Revista Zip Nr 4

Embed Doc
Copy Link
Readcast
Collections

CommentGo Back

Download

ZONAI

nterferenelor

POETICE

LIT-TERRA-TORA

OPINII

Ioana R

ĂŢ

Arta a avut întotdeauna aparentul neajuns de a nu propune unscop precis (chiar dac

artistul î

i stabile

te unul)

i un efect preapu

in previzibil. Aceste dou

aspecte o fac incompatibil

cu oricealt

ramur

care presupune inova

i exclud aproapeinstantaneu ideea de profit concret.Contrar oric

ror altor domenii în care evolu

ia duce automat lasimplificarea proceselor, arta,

i, în special, literatura se remarc

prin acordarea sensului global unor evenimente sau st

riprezentate individual. De aici, concluzia imediat

aceasta nusuport

simplific

ri ale con

inutului

i nici o artificializare notabil

aexpunerii.Luând în cosiderare aceste dou

„reguli”, scriitorul î

i poatepermite asocierea oric

ror elemente, f

bariere lingvistice (de

inu se poate nega c

o exprimare sonor

faciliteaz

receptareamesajului) pentru a-

i contura ideile.Ceea ce afecteaz

literatura în mod cosiderabil este îns

preluarea repetat

de simboluri si motive (mai greu de evitat în

F i l e d e j u r n a l p o e t i c a l C e n a c l u l u i d e S e a r ă . C l i p a d ă s e n s !

ZIP

nr.

4 /

21.07.2008

Publica

ie tip

rit

în 4000 de exemplare distribuite gratuit

condi

iile unei istorii literare consistente), care poate fi consecin

a unuiexces tehnic. In cazul poeziei, apare

i senza

ia de insuficien

ţă

acuvintelor

i, mai ales, a asocia

iilor de cuvinte. In cazul prozei, obsesiase concenteaz

asupra subiectului (adic

a viziunii) prezentat printr-oexpunere par

ial remodelat

. Erorile de mai sus pot proveni din dorin

aautorului de a prevedea interpretarea si efectul operei sale. lucru carese întâmpl

, de altfel, foarte des în ziua de azi. Ironic, acesta seghideaz

incon

tient dup

opere precedente, considerate valori literare.Ca rezultat, originaliatea dorit

se rezum

în cel mai fericit caz la

oc.Exist

i percep

ia eronat

ce conduce la cealalt

extrem

în care sepresupune c

inova

ia este realizat

prin ignorarea tuturor procedeeloranterioare din crea

ie, fapt care conduce la acela

i efect, ca sireasocierea celor vechi –

ocul –

i ofer

acela

i produs, adic

form

nou

cu idei vechi.Interesant este c

ideea unui text literar depinde de tehnic

pentru a fieviden

iata, dar tehnica nu depinde de idee, ceea ce conduce, probabil,la concluzia pripit

o expunere nou

schimb

mesajul textului. Inrealitate, viziunea diferit

a autorului ar trebui s

dea na

tere unei formediferite (care îns

nu apare prin eliminare sau recombinare ca însitua

iile de mai sus). (continuare în pagina 3)

Un scriitor este un cititor care îi cite

te pe cititori.Nichita St

nescu

Pălăria de fetru

Ion Gabriel PU



Am fost cu ceva vreme în urm

invitat la o lansare de carte undeam cunoscut un om interesant, Nicolae S

, director al S

liiDalles. În discu

iile care s-au desf

ăş

urat acolo, domnul S

apomenit despre acea degradare a societ

ăţ

i, implicit, a sim

uluiartistic, care opereaz

în preajma schimb

rilor de atitudinesocial

, la nivel de planet

. Tehnic, noi, ca form

de via

ţă

, neafl

m, într-adev

r, în pragul unei schimb

ri esen

iale pentruplanet

. Suntem în perioada de început a globaliz

rii, am f

cutchiar câ

iva pa

i importan

i pe drumul c

tre Republica Terra. Darnu despre problemele de geopolitic

dori s

vorbesc în

ria de fetru

pe care o scot ast

zi în fa

a d-luiS

, ci despre pierderea treptat

a acestui atât de necesarsim

al ridicolului cu care se presupune c

scriitorul, lucr

torul cuno

iuni, sensuri

i judec

ăţ

i estetice ar trebui s

fie înzestrat.Drumul Literaturii este împ

it în etape cunoscute publicului subdenumirea de curente literare (vezi Clasicismul n

scut pe bazateoriilor aristoteliene, Naturalismul cu accente puse pe fapteleparticulare sau Realismul, ca s

numim doar cateva dintrecurentele de „prim rang”, cum le denume

te Cr

ciun Gheorghe încartea domniei sale,

Introducere în teoria literaturii

). La o priviremai atent

asupra momentelor de trecere de la un curent la altul,observ

m c

se pleac

de la o convie

uire pa

nic

a curentuluivechi cu noul curent literar, care câ

tig

adep

i în timp

iformeaz

ideologii solide din mers, dar acord

o perioad

de timpnecesar

i suficient pentru cristalizarea/limpezirea ideilorajungându-se la o bruscare/violare a fenomenului, o în

sprire amodului de impunere a curentului literar, o superficializare aideologiilor

i, implicit, la o reducere a speran

ei de via

ţă

acurentului literar respectiv.A

a au ap

rut

i s-au stins unul câte unul, pe fondul unuipostmodernism decedat, m

refer doar la spa

iul carpato-danubiano-nistro-pontic, dar nedefinite suficient de clar, curenteca

pseudoliteratura

lui Soviany,

transmodernismul

lui Codreanu,

fracturismul

lui Ianu

boierismul

criticului Felix Nicolau,

postliteratura

lui Foar

ţă

individualismul

lui Zabet.Cu ce inova

ii literare au venit cei mai sus men

iona

i? Nu cumulte, exceptând înjur

turile birj

ti sau exacerbareasexualit

ăţ

ii pân

la prostitu

ie literar

, ori nevoia acut

de adenigra curentul/curentele mai vechi sau mai pu

in vechi.Care este în

elesul acestor cvasicurente (de joas

tensiune), f

ecou, ap

rute peste noapte?

Nevoia de a face valuri

, dragiprieteni! Nevoia de a nega totul pentru c

lumea, debusolat

deatâtea schimb

ri la suprafa

ţă

i dornic

de un leader de opiniesau de o structur

coerent

sus

inut

ideologic, ar putea s

-lurmeze pe cel care neag

. În traducere liber

, pentru

VIZIBILITATE

.Ia s

vedem ce mai fac românii no

tri pentru vizibilitate?Primesc zilele acestea un mail cu o invita

ie de aderare la omi

care literar

. Curios

i intrigat, intru pe linkul respectiv ca s

d cu ce m

ademene

te românca noastr

, pentru c

oreprezentant

a sexului frumos a pornit aceast

cruciad

literar



i a

a încep durerile de cap. Selectez doar câteva perle dinexprimarea celei care vrea s

înfiin

eze un curent literar

i care ne„amenin

ţă

” c

este so

ia unui „nobil italian”.

„

Orce

manifest bine ticluit

'”, „

Orce

manifest devine mi

care , deci timp cunoscut prin spatiu”

, „

Nervo

i sp

tori de iluzii

coregrafici manevra

“maqueta” ale cuvintelor

”, „

A venit timpul s

vorbesc

i despre mine, (...) prin revela

ie , scriitoare, femeie, ciob de azur ca oricare din fiicele

marei Mame originare'

, „

pentru când ne vom da

seama s

am gre

i vom isp

ăş

'”, „

i ap

rea cu p

rerile voastre

”

zioase

”.

(continuare in pagina 3)

“

ÎNTÂLNIREA CU SCRIITORII

”

DUMITRU B

– ,,filosofie‘‘

i ,,mitologie‘‘

La Biblioteca Metropolitan

Mihail Sadoveanu

din Bucure

ti, înultima sear

a lui

Cire

2008, a avut loc ,,Întâlnirea cu scriitorii‘‘,eveniment organizat lunar de poeta Victoria Milescu.De ast

dat

invitatul este scriitorul Dumitru B

. Cele pestecincizeci de apari

ii editoriale, expuse pe rafturile bibliotecii dinsala ,,Mircea Eliade‘‘, unde are loc întâlnirea, dovedesc contribu

iape care a avut-o în literatura român

invitatul acestei seri.Participarea este numeroas

i totodat

valoroas

, în sal

aflându-se scriitori de seam

care, cu o deosebit

considera

ie, suntprezenta

i de poeta Victoria Milescu, spre adev

ratul scop al întâlnirii – “s

ne cunoa

tem scriitorii”: Mariana Ionescu, AureliuGoci, Florentin Popescu, Ion Lazu, Ion Horea, Iuliu Ra

iu,Constantin Carbar

u, Gheorghe Grosu, Gheorghe Zarafu, IoanaPiersic

, Emil Lungeanu, Virginia Mehe

, Marin Codreanu, GabrielPu

i mul

i al

ii.Seara s-a dovedit a fi deosebit

, tocmai prin temele pe care le

Breaza 06.10.2007 Arhiva C.D.S. de la stânga la dreapta : Sanda Golea,Gabriela Radu, Tudor Meiloiu, Constantin R

dulescu, Adina Stoicescu,Ion Gabriel Puc

. Foto : T

nase Silviu

Semn de carte

Tinere

ea lui F

t-Frumos

George Irava condamn

prin volumul s

u„Tinere

ea lui F

t-Frumos” orice tendin

ţă

de conformare la denaturarea inevitabil

aspa

iului, timpului

i a sinelui. Poezia saeste o relatare explicit

a neputin

eisepar

rii de umanitate, fapt care are carezultat „descompunerea” proprieiidentit

ăţ

Volumul este structurat în patru capitole

ieste deschis cu o „rug

ciune acondamnatului” prin care autorul ini

iaz

ideea de pierdere a personalului. Întreagaprim

parte ofer

imagini incomplete carese concentrez

asupra aspectului

i anaturii elementelor (de unde, poate,

ititulatura de poezii ale „culorilorconcrete”).Toate reflect

rile au la baz

obsesia originii pân

la revenirea laelemente primordiale. Pentru GeorgeIrava, creatorul

i crea

ia, posesorul

iceea ce posed

, victima

i atacatorul suntp

i ale aceleia

i entit

ăţ

i iar schimbarearolurilor genereaz

interac

iunea cu mediul.Poetul nu caracterizeaz

exteriorul, ci doarefectele pe care acesta le are asupra sa.Apar scurte avertismente

i resemn

ri înurma încerc

rilor repetate de a-

i asumalibertatea zborului

i a propriei imagini.Cea de-a doua parte se compune dintr-oserie de cântece ale e

ecului („Cânteculneputin

ei de a alege”, „Cântec de rotund”etc.), în care, de aceast

dat

, se facereferire la fenomene a c

ror influen

ţă

concret

este constant

i relativ general

.Contacul cu oricare dintre elementeledescrise este dureros. Poemul „Cântec de înfrângere a lui F

t-Frumos” concretizeaz

starea martiric

în care eul liric se afl

încadrul acestei p

i. Autorul nu î

icanalizeaz

îns

irile spre un anumitscop. Poeziile sale sunt (exceptându-le pecele din ultima parte, „Semnul prezen

ei”),fie simple constat

ri, fie m

rturii saudeclara

ii f

nici un indiciu asupra uneiposibile interven

ii reale (active) a euluiliric. Durata st

rilor este

i ea aproapeimposibil de ghicit, de

i dup

intensitatepar a fi descrise posturi

i fr

mânt

riprelungite, sau chiar permanente, alec

ror efecte actuale sunt detaliate

i celeviitoare nespecificate.Partea a treia este dominat

de aluzii lamitologie

i religie („Adam

i Eva”, „Narcis”,„Prometeu”), prin care autorul continu

extind

sfera mesajului s

u pe principiul„Ce-a fost atunci trebuie s

mai fie

iacum”. Totodat

, „peisajele” devinprincipalul indicator al tr

irilor („Plou

murdar, plou

cer

ind”, „Orfan”). Apari

iabrusc

a raporturilor cu exteriorul actuall

mure

te cititorul asupra pozi

iei reale aeului liric.

pagina2 Zona Interferen

elor Poetice – 21 iunie 2008

NE SPUNEM NC

Ne spunem înc

stoarse ve



i mustul fierbe-n frigul oreiSe-mbib

oasele sub noiUcis

pas

re-n c

ul vetrei



i lâng

turl

se-adânce

te-npleteUn chip nes

rutat în veciAlbastr

iarn

de poteci.

----------CEAS TÂRZIU

Cum stai a

a, cu-obrazul pe oblan

A fiar

ituit

mirosind,Ne intr

-n cas

netFriguros.Pumnalele strivita r

suflareÎ

i las

-aici precumV

paia las

dup

fuial

Doar cenu

şă

.De voi ghici în m

runtaie clipaRupturii crude,Vei fi aceea

i, îns

alta,



oapt

, sare...Zâmbe

ti în blana picurândLa ceas târziu.------------

El se z

te r

suflând piezi

Împleticit în fum

i în frunzi

Fecioara-n vânt î

i toarcevisulEl se z

te stând orizontal



i gândul i s-a spart în cuburide metalClopote sclipind amarCresc merele cu jindSub casele de varVibreaz

oseminteLa clinchetele cinei aburind.---------------

CATREN

O noduroas

mân

detâmplarAr vrea s

ne sugrumeglezna, vorba.Vezi, apele se-ncrunt

miu,Ca luna zim

ii s

i ascut

iar.

Robert Toma

Cenaclulde Sear

„Peisaj cu hait

”, poemul al c

rui nume îlpoart

întreaga sec

iune, d

prin cruzimeacadrului impresia unui mediu inchis, în caredoar instinctul si urm

rirea propriului interesofer

o solu

ie, fie ea

i provizorie.Ultima parte a volumului ne indic

înc

din titluo prezen

ţă

definit

. Poeziile lui George Iravaau brusc un destinatar concret („Semnulprezen

ei amorfei tale”, ”Lan de grâu cu ochiialba

tri”, ”Pânza Penelopei”). Odat

cu apari

iaacestuia, eul liric î

i manifest

fie o dorin

ţă

, fieo inten

ie. Autorul folose

te fecvent în poemelesale no

iunea de minereu. Insisten

a asupraoriginii

i naturii lucrurilor determin

folosireaacestui termen pentru a simboliza sursa brut

.Apar aproape la fel de des zeul (f

referiri lareligie, ci, mai degrab

, la o entitate capabil

de a privi întotdeauna în ansamblu)

i oglinda.Limbajul este relativ dur si rigid, cu anumiteexager

ri lingvistice (de plid

, „tu e

ti chiartimpul f

timp”, „Frumoasa neîntâmplat

”),iar versul alb, cu muzicalitate redus

, poetulconcentrându-se exclusiv asupra mesajului siintensit

ăţ

ii acestuia.Poezia lui George Irava, f

a se adresaneap

rat unui cititor, ofer

o viziune sumbr

,dar sincer

, asupra lumii.

Ioana R

ĂŢ

* ACEAST

PUBLICA

IE POATE FI SPONSORIZAT



I DE TINE! * ACEAST

PUBLICA

IE POATE FI SPONSORIZAT



I DE TINE! *

* Asocia

ia ADSUM * Cont IBAN RO57RNCB0722099169100001 *

BCR Agen

ia Tudor Vladimirescu, Bucure

ti, Sector 6

„am s

deschid fereastra m

car s

te presim



i”

SFERTUL ACADEMIC IULIE 2008

Zona Interferen

elor Poetice – 21 iulie 2008 pagina 3

* ACEAST

PUBLICA

IE POATE FI SPONSORIZAT



I DE TINE! * ACEAST

PUBLICA

IE POATE FI SPONSORIZAT



I DE TINE!

* Asocia

ia ADSUM * Cont IBAN RO57RNCB0722099169100001 *

BCR Agen

ia Tudor Vladimirescu, Bucure

ti, Sector 6

Parc

stând de vorb

cu propriul suflet, domnul DumitruB

vorbe

te grav, aproape în

oapt

; ,,Orice poet arenevoie de recunoa

tere ca om. Conversa

ia cu stelele este oleg

tur

extraordinar de profund

; nu-mi pare r

u c

amcercetat ani în

ir; colec

iile au început s

se distrug

înBibliotecile Academiei; în interiorul p

mântului sunt glasuricare descoper

comori, eventual sacrificiul; Trophonius m

urm

te pentru c

m-a urm

rit ca un Pre-Faust;Trophonius a f

cut leg

mânt cu Diavolul; Trophonius estepunctul nevralgic al crea

iei mele; Trophonius vrea s

sesalveze prin construc

ie; omul se salveaz

prin munc

;Trophonius a

tepta s

primeasc

nemurirea, dar a ob

inutpetrecerea, cântecul; Trophonius este un erou al zbaterilor încare ne afl

m ast

zi; cel care arunc

comorile esteconstructorul într-o faz

mefistofelic

; v

unile luiTrophonius reprezint

raportul între Me

terul Manole

iMiori

a. Am muncit cincisprezece ani

i a rezultat acestpoem. Miturile sunt o întoarcere a omenirii în istoria existen

eisale. Am constatat c

în

Iliada

sunt vreo dou

sute de cuvinteromâne

ti‘‘. Cele spuse în încheiere de invitatul serii i-auimpresionat într-un mod deosebit pe cei prezen

i în sal

reau a fi dest

inuiri în jurul unui foc sacru

i parc

vedeam pe mine f

cându-i dest

inuiri mamei, la vatra foculuidin casa p

rinteasc

, singurul loc în care puteam s

-midescarc sufletul de taine. Deosebit

sear

, dar parc

preascurt

IOANA STUPARU1 iulie 2008, Bucure

Pălăria de fetru

(continuare din pagina 1)Îmi trag bine

ria de fetru

pe ochi ca s

scap de vedenia acesteiindivide agramate c

reia sim

ul ridicolului i s-a atrofiat, dar careare preten

ii de nobil

intelectual

. Desigur, se vor g

si câ

ivaoportuni

ti care s

se al

ture acestei distinse reprezentante ainculturii, care promite, printre altele,

i avantaje materiale celor carese vor alia cu ea.

ine, nobil

agramat

De fapt, în jurul nostru sunt destule personaje care s-au apucat def

cut versuri/proz

înainte de a fi citit – m

car – gramatica. A

a c

revin la problema ridicat

la începutul acestei

rii de fetru

...Prieteni, dac

ne pierdem sim

ul ridicolului

i nevoia deautocenzur

, vom ajunge s

im în castele de nisip

i s

nehr

nim cu cenu

şă

. Îngriji

i-v

inima

i mintea ca s

putem salvaliteratura!La bun

revedere!

Lupi

LIT-TERRA-TORA

OPINII

(continuare din pagina 1)Cartea avantajoas

(din punct de vedere financiar) continu

fietotu

i cea care nu necesit

o interpretare complex

sau care ofer

o imagine clar

în urma numeroaselor interpret

ri. Acest lucru nu înseamn

neap

rat un interes sc

zut pentru lectura valoroas

. cipoate fi determinat de rolul pe care cititorul cotidian îl atribuieliteraturii.Un român este rareori citit cu scopul precis de a acumula informa

iisau cuno

tin

e noi, de

i lectura are evident acest efect, el nu poatefi atribuit unei anumite c

i.Literatura constituie din acest punct de vedere un mijloc de relaxare,apoi un material cultural, ceea ce nu este gre

it! Pardoxal, nucomplexitatea textului îl îndep

rteaz

pe cititor. Preferin

a pentruc

ile „simple” în locul celor deja consacrate (mai ales, în cazultinerilor) nu reflect

decât o analizare excesiv

a acestora din urm

.Interpretarea proprie este influen

de cele anterioare

i, de celemai multe ori, considerat

inferioar

chiar

i înainte de citire. Carezultat, interesul scade o dat

cu motiva

ia pentru lecturare.O oper

literar

(ca orice alt

realizare, de altfel) nu poate fiapreciat

corect decât în raport cu perioada în care a fost creat

, iaraparenta stagnare a literaturii nu este altceva decât o încadrareneclar

i par

ial

a perioadei actuale.

POETUL-COPIL

Ar trebui s

tim din capul locului c

elmai vie

uie

te sub cerul nesfâr

it înf

ăţ

ând rigoarea unor limite delocneînsemnate

i, de asemenea, s

ni-l înf

ăţ

şă

m cubaioneta sfredelindu-i pieptul

i purtândpe umeri materia fundamental

a durerii

Gellu Naum în anii ’90

G e l l u N a u m

( 1 a u g u s t 1 9 1 5 – 2 9 s e p t e m b r i e 2 0 0 1 )

sau s

-l privim pe calea cea închis

cum îl conduc orbiteleumplute cu tenebre

i cum adun

laolalt

respingeri hot

râte

i risipiri de oase tari

i de fragile sim

ţă

minteel, care trece aproape neb

gat în seam

pe la por

i scoatela iveal

cia trist

a r

cinilor uitatef

dea de b

nuit c

ar fi totu

i trandafirul care alearg

prin gr

din

fotografia

i textele sunt preluate de pe site-ul

www.gellunaum.ro

al Funda

iei Gellu Naum, cu acordul domnului Dan Matei, pre

edinte

“

ÎNTÂLNIREA CU SCRIITORII

”

DUMITRU B

– ,,filosofie‘‘

i ,,mitologie‘‘

(continuare din pagina 1)

abordeaz

în scrierile domniei sale Dumitru B

: ,,filosofia‘‘

i ,,mitologia‘‘. Enumerând titlurile volumelor, poeta VictoriaMilescu se refer

în mod special la poemul ,,n c

utarea luiTrophonius‘‘ – mit al unui trac ascunz

tor de comori, în cazulde fa

ţă

, comorile cuvântului.Impresionat

fiind de mitologie, respectiv de ,,Trophonius‘‘,doamna Mariana Ionescu insist

pe aceast

tem

, considerândc

invitatul serii d

dovad

de o aviditate bine controlat

, deerudi

ie, c

tie s

caute valorile poporului nostru pentru a-

iconstrui propriul univers. Mânat

de curiozitate,

i-a manifestatdorin

a de a avea un dialog cu scriitorul Dumitru B

, princare acesta s

-i r

spund

la întreb

rile: ,,Ce crede c

trebuies

urm

reasc

scriitorul când constat

exist

evenimentulacela extraordinar cu care c

tore

te în suflet? Cine a stabilitmomentul, cum

i când?‘‘.De

i pare simpl

, ca de la suflet la suflet, ,,m

rturisirea‘‘domnului Dumitru B

este profund

i impresionant

tor pe c

rile b

torite ale unui suflet creat cine

tie dince str

vechi timpuri, uime

te auditoriul p

strându-

i modestia,,,fiindc

, spune tot doamna Mariana Ionescu, se

tie a

ezat curost în mijlocul cet

ăţ

ii, n

scut la sat, acolo unde s-a n

scutve

nicia. Acesta este, în opinia mea, Dumitru B

– patriot‘‘.Referindu-se la poeziile a c

ror tem

este iubirea, scriitoareaMariana Ionescu descoper

,,lumea devine un paradis, estecuprins

într-o imagine edenic

: Iubirea vie

i a lumii

iIubirea Lui Dumnezeu. Dumitru B

merit

iubit pentru c

ne-a oferit atâtea comori‘‘. Istoricul

i criticul Aureliu Gociconsider

,,domnul Dumitru B

este o prezen

ţă

activ

publicistic

i scriitoriceasc

, unul dintre poe

ii serio

i ai zilei deazi, cu o poezie abstract

, cerebral

, în care tema nu este oinspira

ie u

oar

, ci un subiect profund, spre exemplu,

Trophonius

– variant

mitologic

a lui Orfeu, Me

terul Manole,Miori

Filosofie

mitologie

– aici sunt poeziile sale” – spunedomnul Aureliu Goci. ,,Este un poet oarecum nedrept

ăţ

it, carenu se bucur

de întâmpinarea

i critica meritat

‘‘, specific

domnul Florentin Popescu, dup

ce îl felicit

pentru poezie,proz

, eseistic

. Întrecându-se iar

ăş

i în a m

iestri cuvinte,epigrami

tii Gheorghe Zarafu

i Gheorghe Grosu au dat citirecrea

iilor f

cute pe loc

i la obiect.

of 00

Category:	Magazines/Newspapers
Rating:
Upload Date:	05/29/2009
Copyright:	Attribution Non-commercial Share Alike
Tags:	revista zip ADSUM cenaclul de seara interferente poetice breasla cuvantarilor revista zip ADSUM cenaclul de seara interferente poetice breasla cuvantarilor (fewer)

Documents

People