Aici nu este vorba nici despre argou,nici despre jargon sau limbaj familiar.Este vorba de un limbaj tehnic,expresiv, inventiv, liber
ş
i în m
ă
sura încare cuvinte
ş
i expresii argotice dintoate categoriile p
ă
trund în limbajulfamiliar
ş
i de aici în limba comun
ă
,uzura lor este compensat
ă
prin apari
ţ
iaunor forme noi.Nu se poate s
ă
nu ne întreb
ă
m ce se întâmpl
ă
, din cauza cui se degradeaz
ă
cuvântul românesc, de unde vinepoluarea vorbirii cu expresii
ş
i cuvintestr
ă
ine spiritului limbii române.Neatragerea aten
ţ
iei la timp în
ş
coal
ă
sau în familie asupra folosirii uneiexpresii incorecte, acceptarea caamuzante a unor cuvinte, în timp potl
ă
sa urme greu de dep
ă
rtat în fondulprincipal lexical.Dac
ă
Ministerul Educa
ţ
iei
ş
i Cercet
ă
riiscoate din programa de bacalaureatstudiul clasicilor, dac
ă
în
ş
coli limbaromân
ă
nu se studiaz
ă
decât pân
ă
lanivelul ultimei clase de gimnaziu, dac
ă
televiziunea este un nesecat izvor degre
ş
eli gramaticale, indiferent dac
ă
urm
ă
rim VIP-urile, prezentatoriiemisiunilor sau pe invita
ţ
ii acestora dinorice categorie, dac
ă
Universit
ăţ
ile scotpe band
ă
rulant
ă
profesori de limb
ă
român
ă
care, odat
ă
ajun
ş
i la catedr
ă
,nu
ş
tiu ei în
ş
i
ş
i s
ă
foloseasc
ă
vocabularul limbii române în modul celmai corect, dac
ă
presa scris
ă
estereprezentat
ă
de foarte multe ori de„jurnali
ş
ti” care de-abia au terminatcursurile liceale
ş
i nu au o preg
ă
tireadecvat
ă
ş
i nici cuno
ş
tin
ţ
ele necesaredin domeniul lingvistic, etc. atunci s
ă
nune mai întreb
ă
m cât de grav
ă
esteaceast
ă
poluare lingvistic
ă
.n cele ce urmeaz
ă
voi exemplificaideile expuse mai sus, permi
ţ
ându-mis
ă
prezint citate din diferite medii.Spuneam c
ă
jurnali
ş
tii sunt unpermanent izvor de gafe lingvistice.Spre exemplu, un jurnalist preciza cuocazia decesului lui George Pruteanu:1. „
Doctorii
au f
ă
cut toate posibilit
ăţ
ile
…”.Corect ar fi fost: „
Doctorii au f
ă
cut tot posibilul
, (adic
ă
tot ceea ce au putut cas
ă
-l salveze). Ei nu puteau face toat
ă
posibilitatea, posibilitatea este un mijlocde realizare a ceva, o modalitate
ş
iexpresia uzual
ă
este: Ӕn limitaposibilit
ăţ
ilor”.2. Cu ocazia summit-uluiNATO, se afirma la un post deteleviziune:„
Angela Merkel
ş
i Sarkozy sunt nevoi
ţ
i s
ă
stea la aceea
ş
i mas
ă
de
ş
i nu au
acelea
ş
i p
ă
reri comune
”.
P
ă
rerilecomune
pe care le au dou
ă
sau maimulte persoane
sunt acelea
ş
i p
ă
reri
,deci vorbitorul trebuia s
ă
opteze pentrua
ş
a c
ă
trebuie foarte mult
ă
aten
ţ
ie când
ţ
inem neap
ă
rat s
ă
cre
ă
m cuvinte saus
ă
introducem unele din alte limbi.Ar fi necesar o igienizare a graiuluinostru românesc de marea de cuvintestr
ă
ine, mai exact engleze
ş
ti, care ne-au „inundat” vocabularul, dup
ă
cumigienizare ne-ar trebui
ş
i pentrucuvintele prost folosite, pentru celevulgare cu care ne este lovit zilnicauzul. Ce facem îns
ă
când popula
ţ
iacare nu este licen
ţ
iat
ă
în propor
ţ
ie de100% vrea s
ă
în
ţ
eleag
ă
ce se vorbe
ş
tela televizor sau se scrie în pres
ă
? Ce eun
blog, blogger
, dar un
brand
de
ţ
ar
ă
? De ce
rating
ş
i nu audien
ţă
? Dece
am demarat
o activitate
ş
i nu am început o activitate? De ce
flyere
electorale
ş
i nu flutura
ş
i?Timpul le rezolv
ă
pe toate, dar pentruasta ne trebuie
ş
i r
ă
bdare, iar noisuntem agresa
ţ
i din ce în ce mai multcu snobisme, cu ne
ş
tiin
ţ
e, etc. Tr
ă
im într-o perioad
ă
în care suntem cople
ş
i
ţ
ide inven
ţ
ii tehnice, al c
ă
ror nume nu-
ş
iare echivalentul în limba român
ă
, înacest caz, cuvintele str
ă
ine care ledenumesc cap
ă
t
ă
valoareinterna
ţ
ional
ă
ş
i î
ş
i au o explica
ţ
ie,unele nu ar putea fi înlocuite decât culungi perifraze, dar de aici pân
ă
laavalan
ş
a actual
ă
… Aceast
ă
atitudinepoate fi explicat
ă
ş
i printr-o insuficient
ă
educa
ţ
ie a celor ce folosesc cuvinte degenul celor mai sus ar
ă
tate, uneoripentru a face impresie sau pentru a-
ş
iascunde ignoran
ţ
a.Dar ce ne facem cu ace
ş
ti factoripoluan
ţ
i ai lingvisticii atâta timp cât nusunt luate m
ă
suri radicale de„deratizarea” lor, altfel spus, atâta timpcât Academia Român
ă
reac
ţ
ioneaz
ă
prea pu
ţ
in, cât lingvi
ş
ti importan
ţ
i ai
ţă
riicontinu
ă
doar „duelul” opiniilor lor teoretice, f
ă
r
ă
a se implica
ş
i a luaatitudine contra folosirii abuzive aenglezismelor sau a cuvintelor gre
ş
itfolosite, cât Ministerul Educa
ţ
iei
ş
iCercet
ă
rii scoate din programa
ş
colar
ă
multe ore de limb
ă
român
ă
, aceastastudiindu-se doar pân
ă
în clasa aVIII-a?Limba, fiind în neîncetat
ă
evolu
ţ
ie,probabil c
ă
va accepta doar cuvintelecare se pliaz
ă
pe fondul nostruromânesc
ş
i va face o triere natural
ă
alor, a
ş
a cum s-a întâmplat întotdeauna.
-„Au f
ă
cut
doisprezece
popasuri
…”
.Numeralul doisprezece se acord
ă
cusubstantivul - un popas, dou
ă
popasuri-deci pluralul corect este
dou
ă
sprezece popasuri
;
Ca
ş
i profesor
, a f
ă
cut tot ce a
ş
tiut”;
este aici una din erorile cel mai des întâlnite în ultimul timp, eroare f
ă
cut
ă
din ignoran
ţă
, iar uneori din dorin
ţ
a uneihipercorectitudini.Corect este
ca profesor
,c
ă
ci nu euna din variante.Dorin
ţ
a de a face, cu orice pre
ţ
, cuvintesau forme noi de la unele dejaexistente,apar
ţ
ine în primul rând noiigenera
ţ
ii, care se vrea mai altfel decâtvechea genera
ţ
ie, se vrea mai inventiv
ăş
i vrea s
ă
se fac
ă
sim
ţ
it
ă
în toatedomeniile, ceea ce nu-i reu
ş
e
ş
te întotdeauna. Spre exemplu:3.
Sexapiloas
ă
, de la sex-appeal dinenglez
ă
care înseamn
ă
farmec
,p
ă
streaz
ă
grafia din limba englez
ă
, esteun adjectiv inventat
ş
i l
ă
sând deopartescrierea cuvântului, d
ă
na
ş
tere laconfuzii deoarece
pilos
(care apar
ţ
inep
ă
rului) îi imprim
ă
un alt sens
care nicipe departe nu corespunde inten
ţ
ieiautoarei.4. Folosirea cuvântului
gadget
ă
rie
dela
gadget
este tot atât de nereu
ş
it
ă
, iar pe deasupra sun
ă
ş
i foarte urât. Niciabuzul unor cuvinte din limbi str
ă
ine,atunci când avem echivalentul în limbaromân
ă
, cum este cazul cuvântului
plot
– intrig
ă
,
icon
–imagine, idol, etc.,provenite din limba englez
ă
, nu esteindicat a fi folosite
ş
i numai un snobismexacerbat îi poate îndemna pe tineri,sau pe cei mai pu
ţ
in tineri, s
ă
fac
ă
acest lucru. Este regretabil c
ă
, atât timpcât limba matern
ă
posed
ă
echivalentulcuvintelor respective, nu sunt folosite.Prin nefolosire, un organ se atrofiaz
ă
,tot a
ş
a
ş
i în limb
ă
, dac
ă
lexicul nu maieste folosit, într-o bun
ă
zi va ie
ş
i din uz.5.
Ş
i pentru c
ă
spuneam c
ă
mass-media poart
ă
o parte din vina folosiriiunor cuvinte „poluante”, al
ă
turi de al
ţ
ifactori, v
ă
dau 2 exemple de la postul
Realitatea
:- Într-o emisiunea deosebit deinteresant
ă
despre poe
ţ
ii
Ş
t. O. Iosif
ş
iDimitrie Anghel din data de 18 ianuariea.c. se afirma la un moment dat despremuza
ş
i iubita celor doi, Natalia Negru,c
ă
„a fost
snobat
ă
de toat
ă
societatea…”
. Este o inven
ţ
iehazardat
ă
ş
i neavenit
ă
, ar
ă
tând, o dat
ă
în plus, lipsa st
ă
pânirii unui lexic corect,altfel s-ar fi
ş
tiut c
ă
snob, snoab
ă
esteo persoan
ă
care admir
ă
ş
i imit
ă
f
ă
r
ă
discern
ă
mânt tot ce este la mod
ă
, or încazul muzei celor doi, ea a fostdenigrat
ă
, îndep
ă
rtat
ă
, dispre
ţ
uit
ă
ş
iexpulzat
ă
din lumea bun
ă
, dar nu…snobat
ă
!-Iar pe data de 15 ianuarie, peacela
ş
i post, se vorbea despre ziare de
compromatare
, probabil fiind vorbadespre ziare care compromit pe cineva,ziare de scandal, cuvântul neexistând în limba român
ă
.Fiecare cuvânt are sensul sausensurile sale, care nu pot fi neglijate.Chiar dac
ă
ni se pare c
ă
am creat uncuvânt nou dup
ă
toate regulilegramaticale, el poate da loc la confuzii,
* ACEAST
Ă
PUBLICA
Ţ
IE POATE FI SPONSORIZAT
Ă
Ş
I DE TINE! * ACEAST
Ă
PUBLICA
Ţ
IE POATE FI SPONSORIZAT
Ă
Ş
I DE TINE! ** Asocia
ţ
ia ADSUM * Cont IBAN RO57RNCB0722099169100001 *
BCR Agen
ţ
ia Tudor Vladimirescu, Bucure
ş
ti, Sector 6
*
Zona Interferen
ţ
elor Poetice – 21 septembrie 2008 pagina 7
Leave a Comment