ZIP
ZONAI
nterferenţelor
POETICE
F i l e d e ur n al o e t i c al C en a cl ul ui d e S e ar ă . Cl i a d ă s en s!
Pălăria de fetru
Fiecare dintre noi se află acolo unde trebuie să fie.
Sunt doi ani şi trei luni de când un proiect frumos,pornit boem dar continuat metodic, a început să şteargădin inimile si cugetele unor oameni graniţele ridicate deomniprezenta societate de consum în care trăim. Nu amscris întâmplător ”unor”.Sunt doi ani şi trei luni plini doar de realizări şi debucurii. Un timp petrecut frumos într-o harnică activitatedin care condeiele noastre au căpătat o mai mareprecizie şi o vigoare sănătoasă, demonstraţia acesteiafirmaţii fiind cărţile publicate de membri
Cenaclului de Seară .
Micile neînţelegeri, răutăţi şi orgoliiexagerate le-am uitat aşa cum i-am uitat şi pe autorii lor.După doi ani şi trei luni începem încă un proiect, începem o foaie-jurnal a Cenaclului, prin care dorim săse permită şi să se înlesnească tinerilor scriitori dar şicelor mai vârstnici, membri ai Cenaclul de Seară şi aisit-uluiwww.e-poezie.net, accesul la publicul larg.
ZIP
, nu este o foaie protestatară, nu urmăreştesă înjure sau să denigreze pe nimeni ci doar atrageatenţia asupra unor tineri scriitori, talentaţi saumarchează prezenţa unor scriitori mai vârstnici care nusunt apreciaţi la justa lor valoare.
Pălaria de fetru
este locul unde marcămpersoanele sau acţiunile în faţa cărora
ne
scoatem sau
nu
,
pălăria
. Deocamdată…Primul om care merită să primească acestomagiu din partea redacţiei ZIP , dar mai ales din parteamea este scriitorul IOAN LILĂ membru fondator alCenaclului de Seară despre care din păcate nu mai ştimnimic de ceva vreme. Fără sprijinul lui nu am fi fost aiciunde suntem acum.Ne vom scoate
pălăria de fetru
în faţaprietenilor CDS - maestrul
Dan AlexandruCondeescu
, Omul care ne-a impulsionat cu vorbe blândeşi ne-a dat acea gură de aer curat de care aveam nevoieacum un an. Dumnezeu să-l odihnească!- scriitorul veşnic pribeag
Aurel Ifrim
, cel carene-a înlesnit drumul către alt mod de percepţie afenomenului literar.Ne vom scoate de asemenea
pălăria de fetru
înfaţa tuturor celor care prin ceea ce fac sprijină
LIBERTATEA CUVINTELOR
dar mai ales
FIREASCA
lor întrupare în literatură.Ioan Gabriel Puşcă aka Lupişor
”Când nu mai suntem copii suntem deja morţi!”Brâncuşi
21.03.2008
ZIP nr.
0
Zece
Sunt îndrăgostit desârma ghimpatăce vâ kârpeşte kopiiiiubesk fierul betonal umerilor voştrisărut moale azbestulkald al tâmplelor…sunt ultimul în viaţăşi de karne…mă închin amintiriipăsărilor şi urlu:sunt cel dinurmă kare vă maipoate iubi!Conu Marius”Revolta”
Aglomeraţie urbană
Ritm alert.Gânduri înşirateaiurea.Sunetul ploii ce cadenţeazăaprig În fereastra fumurie a încăperiidestinului.Aglomeraţie şi lumea prinsă-nZgomotul şi haosul produs deo sirenăCe aruncă-n braţele omeniriiFiorii unei vieţi pierdute-n abis.Aer închisŞi cerul mohorât cuSoare străveziuCe-a uitat să mai zâmbeascădeasupra oraşului trist.Laura BotuşanC.N. „Gh. Lazăr” , cls. a X-a Întotdeauna l-am rugat pe Dumnezeu să-mi dea un strop dinMarea lui Milă. Şi m-am întrebat cât e un strop din infinitate. Şiam spart infinitatea şi am văzut o infinitate de stropi. Şi mi-amspart inima şi am văzut o mână de stropi. Şi mi-am spart viaţaşi am găsit un pumn de stropi. Şi stropul de inimă era mai mareca acela de viaţă, pentru că toate iubirile mele, toate tristeţele şibucuriile, toate dezamăgirile şi speranţele depăşiseră viaţa dincare mulţi ani – poate zeci – dormisem. Şi visele mele nu erauegale visurilor mele. Şi stropii de visuri erau infinit mai bogaţidecât fărâmele de vis.Şi mi-am spart gândurile. Doamne, câtă pulbere s-a ridicat! Şiau rămas sclipind în soare infime cioburi, sfărâmături de aur, deazur, de floare, de iubire, de credinţă, de speranţă, de suflet, demilă, de dor. Şi s-au adunat toate fărâmele şi-au format VIAŢAMEA – stropul din Marea Milă a lui Dumnezeu.
Fragment din romanu
l
“Fructe, Flori, Frunze”
Floarea NecşoiuUnei creaţii artistice superioare, demontate până la ultimele şuruburi, tot i se mai aude un tic-tac.Robert Toma -
Aforisme
De primăvară…
Despuiatu-s-aude blănuri,De cojoace,De pulovere,De jerseuri,De rochii,De taioare,De blugi,De pantaloni,De sutiene,De bikini,Despuiatu-s-aude primăvarăDespuiatele,La timpul florilor şi al mirositorilor,trec graţiilepe Calea Victoriei.Vin americanii!
Adevărata noapte
Am uitat să vă spun…Se răzvrătesc şi zburdă prin trup celulenebune cu pofta de a sparge zidul deaer al viului, iar când un petec de ziuăvrea să astupe o rană vin atomii dureriişi încep să adoarmă secundele petâmplă.Adevărata noapte nu moare niciodată,ea numai naşte! În piaţa visării, între două surcele aleeşecului, un fluture alb moare peumărul stâng al unei statui.Al. Ciocioi
F l or i nI or d a c h e
Leave a Comment