lovesc clar în identitatea românilor. Jocul pe care îl propuneL.N. începe cu o avalanşă de informaţii despre tensiuniledintre valoni şi flamanzi, despre tensiunile apărute intre nordulsi sudul Italiei sau despre Scoţia şi gândurile ei de retragerede sub umbrela Marii Britanii. Continuarea este lesne de înţeles: trimiteri la ’regionalizare’ şi la naţionaliştii români.
’Sefac
–ne dezvăluie dl L.N.-
confuzii, deliberate sau nu, întreregiunile istorice şi cele de dezvoltare’.
Poate că eu fac partedintre
’cei mai puţin instruiţi’
dar spre deosebire de cei
instruiţi
iubesc pământul ăsta pe care s-a născut tata, pecare bunicul a jucat leapşa şi pentru care străbunicul a murit laOituz. Iar dacă străbunii noştri ne-au lăsat de 2500 de anispaţiul carpato-danubiano-nistro-pontic de ce să îl fărâmiţămacum? Pentru o Europă regională? Hai să fim serioşi!Se pare, prieteni, că astăzi pentru ca să faci valuri, să fii băgat în seamă,
să ai vizibilitate şi notabilitate
trebuie să îţi înjurisau ponegreşti ţara. Să o vrei făcută bucăţele pentru că aşafac şi spaniolii şi sârbii şi italienii şi belgienii. Este un trend. Pecare dl. L.N. îl respectă de ceva vreme pentru că scria în
Dilema Veche
din 16 august 2007 la Tema Saptămânii:
’’Românii se consideră ca fiind speciali, deosebiţi, excepţionali şi sînt furioşi cînd
străinii nu le recunosc meritele,adevărate sau închipuite.
N-am fost noi pionieri în aviaţie? Nu am inventat noi insulina? Nu i-am sprijinit noi pe cehi învara lui 1968?’’
De ce oare nu mă miră acest comportament?Pentru că între jurnalişti la ora actuală este o întrecere al căruipremiu, se pare, ar fi secunda în care toată lume se uită latine. Nu contează că se uită cu milă sau cu mirare. Importanteste că se uită. Mai contează atunci confuzia între raţional şilimitele absurdului? NU mai contează!Nu suntem furioşi d-le Luca pentru că noi am inventat insulina,noi am fost pionierii aviaţiei, noi am stat aici vreo mie de anica să poată francezii, belgienii, scoţienii să îşi facă ţările pecare acum, conform teoriei dumneavoastră, le desfac, tot noiam fost aici când s-a pronunţat prima dată poc! bâz!, buf!,sfâr!. Europa e plecată pe drumul federalizării de multă vremeiar finalul va fi o planetă cu cinci-şase state federale, dar acest lucru nu ne împiedică să ne pastrăm şi dezvoltămidentitatea, istoria, cultura aşa cum au facut şi strămoşii noştripână la noi. Veţi spune, oare, că sunt naţionalist dacă încheiacest articol cu :
Trăiască România!
Hai, la bună recitire!
Unora le place sexy Teatru vesel şi trist
de Florin Iordache
Sintagma implicând antinomia „vesel-trist” are conotaţiacaracterului invariabil al naturii umane. „Glossa eminesciană :Privitor ca la teatru / Tu în lume să te-nchipui / Joace unul şi pepatru / Totuşi tu ghici-vei chipu-i „ sau „Aceloraşi mijloace / Sesupun câte există / Şi de mii de ani încoace / Lumea-i veselă şitristă”. Nu întâmplător, desigur, George Topârceanu îşi intitulează,la rândul lui, volumul de versuri „Balade vesele şi triste”.La pagina 9 (prima piesă), la întrebarea Elizei Vakarm dacăTatianei îi place chimia, Tatiana, deşi cochetă şi vizibil superficială,răspunde la modul impropriu, adică pretenţios, ştiinţific, ea zice:„sunt ca un cristal în stare pură, are se topeşte la
exact
aceeaşitemperatură, dacă i se ia de mai multe ori
punctul de topire
” etc.Se trădează astfel, printr-un fel de indiscreţie scuzabilă,cunoştinţele autorului care este şi profesor de chimie. ElizaVakarm nu e mai puţin superficială, iritată de ocupaţiile gratuite,adică fără finalitate practică: „Lui Radu îi place să piardă vremeacu pictorii în loc să mă ajute la gospodărie...”Virgil Magearu, perimat şi snob, bonom şi protocolar, se exprimăcaragialian cu „sărut mânuşiţele”. Nu lipsesc, fireşte, franţuzismele.Veteranul acesta e şi un prilej pentru autor de a strecura opiniipersonale privind chestiuni politice de un interes mai mult sau maipuţin actual (de pildă Războiul din Golf).Dan Vintilă, inginerul, este şi el un vehicul de idei ale autorului, într-un mod cam transparent: „Dacă nu ar exista bişniţarii cucontrabanda lor, s-ar mai putea fuma Kent în România? De fapt,ce s-a întâmplat după Revoluţie, decât că o gaşcă a lui Ceauşescua fost schimbată cu o gaşcă a lui Iliescu? Tot comuniştii sunt laputere!...” Iată ce consideraţii amare pot declanşa ţigările de caretocmai se arătase interesat veteranul Magearu! Acesta şi începesă pună paie pe foc, având plăcerea gratuită a discuţiei, întocmaiprecum eroii caragialieni: „Aşa e!... Chestia asta se întâmplă de 50de ani!...”(continuare în pagina 9)
***Respir Dimineaţa În interiorul meu.SuntMai bătrânCu o secundă.****SecundeleS-au scurs tăcutPrin pupile.Şi nici nu stiuCând am rămasFără noi…
Ştefania Vârban,
C.d.S. Bucureşti
Lecii
foto: Adina Stoicescu
Critică de întâmpinare
de Robert TOMA
Leave a Comment