Asachi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, A. D. Xenopol, Spiru Haret, Emil Grleanu, Vasile Conta, Titu Maiorescu, Garabet Ibrileanu, George Toprceanu, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu, Costache Negruzzi, Alexandru Philippide, Petru Poni, Nicolae Gane, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor, Dimitrie Gusti ,Constantin Stamati, Barbu Fundoianu, Mihai Codreanu. artistii -Theodor Pallady ,Clin Alupi, Corneliu Baba, Nicolae Tonitza, Octav Bncil, Constantin Stahi, Camil Ressu, Stefan Dimitrescu, Ion Iancus,Sabin Blasa cronicarii- Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Milescu Sptarul, Ion Neculce si Dimitrie Cantemir importanti oameni de stat - Mihail Koglniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Petre P. Carp, Gheorghe I. Brtianu, Lascr Catargiu mitropolitii- Varlaam , Dosoftei, Veniamin Costachi si Iosif Naniescu savanti celebri precum- Stefan Procopiu , Ion Ionescu de la Brad , Ernest Juvara , Grigore Coblcescu ,Petru Poni , Dimitrie Ioan Mangeron medicii celebri- C. I. Parhon si Grigore T. Popa scriitori, artisti si intelectuali contemporani - Florica Musicescu, Marian Rlea, Iosif Sava, Emil Brumaru, Ioan Petru Culianu, Ovidiu Lipan, Alina Mungiu-Pippidi, Alexandru Arsinel, Constantin Ciopraga, Lelia Mossora, Adrian Paduraru, Cristian Mungiu patriarhii- Teoctist Arpasu si Daniel Ciobotea fotbalisti- Vasile Iordache matematician si astronom romn, membru corespondent din 1889 al Academiei Romne, Neculai Culianu

Orase nfrtite cu Iasi Municipiul Iasi este nfrtit cu 20 localitti din ntreaga lume:

Assiut, Egipt Atlanta, Statele Unite Chisinu, Republica Moldova Filacciano, Italia Forano, Italia Ierihon, Israel Ilioupoli, Grecia Isfahan, Iran Kozani, Grecia

Morlupo, Italia Nazzano, Italia Padova, Italia Peristeri, Grecia Poitiers, Franta Qubec, Canada Sant'Oreste, Italia Torrita Tiberina, Italia Villeneuve d'Ascq, Franta Vinita, Ucraina X'n, China

Consulate in Iasi Att nainte, ct si dup Unirea Principatelor din anul 1859, au existat misiuni diplomatice permanente n capitala Moldovei, ca de exemplu un viceconsulat francez (deschis n 1798), consulatul Austriei sau cel al Statelor Unite ale Americii (1873). n prezent, functioneaz la Iasi urmtoarele reprezentante diplomatice:

Consulatul General al Moldovei

Consulate Onorifice:

Consulatul Onorific al Republicii Ungare Vice Consulatul Onorific al Republicii Italia Consulatul Onorific al Republicii Pakistan

Iasi- puncte de referinta istorica


sapaturile arheologice atesta existenta asezarilor omenesti pe actualul teritoriu al Municipiului Iasi inca din paleolitic 1408 - prima atestare a Iasului intr-un document emis la curtea domnitorului Alexandru cel Bun 1565 - in timpul celei de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu, Iasul devine capitala Moldovei, fiind un puternic centru economic, politic si cultural al vremii. 5 ianuarie 1859 - Colonelul Al. I. Cuza este ales la Iasi domn al tarii Moldovei de catre Camera Electiva dupa Unirea Principatelor Romane la 24 ianuarie 1859, Iasul a functionat ca o capitala a Moldovei pana la unificarea administrativa din anul 1862. 1860 - este infiintata la Iasi prima universitate din Romania de catre domnitorul Al. I. Cuza 11 noiembrie 1916 - in timpul Primului Razboi Mondial, Curtea Regala, Parlamentul si Guvernul Romaniei se retrag din Bucuresti la Iasi.

Informatii generale

Regiune: Nord Est Resedinta: Iasi Asezare: n partea de est a Moldovei, pe rul Bahlui, afluent al Jijiei care se vars n Prut; este legendarul oras al celor 7 coline: Cettuia, Galata, Copou, Bucium, Sorogari, Repedea si Breazu Populaia: 305.978 locuitori Sprafaa: 5.476 km Coordonate: 47944N 273520E Cuprinde: 2 municipii (Iasi, Pascani), 3 orase (Hrlu, Podu Iloaiei, Trgu Frumos), 93 comune Orae nfrite: Poitiers (Frana), Xian (China), Vinita (Ukraina), Padova (Italia), Assiut (Egipt), Isfahan (Iran), SantOreste (Italia), Nazzano (Italia), Torrita Tiberina (Italia), Filacciano (Italia), Forano (Italia), Morlupo (Italia), Athens (Grecia), Georgia (USA), Quebec (Canada), Peristeri (Grecia), Villeneuve dAscq (Frana), Jerico (Palestina) Municipiul Iai este cel de-al doilea ora din ar ca numr de locuitori, dar i din punct de vedere culural, istoric i academic. Al doilea centru universitar din Romnia

Asezare geografica Iasul ofera o imagine unica prin asezarea sa. Situat in NE tarii, se intinde pe sapte coline domoale, asemenea orasului Roma. . Cai de acces Drum national DN28 (de la Roman) si DN24 (de la Vaslui), Cale ferata, Aeroport. . Suprafata 3.770 ha . Populatia 339.889 locuitori (recensamant 2002) Istorie Cine vrea sa descopere Iasul va intra aici ca pe o imensa poarta a istoriei noastre. La Iasi "fiecare piatra vorbeste de trecut", prin numarul mare de manastiri, muzee, case memoriale. De aceea, putem spune ca orasul Iasi este un veritabil muzeu national, prin comorile de istorie si de arta pe care le are.

"Sunt romani care n-au fost niciodata la Iasi, desi n-ar trebui sa fie nici unul, caci cine n-a fost aici nu poate sa strabata cu intelegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poate patrunde dupa cuviinta de spiritul trecutului nostru care traieste n acest loc mai viu si mai bogat decat oriunde aiurea [...]. In constiinta lui nationala ar fi o lipsa daca el n-ar fi vazut orasul care a fost si-si zice inca astazi, cu mandrie, capitala Moldovei..." Nicolae Iorga Multe din evenimentele importante din istoria romanilor s-au petrecut la Iasi, capitala a Moldovei, timp de trei secole (1564-1862). Pe aici au pasit Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Alexandru Lapusneanu, Vasile Lupu si alti straluciti voievozi ai Moldovei. Desi a cunoscut multe momente de cumpana, Iasul a renascut de fiecare data, devenind astazi un oras modern. Iasul este si orasul marilor idei, al marii uniri, al celei mai vechi universitati, al primului spectacol de teatru in limba romana, al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Ticau). Aici se afla biserica Trei Ierarhi, ca marturie a gusturilor estetice ale unor domnitori de-ai nostri, Catedrala Mitropolitana, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu "Masa Umbrelor", aleile Copoului cu mireasma de tei si cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu si Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale "Mihail Sadoveanu", "George Toparceanu", "Mihail Codreanu", "Otilia Cazimir", Biblioteca Universitara "Mihai Eminescu", fondata ca biblioteca a Academiei Mihailene. Personalitati In Iasi au trait si s-au format oameni ca Varlaam, Dosoftei, Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Milescu Spatarul, Ion Neculce, savantul de renume european Dimitrie Cantemir. Tot de

aici s-au ridicat de-a lungul vremurilor Gh. Asachi, Mihail Kogalniceanu, Al. Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, A. D. Xenopol, Vasile Conta, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creanga, G. Ibraileanu, M. Sadoveanu, N. Iorga, M. Ralea, dr. C. I. Parhon, Horia Hulubei, Gr. Cobalcescu, Petru Poni, Radu Cernatescu, Otilia Cazimir, I. Teodoreanu, Costache Negruzzi, Al. Philippide, Emil Racovita. Singurul roman care a primit premiul Nobel, George Emil Palade, s-a nascut in Iasi.

Palatul Culturii

Stema

Pozitia

Obiectiv turistic: Biblioteca Central Universitara "Mihai Eminescu Prezentare: Noiane de jurnale, reviste si lucrari ce au vazut cerneala tiparului sub nestinsa lumina a batranului nostru targ se pastreaza ca adevarate comori pe rafturile primitoare ale Bibliotecii "Mihai Eminescu". Multe carti iesite din tiparnitile vremii ce au contribuit la ridicarea culturala a Balcanilor se adauga unei impresionante colectii de carti. La data de 1 februarie 2006 biblioteca detinea in total 2.426.209 unitati bibliografice ce contribuie la satisfacerea nevoilor intelectuale de informare si cercetare. Lacas de cultura, Biblioteca Central Universitara asigura baza documentara necesara procesului de invatare. Desi, initial, aceasta biblioteca a fost conceputa ca Institut geografic(de aici provine constructia cupolei, unde s-ar fi instalat lunete si o statie de radio) sau Institut de stiinte-Fundatia "Regele Ferdinand I"-asa cum a fost construita era in primul rand, destinata sa adaposteasca "o vasta biblioteca cu cea mai moderna organizare". Astazi gazduieste filiale iesene a trei institutii: British Council, Biblioteca Germana Iasi, Centrul de consiliere educationala al comisiei Fullbright. Marele poet Eminescu a fost pentru un timp directorul constiincios al Bibliotecii ce ii poarta astazi cu fala numele. Traia mai mult in Biblioteca, de dimineata pana tarziu noaptea, cercetand cu aviditate rafturile de carti si manuscrise. Biblioteca construita intre 1930-1934 de inginerul Emil Pragner, dupa planurile arhitectului C-tin Jotzu e una din cele patru biblioteci centrale din Romania. Interiorul acestui monument arhitectonic este lucrat in marmura de Carrara si mozaic venetian, iar exteriorul este impodobit cu sobre si elevate coloane in stil ionic, pilastri neodorici, mici frontoane triunghiulare si medalioane cu ctitori ai neamului nostru si intemeietori ai culturii nationale. Biblioteca urmeaza Colegiului Trei Ierarhi si Academiei Mihailene pastrandu-si rangul de biblioteca universitara din 1860 si ridicata la rang de biblioteca centrala. Isi va inchide portile deseori datorita cutremurelor sau a razboiului din 1944 dar se redeschide si are in plan tezaurizarea memoriei culturale, coordonarea metodologica si cercetarea bibliologica si biblioeconomica, realizand aceasta prin achizitionarea, organizarea si asigurarea accesului la o mare varietate de informatii. Cititorii au acces la cataloage pentru toate categoriile de documente, imprumut de publicatii la domiciliu, acces la colectii in sali de lectura. Biblioteca Central Universitara adaposteste in depozitele sale o piesa rara, o lucrare de o exceptionala valoare pentru cultura romaneasca: "Evanghelia cu invatatura de Coresi" tiparita in 1581, fiind cea mai veche carte romaneasca existenta la Iasi. Dimensiunea comorilor culturale e completata la superlativ de pagini din "Cazania lui Varlaam", prima carte aparuta in 1643 la prima tipografie din Moldova, la Casa Dosoftei, adusa de domnitorul Vasile Lupu in 1641. Aceste doua carti sunt printre cele mai valoroase lucrari aflate in patrimoniul bibliotecii ce se pot vizita in sectia de colectii speciale din cadrul Bibliotecii Centrale. Biblioteca "Mihai Eminescu" inseamna traditie si continuitate, invatamant, cercetare si cultura contribuind la renumele Iasului de "capitala culturala".

Biserica Banu Un important monument istoric si de arhitectura al Iasului este biserica Banu, atestata documentar din anul 1638, in perioada domniei lui Vasile Lupu. Biserica e situata intre strada Lapusneanu si strada Banu, avand ca vecini o gradina de vara si terenul sportiv al Liceului National. Biserica a fost arsa in timpul invaziei cazace, fiind construita din piatra in jurul anului 1800 la initiativa mitropolitului Iacob Stamatti, de catre banul Savin Smuncila, cu hramul "Duminica Tuturor Sfintilor". Aceasta impozanta constructie, avand 37m lungime, 12.5m latime iar inaltimea acoperisului de 16m si turnul clopotnita ridicat cu inca 3m, este amplasata pe o suprafata de 365 metri patrati. Actualul edificiu religios, ale carui origini dateaza din 1705, a fost inaltat in anul 1802 si este considerat drept reprezentativ pentru barocul tardiv romanesc. Biserica anterioara, din barne de stejar, a fost ridicata de Savin Zmucila vel ban la 1705, pe platforma ce se intindea pana la marea "rapa" din marginea orasului, astazi Rapa Galbena. Devenind foarte neincapatoare si deteriorandu-se, biserica din lemn a lui Savin Banu, denumita biserica "calicilor", a fost inlocuita cu una din piatra, asemanatoare, ca dimensiuni, bisericii Sf. Gheorghe si altor monumente din jur. Pentru planurile si supravegherea constructiei, mitropolitul Iacob Stamate a apelat la un arhitect vestit din Ardeal, Hee Leopold, care a conceput un edificiu grandios in spirit baroc. Deasupra nartexului se afla turnul clopotnita ridicat in 1882, iar in interior are trei bolti concave cu amvon iesit din perete. In ornamentatia exterioara stilul baroc este evident la ferestrele mari si luminoase, cu cornisa baroca si cu acoperis in sarpanta. Pictura si sculptura din catapeteasma este realizata in stil neoclasic de pictorul Eustatie Altine. Biserica Banu a ramas in istoria Iasului ca un lacas care se ingrijeste in mod deosebit de cei nevoiasi.

Remarcabil exemplu de arhitectura urbana ce a trecut dincolo de perioada stilului baroc atingand noul stil al secolului al XVII-lea, clasicismul, biserica Banu poarta amprenta culturii si civilizatiei europene, imbogatind patrimoniu spiritual si artistic al Iasului.

Biserica Sfantul Nicolae Domnesc

"Toata podoaba acestui oras este multimea bisericilor, care ating numarul de 60, cat si sapte manastiri mai vestite, pe langa cele ce se vad in afara orasului [...]." Paul Beke La restaurarea bisericii Iasul a suferit o mare pierdere arhitecturala. Biserica Sfantul Nicolae era atat de cunoscuta in lumea ortodoxa deoarece "la aceeasi ora dinaintea acelorasi ochi se oficia Sfanta Liturghie a ortodoxiei in trei limbi, in trei capele la rand: in mijloc se slujea in limba veche greceasca, de o parte in limba slavona, de alta parte in limba romana, cele trei limbi principale ale ortodoxiei vorbeau deodata in lauda Domnului". A fost construita din vointa lui Stefan cel Mare intre 1 iunie 1491 si 10 august 1492. Datorita vechimii sale a infruntat o multime de incendii, cutremure si vicisitudini care au adus-o intr-o stare grava de ruinare. Descoperita si ruinata ramanea astfel pana la domnia lui Antonie Ruset care prin 1676 incepea repararea ei. Astfel se prefacea artexul mai mare decat biserica adaugand la intrare "dinaintea bisericii cladite de Stefan cel Mare o alta biserica, in care se infiinta inca doua altare, la dreapta si stanga vechiului monument" pentru a-i da infatisare mai impunatoare, demna de catedrala mitropolitana (dupa mutarea capitalei la Iasi). Altarul din dreapta fusese inchinat Sfintei Mucenite Varvara si se slujea in limba greaca, in N era inchinat Sfantului Arhidiacon Stefan slujindu-se in limba slavona si rusa. Marea atractie o provoca in lumea credinciosilor si icoana Sfantului Mina, facatoare de minuni, la care se rugau mii de credinciosi pentru vindecare de boli. Datorita celor trei altare si icoane, biserica lui Stefan cel Mare sarbatorea vreo cinci hramuri: Sfantul Niculae, Sfanta Varvara, Sfantul Stefan, Mina si Ecaterina. Antonie Russet a fost cel care facuse in zidul manastirii si o cismea pentru indestularea credinciosilor cu apa, ca la moscheile turcesti. Restaurarea radicala o incepe in 1884 arhitectul Lecomte de Nouy. Rezidita cu caramizi si ocnite, lua forma constructiilor vechi moldovenesti iar tabloul familiei domnitorului Antonie

Ruset si al familiei domnitorului Gh Duca se inlocuiau cu cele ale familiei regale. Intre anii 1989 si 1993 facandu-se mai multe mici reparatii se trecea si la spalarea picturilor. Biserica restaurata a fost pictata de Boris Bernard, Emilie Mempiot si P. Mauretal. "Biserica Curtii", "catedrala incoronarii voievodale", biserica a slujit pentru ungerea cu mir a noilor domnitori intre care Despot voda si Al. I. Cuza(1859- 1866) lacasul numindu-se Biserica Domneasca. In interior se remarca o fresca care o infatiseaza pe Stefania din Kiev, sotia lui Stefan cel Mare si Sfant. Tot aici, intr-una dintre chilii a locuit mitropolitul Dosoftei si a functionat o tipografie si o scoala, pentru invatura preotilor, scoala fiilor de preoti mazili si micul Seminariu - una dintre cele mai renumite din Moldova - reorganizata de mitropolitul Iacov Putneanul. Sfintirea s-a savarsit in 16 octombrie 1994 de I.P.S Daniel Mitropolitul Moldovei si Sucevei. Biserica fiind cea mai insemnata din buricul targului, breasla faclierilor(producatori de lumanari)avea sediul aici. In coasta ei se instala o fabrica de lumanari, Sfantul Nicolae fiind patronul negustorilor. Cea mai remarcabila ctitorie a voievodului Stefan cel Mare si Sfant, in apropierea Curtii Domnesti, biserica este cea mai veche din Iasi.

Bojdeuca "Ion Creanga" Se zice ca Iasul a creat cei mai multi poeti si povestitori si cele mai multe muzee fiind un "oras-muzeu" si "o cetate a poetilor". Bojdeuca lui Ion Creanga a fost inaugurata ca muzeu la 15 aprilie 1918 devenind unul din cele 12 obiective ce compun Muzeul Literaturii Romane si prima casa memoriala din Romania. Barbatul ce pacatuise mergand la teatru, tunzandu-si coada diaconiceasca si tragand cu pusca dupa ciorile din curtea bisericii Golia din Tg Cucu si-a trait aici ultimii ani de viata (18721889). Casa construita inainte de 1850 in Valea Plangerii, mahalaua Ticau, o ulicioara "plina de noroi cand sunt ploi mari si indelungate, zise si putrede, iar la seceta gemea colbul pe dansa" e una tipic taraneasca, modesta, cu cerdac, doua odaite si patru ferestre in forma de cruce. In mahalaua Ticau, la bojdeuca de valatuci se muta poetul impreuna cu fiul Constantin de 12 ani, dupa divortul de Ileana. Planul "bojdeucii" aminteste de structura tripartita a locuintei traditionale romanesti, cuprinzand o tinda la mijloc, iar incaperile situate de o parte si de alta a ei. In cazul de fata, cele doua incaperi sunt asezate la dreapta si la stanga unei tainice tinde care duce undeva in spatele casei, spre cerdacul unde, uitandu-se "pe cerul plin de minunatii", Eminescu ii povestea lui Creanga "atatea lucruri frumoase". Iubitorul de cultura poate contempla aici exponatele originale care au ramas de la scriitor in cele doua camere: cea cu hornul asemanator celui din casa parinteasca de la Humulesti si cea de "curat", unde a fost gazduit Mihai Eminescu in anul 1876. "Bojdeuca de casuta", cum o numeste insusi marele povestitor Ion Creanga, cu o perspectiva incantatoare spre dealurile Ciric si Sorogari, cu acoperisul lasat si batut in dranita adusa de la Neamt, cu prispa si cerdac, inconjurata de flori si arbori, pastreaza si astazi aceeasi fermecatoare ambianta intocmai ca-n vremurile de odinioara, constituind un loc de popas si meditatie, de intoarcere la propriul nostru inceput. Bojdeuca lui Ion Creanga ne ofera marturii ale traditiilor noastre, ne infatiseaza elemente

caracteristice caselor populare de deal, cu accentul pus pe cerdacul (pridvorul) cu stalpi de lemn. Veronica Micle si Mihai Eminescu ii vor trece des pragul bojdeucii in ultimii ani de viata. Aici s-a cunoscut si imprietenit cu Eminescu la indemnul caruia a scris intrega sa opera: Povestirile, Povestile si Amintirile. Curtea Bojdeucii e pazita de bustul de granit al povestitorului, realizat de Iftimie Barleanu in 1968 precum si de o statuie realizata de studenti ai Academiei de Arte plastice. Exponatele originale din Bojdeuca sunt reprezentate de portretul in ulei real ce dateaza din 1889, pictat de V. Musnetanu, nisipernita, tocul si calimara cu care si-a scris opera, ceasul si tabachera, covoarele din lana vopsita in culori naturale, soba cu horn, masuta rotunda din lemn, linguri, vase de lut din sec XIX, toate sunt marturii ale traditiei populare si a modestiei taranului moldovean. Langa Bojdeuca o cladire spatioasa adaposteste o biblioteca si o expozitie documentara ce ilustreaza drumul vietii lui Creanga: scolar, preot, invatator, scriitor, precum si colectia revistei "Convorbiri literare". Anual se organizeaza patru sarbatori: 2 ianuarie - ziua inmormantarii, 1 martie - ziua de nastere care se sarbatoreste cu manifestarea ce poarta de numele de "Martisoare la bojdeuca din Ticau", 14-15 aprilie zilele Bojdeucii - inaugurarea primului muzeu memorial literar din Romania, 31 decembrie-ziua mortii, "Colinde la Bojdeuca." Astazi in bojdeuca turisti de peste tot din lume respira aerul dulce-amar al "Amintirilor"

Teatru National

Prin anii 1890 construirea unui teatru era la ordinea zilei. Astfel, in mijlocul targului, pe terenul aflat cam in fata Filarmonicii azi si daramat in 1869, pentru a-l mari, Primaria a propus demolarea propriului sediu, de alaturi si daruirea locului mult asteptatei institutii, dupa care tanjeau iesenii inca din februarie 1888, cand a ars Teatrul National din Copou. Astfel, pe locul fostei primarii avea sa ia fiinta Teatrul National "Vasile Alecsandri" sub conducerea tehnica a renumitilor arhitecti vienezi Fellner si Helmer. Constructia incepe in 1894 si se sfarseste abia dupa 2 ani, in 2 decembrie 1896 la inaugurare prezentandu-se spectacole cu piese de Alecsandri, Negruzzi si Millo. "Construit dupa planurile si prevederile cele mai noi, solid, comod si luxos, Teatrul National din Iasi este un adevarat juvaer de arhitectura si un fermecator local de petrecere pentru vizitatorii sei. A costat, cu inzestrarea sa completa, decoruri si mobilier nou, adus din

strainatate, costume noua asemenea, instalatia speciala de lumina electrica, incalzirea cu aburi si ventilatoare automate, o suma de peste 2.000.000 lei. Vederea exterioara a Teatrului este tot asa de impunatoare ca si cea interioara- cu patru fatade monumentale, inconjurat de gradini frumoase, avand in fata, statuia de bronz a lui Alecsandri, iar spre nord, cea a lui Miron Costin." La 140 de ani de la prima reprezentatie teatrala in limba romana, teatrul iesean primeste numele marelul poet si dramaturg, Alecsandri. Pentru a marca intrarea principala in cladirea teatrului, arhitectii au recurs la un portic clasic, format din patru coloane de ordin compozit. Frontonul, care constituie podoaba exterioara cea mai atragatoare a cladirii, ne infatiseaza o scena mitologica, ale carei personaje si animale sunt surprinse in plina miscare. In spatiul mai inalt din centrul frontonului este reprezentata zeita Diana tronand pe un car alegoric. In restul compozitiei sunt reprezentati oameni, lei si tigri destul de expresivi, iar, in spatiul restrans dintre varfurile ascutite ale frontonului, personajele ne apar culcate. Somptuoasa fatada a monumentului este impodobita cu balcoane, sculpturi in altorelief si coloane ionice angajate. Monumentul arhitectural adaposteste adevarate comori: Cortina pictata in 1896, de vienezul Lenz, ce prezinta o alegorie a vietii cu cele trei varste si alegoria Unirii Principatelor Romane, Cortina de fier, pictata de Al. Goltz cu motive ornamentale dispuse simetric. Plafonul e pictat de Al. Goltz in culori pastelate ce reprezinta alegorii paradisiatice fiind ilustrat cu nimfe si ingeri si incadrat in structura rococo. Deasemea un candelabru impresionant cu 109 becuri, din cristal, adus din Venetia, lumineaza salonul principal. Expuse in holul de la parter gasim costume purtate de Gr. Manolescu in rolul Hamlet, Matei Millo in Barbu Lautaru, Miluta Gheorghidiu in celebra Chirita. De acest teatru se leaga numele unor mari personalitati ale culturii noastre: Kogalniceanu, Alecsandri, Gh. Asachi, C. Negruzzi, Al. Russo, Mihail Sadoveanu. Muzeul teatrului ilustreaza dezvoltarea fenomenului teatral de la primul spectacol in limba romana la colectii de afise teatrale, volume de teatru, autografe, manuscrise cu note muzicale ale lui Ciprian Porumbescu, obiecte de arta, costume purtate de actori. Facandu-se chip din bronz lui Vasile Alecsandri, edilii acelui timp socoteau ca cea mai potrivita asezare se cuvenea pentru bust la usa teatrului, inlocuind-o pe cea a lui Gh. Asachi, cel care a initiat primul spectacol in limba romana. Fastuoasa sala de spectacole a Teatrului National "Vasile Alecsandri" a fost renovata in anul 1957, iar in anul 1969, teatrului i s-a construit o noua aripa. Esplanada teatrului a fost imbogatita cu doua fantani arteziene intr-un elegant scuar ce se intinde in fata teatrului. Dorind animarea spatiului se va accepta ca pictorii amatori sa isi expuna aici tablourile. Desi multe lucrari sunt considerate kitch-uri pe artisti ii intalnim si astazi, fie iarna, fie vara, prezenti cu lucrarile expuse in parc, tablouri ori obiecte de arhitectura. Cu o mie de locuri, o acustica dintre cele mai bune, bogat ornamentata cu elemente in stil baroc sau rococo si cu holuri in marmura colorata, cu statui gratioase, candelabre si capete aurite, creand o atmosfera de feerie, eleganta si intimitate, sala de spectacole este una din cele mai reusite constructii ale arhitectilor vienezi. Cladirea adaposteste astazi si Opera Romana. In 110 ani de existenta Teatru National a fost un mediu cultural unde publicul iesean a fost familiarizat cu cele mai noi si interesante scrieri transpuse in piese de teatru.

Palatul Roznovanu(Primaria)

Rasfoind prin gradina amintirilor unor pitoresti cotloane iesene gasim, in Ulita Mare, stravechiul Palat Roznovanu, Palatul din Iasi, "al regilor din Belgrad", actual sediu al Primariei si fosta resedinta a vistiernicului Iordache Roznovanu-Rosetti, om politic ambitios si influent, care a dominat viata politica in Moldova in prima jumatate a secolului al XIX-lea. Acesta era locul unde era "Vinu prea bunu" si "mici indestulu de mancatu", aici locuia cea mai bogata familie a acelor vremuri. Asa cum sustine ghidul palatului, cladirea este un adevarat muzeu: "picturi murale pe tavan, matase colorata pe peretii laterali, pana sus, balustradele aurite, totul era mult mai bogat si mai pretios." Inalt si luminos fusese inconjurat candva de ziduri laterale si era pazit de statui din Olimp (Apollo, Diana) taiate in piatra sfaramicioasa de Repedea si asezate la intrare. Odaile, pline cu mobile vechi ascund azi o romantica si palpitanta istorie.. Neculai Roznovanu se indragosteste de Maria Sturza, preaiubita nevasta a lui Costache Sturza, cu care fuge si se casatoreste. Blestemul ce va urma avea sa fie neindurator si ii condamna pe cei doi la izolare si dispret, impreuna, in casa lor. Impozanta cladire, cu o multime de incaperi, gherghir, tainite si stravechi hrube adanci ramasa pustie era noaptea cutreierata de hoti si spargatori ce cautau comori. Al. Cantacuzino scria ca zidirea era cea mai frumoasa din Moldova "intrecand in proportii si lux Palatul de la Deleni." Asezarea ocupa "o mahala intreaga a orasului pe Ulita Mare, in fata Mitropoliei." Dupa moartea lui Matei Cantacuzino aici se asezau Roznovanii, Ruset ori Roset, numit Roznovanu dupa resedinta de la Roznov, "grec si strain tarigradean, dar mai bun domn decat un pamantean". Palatul se ridica dupa planul arhitectului Gustave Freiwald, cel care, peste 4-5 ani a proiectat si catedrala mitropolitana. Frumosul asezamant, fala Ulitei Mari construit in stil neo-clasic se inaugura la 1823. Odaile au fost zugravite de Ludovic Stavschi iar Paraclisul de pictorul Ioan Balomir. Palatul avea holuri mari, saloane inalte, lespezi de marmura, balustrade elegante si influente din palatele occindentale. Cladirea a fost printre primele care a avut amenajari de confort si instalatii moderne. Maretul si splendidul salon al Palatului a primit multe personalitati intre care si regele Carol,

mitropolitul Iosif Naniescu. In forma lui actuala palatul seama putin cu cel din anii trecuti. In locul gradinei avea in fata o piata larga intre care atarna un lant gros."Fatada simpla, cuprindea la mijloc intrarea principala. Prin gangul din dreapta se ajungea in gradina Palatului, intinsa ca o pajiste si umbrita de arbori batrani si stufosi. Celalalt gang ducea in curtea cu bucatarii si in grajdul cailor. De pe pereti priveau chipul in marime naturala a marelui vistiernic Nicolae Roznovanu si al "cucoanei Marghiolita", "opere scump platite artistului vienez Winterhalter." Salonul ei, ocupat acum de Sala Ovala adaposteste mici serate de 30-40 perechi. Fiecare odaie era zugravita in alta culoare cu "vapsea de apa", "ba verde cu chenarele rosii (culorile Roznovestilor), ba liliachiu. Pictat deosebit, fiecare tavan infatisa cate o scena mitologica: moartea lui Icar, carul lui Apolo ori Venera. Trecand anii frumosul Palat din Ulita Mare a cucoanei Marghiolita incepea sa-si piarda farmecul si sa intre in uitare. Primaria a propus demolarea propriului sediu, de alaturi si daruirea locului mult asteptatei institutii: Teatrul. Cautandu-se alt loc pentru conducerea orasului se gasea potrivit vechiul palat roznovanesc. Astfel, primarul Vasile Pogor intra in tratative cu Neculai Roznovanu si obtine Palatul. Pana in toamna anuluiu 1891 palatul golit se incredinta noului proprietar, cu dorinta pastrarii infatisarii incaperilor considerate "splendide". Arhitectul francez P. Gottereau a fost insarcinat cu reamenajarea spatiilor, modificarea fatadelor si ridicarea unui etaj-mansarda. I se schimbase si numele in "Palatul Princiar " sau "Palatul Ferdinand". Din 29 mai 1895 batranul Palat se reinnoieste sub conducerea arhitectului Mandrea. Se pregatea "inaltarea putin a cladirii, refacerea acoperamantului, prevazut cu mansarde bogat impodobite, prefacera cu totul a fatadei dinspre Mitropolie, deschiderea a inca 2 fatade..una spre Teatru, de care palatul se va desparti printr-o frumoasa gradina". Fizionomia exterioara a palatului urma sa fie "una din cele mai frumoase si mai marete" prin forma arhitectonica. Scara de intrare se inlocuia cu una "monumentala". La finalizare regele Carol felicita constructorul pentru "maiestria cu care a executat lucrarile de arta din sala coloanelor". Sala era de o "splendoare neintrecuta". Elegantele saloane roznovanesti modernizate, se ocupau de Curtea Apelurilor si Tribunalele sectiilor I si II. La Roznovanu ramanea Primaria si dupa 1989, in cocheta gradina din fata cu o cismea artistica poruncita de domnitorul Grigore Ghica. Fantana impozanta si modernizata se pastreaza si azi. In 1994 se aseaza de veghe si Vasile Pogor, aprigul primar sub administratia caruia Iasul a fost inzestrat cu acest impozant "Hotel de Ville". Vechiul salon, numit acum Sala Mare, adaposteste sedintele Consiliului Municipal si primeste oaspeti din toata lumea: Bartolomeu 1, Patriarhul teoctist al Romaniei, fostul suveran Mihai I. Incaperea in care se afla acum cabinetul primarului isi avea biroul regele Ferdinand. Povestea palatului roznovesc aduce in prim plan o legenda romantica in "orasul amintilor" ce te face sa te gandesti cate inca mai ascunde "dulcele targ", cate povesti are fiecare cladire si martora a cator evenimente a fost fiecare. Cladirea e amintita astazi ca "Palatul aducerilor aminte."

Muzeul de Istorie Naturala

Fosta casa a logofatului Vasile Rosetti, adaposteste incepand cu anul 1844, Muzeul de Istorie Naturala, construit din initiativa unor membri ai Societatii de Medici si Naturalisti din Iasi, in frunte cu Iacob Cihac, Gheorghe Asachi, avand drept scop prezentarea "bogatiilor pamantene si subpamantene ale Moldovei, precum si curiozitati din alte parti ale lumii". Aceasta cladire are un plan de forma patrata, cu trei rezalite: doua laterale, simetrice si unul pe fatada principala. Rezalitele laterale exprima, in fatade, locul saloanelor, doua, inegale ca lungime. Principalele intrari puse cap la cap, se dezvolta de-a lungul axei cladirii, fiind luminate prin laturile lor inguste, decrosate. In centrul fatadei principale a muzeului se afla intrarea, tratata ca un portic iesit in rezalit. Cladirea Muzeului de Istorie Naturala, construita, pe la 1800, in stilul neoclasic al vremii si cu elemente originale locale, prezinta si o importanta istorica prin aceea ca, din anul 1841, in acest local a functionat prima societate de medici si naturalisti, iar apoi, primul muzeu de istorie naturala din tara. Acest monument arhitectonic rememoreaza si un monument important din zilele in ce au premers actului Unirii. In "Sala elefantului" din aceasta cladire, in seara zilei de 3 ianuarie 1859, deputatii partidei nationale au hotarat sa sustina candidatura lui Al.I.Cuza la domnia Moldovei. In legatura cu acest mare eveniment, sala a fost denumita "Al.I.Cuza", iar in doua vitrine s-au pastrat o serie de obiecte ramase de la domnul Unirii. Piese datand din sec al XIX-lea, donate de mitropolitul Veniamin Costache precum: o colectie de oase de mamut si rinocer paros, gasite agatate drept contra greutate la cumpana unei fantani din Rasca, tinutul Falticenilor, se pastreaza in colectiile muzeului. Deasemenea, elefantul indian Gaba, cumparat de Mihai Sturza se adauga colectiei de piese. Tot din aceasta perioada dateaza si un herbar constituit dintr-o colectie de 2844 de plante din Moldova, 3000 de moluste si insecte, 1500 minerale, 795 vertebrate. Muzeul joaca un rol didactic deosebit de important, contrinuind activ la desfasurarea procesului de invatamant biologic si stiintific. Baza de studiu e asigurata de colectiile stiintifice, biblioteca si laboratoarele prezente in cladire.

Manastirea Sfintii Trei Ierarhi

Pe o veche si pitoreasca strada ieseana, nu departe de Curtea Domneasca, in Ulita Domneasca (actualul Bulevard Stefan cel Mare) batranul nostru targ pastreaza o adevarata comoara a arhitecturii romanesti. Se inalta aici biserica Trei Ierarhi, o biserica ce "nu-i chip s-o descrii cu limba sau cu pana", dupa cum o descria turcul Evlia Celebi. Ctitorie a fericitului domnitor destoinic al Moldovei vreme de 20 ani, Vasile Lupu, a fost construita intre anii 1635-1639. Finalizarea bisericii a notat-o ctitorul in placa de piatra, in limba slavona, pe fata sudica a bisericii:"Io Vasile voievod...am zidit aceasta ruga, in numele Sfintilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul si Ion Gura de Aur. S-a sfintit cu mana arhiepiscopului Varlaam la 7147 (1639) mai 6." Biserica "Treisfertitelor" implineste o dorinta a ctitorului, "visul bizantin", reflectand aspiratia spre lumea bizantina, combinand structuri si forme traditionale cu materiale pretioase si o decoratie fastuoasa. Monumentul, perla a arhitecturii feudale e asemator cu manastirea din Galata dar nu are proportiile acesteia. Bolta cuprinde doua registre suprapuse de patru, respectiv opt arce de bolta dispuse oblic care reduc diametrul clopotnitei. Goticul se face vizibil la contraforturi, la armatura de piatra a ferestrelor, profilul usilor. Pictura a fost realizata de cei mai vestiti mesteri: Sidov Pospeev, Iacob Gavrilov impreuna cu

pictorii moldoveni Nicolae Zugravul cel batran si Stefan. Acestia au invesmantat peretii exteriori cu "aur si lazur" si au uimit pe cei mai pretentiosi cunoscatori de arta. Tablourile erau "aidoma cu niste fiinte insufletite", picturi ca la Trei Ierarhi se gaseau mai rar: "asemenea zugraveli impodobite, numai la Atena, in templul divinului Platon, daca se mai gasesc." Tot exteriorul bisericii fusese imbracat in dantelarie din piatra sculptata, cu brauri deosebite si aurite ce uimeau pe toti vizitatorii impresionati de migala sculturilor si stralucirea ce i-o dadeau razele de soare in zilele luminoase. "In intregime din piatra fatuita, iar pe dinafara este toata sculptata cu o maiestrie artistica ce uimeste mintea...nu este nici cat un deget, ca sa nu fie acoperit cu sculpturi" (Paul din Alep) Aceasta fastuoasa dantelarie in piatra ii confera marea originalitate si frumusete. Pentru strane, sfesnice si alte mobile se folosise abanosul si chiparosul, unele mobile fiind incrustate cu fildes din Orientul indepartat si din Turcia. La finalizare pietrele ei de marmora poleita straluceau si scanteiau "de parca ar fi frunzele de pe un pergament luminos.". Cel care le priveste ramane uimit de felul cum mesterul sculptor a cioplit marmura cu dalta sa. Usa de la intrare avea canaturile "lucrate in sidef curat, cu fir si solzi de argint si cu frumoasa argintarie in relief, cu inflorituri negre." Locasul e inconjurat de un zid ca o cetate, un turn patrat la intrare cu "un orologiu si clopote mari". Era impodobit cu pietre taiate cu sculpturi si cu "marmura neagra prinsa intr-un fel de coroana." Tronul era lucrat cu foi de aur si acoperit cu o cupola pe care se afla o cruce si doi vulturi. Exteriorul imbina modele orientale, geometrice din Georgia si Armenia. Stilul renascentist se imbina armonios cu cel baroc. Atinsa de napastile bataliilor, jefuita si arsa, zguduita de cutremure prin lucrarile de restaurare biserica si-a vazut distrusa pictura interioara originala. "Ascunzand spartaturile acoperisului si crapaturile peretilor, ctitoria lui Vasile Lupu, imbracata in borangic de raze palide veghea taina catorva cruci si pietre roase de vreme din vechiul cimitir, peste care zbura vaietul surd al unui clopot, clatinat de unde noptii sau de aripa prea cucernicelor buftnite." Timpul s-a facut resimtit estompand din stralucirea decoratiei de altadata dar i-a lasat in schimb sobrietatea varstei. Putini sunt vizitatorii care banuiesc dureroasele ei trairi si ale ctitorului, incrustate cu lacrimi de sange in piatra peretilor dantelati. A trecut prin grele incercari. Pradata de trupele straine, incendiata de tatari, de ostile polone, deteriorata de cutremure.. Aici si-au gasit odihna alaturi de ctitori voievodul Dimitrie Cantemir si primul domn al Tarii Romanesti, Al I Cuza. Nisele sepulcrale in care se afla osemintele se gasesc in peretii laterali ai pronaosului. Socotita catedrala mitropolitana pe vremuri aici au luat fiinta colegiul Vasile Lupu, temelia viitoarei Academii Domnesti si o tiparnita unde se imprima Marturia ortodoxa si Cazania mitropolitului Varlaam. Timp de o vreme o importanta si mai mare o capata biserica prin aducerea moastelor Sfintei Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei. Cu o vechime de mai bine de 350 de ani biserica a devenit o autentica vatra de cultura si spiritualitate, boltile turlei Trei Sfetitelor afumate de lumanarile si facliile a patru secole, cu ograda adormita dupa zidurile zdrelite de nenumaratele asedii si parjoluri ramand azi marturie a unui stralucitor locas din Ulita Mare.

Asezare geografica Orasul Iasi este resedinta judetului cu acelasi nume, cel mai mare din Romania. Este situat in nord-estul tarii, la intersectia coordonatelor geografice 470944 latitudine nordica si 273520 longitudine estica. Este unul dintre cele mai mari orase din Romania si cel mai mare din Moldova. Istoric Prima atestare documentara a orasului a fost facuta in anul 1408, intr-un privilegiu commercial emis de domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun. Orasul a devenit capitala Moldovei in locul Sucevei in anul 1564 sub domnia lui Alexandru Lapusneanul. Orasul Iasi poate purta totlul de oras initiator al Revolutiei din 1989 pirn Ordonanta de Guvrern in 14 decembrie 1989. Date administrative Orasul Iasi are o suprafata totala de 145 km. Populatia sa este de 320.888 locuitori si are o densitate de 3.109 loc./km. Din punct de vedere al structurii etnice, Iasiul prezinta urmatoarea situatie: romani: 98,1%romi: 1,2%, alte nationalitati 0,7%. Structura confesionala a orasului este ortodocsi: 92,5%, romano-catolici 4,9%, alte religii 2,6%. Relief Orasul este situat pe Valea Bahluiului si este numit si Urbea celor sapte coline: Cetatuia, Galata, Copou-Aurora, Bucium-Paun, sorogari, Repedea si Breazu. Altitudinea medie este de 200 m. orasul mai este traversat si de raul Nicolina si de paraul sorogari. Clima Clima orasului este continentala, cu influente din est. Verile sunt calde, iar iernile geroase. Temperatura medie anuala este de 9,9 grade Celsius. Obiective turistice biserici (Sf Nicolae Domnesc, Sf Sava, Sf Ioan Botezatorul, Socola, Trei Ierarhi), case memoriale (Ion Creanga, George Toparceanu, Mihai Codreanu, Mihail Sadoveanu, Otilia Cazimir), catzedrale (Mitropolitana, Romano-Catolica), manastiri (Cetatuia, Frumoasa,

Galata, Golia), monumente arhitecturale (Casa Dosoftei, Casa Vasile Pogor, Palatul Culturii, Teatrul National Vasile Alecsandri, Universitatea Al Ioan Cuza, vestigiile curtii domnesti), muzee (Mihail Kogalniceanu, Mihai Eminescu, Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul etnografic, Muzeul Unirii), rezervatii (Valea lui David, Dealul Repedea), statui )Al Ioan Cuza,

You might also like