Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Geo Bogza 175 Minute La Mizil

Geo Bogza 175 Minute La Mizil

Ratings: (0)|Views: 25 |Likes:
Published by pimpimbulldog
Geo Bogza , jurnal de calatorie
Geo Bogza , jurnal de calatorie

More info:

Published by: pimpimbulldog on Aug 09, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/23/2014

pdf

text

original

 
O sut
ă
 
ş
apte zeci
ş
i cinci de minute la Mizil
De Geo BogzaNu am câtu
ş
i de pu
ţ
in inten
ţ
ia s
ă
glumesc, atunci când voi afirmac
ă
una dintre marile dorin
ţ
e ale vie
ţ
ii mele a fost s
ă
vizitez Mizilul.Dorin
ţ
a aceasta mi s-a împlinit, în fine, în toamna anului trecut.Cu cinci ani în urm
ă
, când am adoptat, pentru prima oar
ă
în via
ţ
amea, o meserie
ş
i am început s
ă
o practic aproximativ, aceea de reporter,m-am gândit c
ă
prima ei condi
ţ
ie, de a c
ă
l
ă
tori prin tot felul de locuri,îmi va îng
ă
dui s
ă
v
ă
d
ş
i Mizilul, într-un mod mai amplu
ş
i poate curezultate mai substan
ţ
iale decât s-ar fi petrecut pân
ă
atunci. În tot acestr
ă
stimp, de câte ori directorii ziarelor la care am lucrat, v
ă
zând c
ă
 activitatea mea începe s
ă
devin
ă
vag
ă
, m
ă
întrebau ce am de gând s
ă
maiscriu, le r
ă
spundeam cu un surâs nostalgic, care p
ă
rea c
ă
p
ă
streaz
ă
în elun secret superior:-Am un subiect pe care îl iubesc foarte mult: Mizilul. Sunt sigur c
ă
 dac
ă
am s
ă
stau dou
ă
zile la Mizil, am s
ă
m
ă
întorc cu un reportajsenza
ţ
ional.M
ă
rturisesc c
ă
gândul acesta m-a f 
ă
cut în nenum
ă
rate rândurifericit. M
ă
vedeam ajungând în ora
ş
, instalându-m
ă
în hotel
ş
i pornindapoi pe str
ă
zi liber
ş
i curios, amestecându-m
ă
printre oameni, tr
ă
gândcu urechea la ceea ce discut
ă
oamenii între ei.Alteori, c
ă
utând s
ă
judec printr-o optic
ă
mai pu
ţ
in personal
ă
,c
ă
l
ă
toria la Mizil îmi ap
ă
rea extrem de important
ă
: o ac
ţ
iune necesar
ă
pecare o reclam
ă
cuno
ş
tin
ţ
ele noastre, moderne despre lume. S
ă
vedem,îmi spuneam cu oarecare gravitate, ce este cu acest Mizil, pe care l-azeflemisit odat
ă
Caragiale
ş
i asupra c
ă
ruia nimeni nu s-a mai aplecat deatunci.E poate timpul s
ă
se afle în întreaga
ţ
ar
ă
ce-i Mizilul – Mi-zi-lul – cum tr
ă
iesc, cum gândesc, la ce viseaz
ă
, cum iubesc
ş
i cum mor, acolo,în urbea lor, oamenii aceia peste care de atâ
ţ
ia ani planeaz
ă
, batjocoritor,zâmbetul marelui umorist. Erau momente cînd nici o ac
ţ
iune nu mi sep
ă
rea mai urgent
ă
 
ş
i necesar
ă
, decât prezentarea Mizilului, dup
ă
datele
ş
i sensibilitatea timpului nostru.Mult
ă
vreme, nici aceste considera
ţ
iuni, nici fericirea personal
ă
cem
ă
cuprindea la gândul ce voi fi în Mizil, c
ă
voi mânca
ş
i dormi al
ă
turi deoamenii lui, nu au putut s
ă
se înf 
ă
ptuiasc
ă
. Via
ţ
a vrut ca meseria, relativfrumoas
ă
, pe care o practic
ă
m, s
ă
m
ă
poarte în multe ora
ş
e, unele foarteîndep
ă
rtate, dar în Mizil niciodat
ă
.În toamna anului trecut, am primit de la cercul de recrutare, caatâ
ţ
ia dintre noi, o foaie de drum pân
ă
la Buz
ă
u. În tren m-am gândit c
ă
 pentru prima oar
ă
în via
ţ
a mea c
ă
l
ă
toresc în contul statului. În astfel deîmprejur
ă
ri mi-a fost dat s
ă
cunosc, în sfâr
ş
it, Mizilul.Cum am trecut de Ploie
ş
ti, gândul c
ă
a
ş
putea s
ă
m
ă
opresc ,câteva ore cel pu
ţ
in, în Mizil, a pus st
ă
pânire pe mine. Oprirea aceasta omai proiectasem de câteva ori, în anii trecu
ţ
i, când m
ă
duceam spreRoman, la Blecher, dar nu o înf 
ă
ptuisem niciodat
ă
. Ezit
ă
ri începuser
ă
,
1
 
de altfel, s
ă
m
ă
cuprind
ă
 
ş
i acum. Din o mie de motive, fervoarea meareportericeasc
ă
sc
ă
zuse mult în ultima vreme. Atunci la ce bun?M-am hot
ă
rât totu
ş
i s
ă
m
ă
opresc, spunându-mi c
ă
vizitareaMizilului poate deveni o dat
ă
istoric
ă
în via
ţ
a mea. Am coborât din tren laora 16
ş
i 15 minute.Nu pot spune c
ă
eram excesiv de emo
ţ
ionat, totu
ş
i o curiozitategrav
ă
, care î
ş
i avea
ş
i partea ei de emotivitate, pusese st
ă
pânire peîntreaga mea fiin
ţă
. A
ş
adar, Mizil! În fine, Mizil! Luni, 10 octombire 1938!Era o zi de toamn
ă
, cald
ă
 
ş
i bun
ă
, cu cerul albastru, senin (19
ş
i 10)când mi-am continuat drumul spre Buz
ă
u.În cele ce urmeaz
ă
voi povesti pas cu pas, minut cu minut, tot ceeace am f 
ă
cut în Mizil; întâmpl
ă
ri ce vor putea fi considerate de obanalitate ucig
ă
toare, sau aventuri cu adev
ă
rat senza
ţ
ionale, dup
ă
cumvor fi cititorii obi
ş
nui
ţ
i s
ă
priveasc
ă
 
ş
i s
ă
judece lumea.
Minutul 1
(Ora 4
ş
i 15)A
ş
adar, Mizil.Inginerul Lungu, cuno
ş
tin
ţă
din regiunea petrolifer
ă
a Prahovei, acoborât
ş
i el. Vine s
ă
fac
ă
o ofert
ă
pentru repararea uzinei electrice,defectat
ă
. Mi-a spus-o în tren, unde l-am întâlnit din întâmplare. Vomlua amândoi aceea
ş
i tr
ă
sur
ă
?
Minutul 2
 Trec peste linia întâia, prin pietri
ş
, spre cl
ă
direa g
ă
rii. Sentimentc
ă
trenul cu care am venit,
trenul meu,
va pleca
ş
i eu voi r
ă
mâne aici, înMizil. Ce-am f 
ă
cut? O vag
ă
senza
ţ
ie de nelini
ş
te, de vinov
ăţ
ie, urmat
ă
 imediat de un gând calm, apreciind aventura care începe.Înc
ă
o senza
ţ
ie cunoscut
ă
, încercat
ă
de multe ori: iar
ăş
i pe peronulunei g
ă
ri, singur, în timp ce oameni necunoscu
ţ
i trec într-o parte
ş
i altape lâng
ă
mine, iar trenul cu care am venit se preg
ă
te
ş
te s
ă
plece.
Minutul 3
Inginerul Lungu, care se dusese pân
ă
la ie
ş
ire, se întoarce
ş
i m
ă
 întreab
ă
ce am de gând s
ă
fac. A
ş
adar vrea s
ă
lu
ă
m tr
ă
sura împreun
ă
.Îmi ajut
ă
s
ă
notez pe o bucat
ă
de hârtie trenurile care vor trece maitârziu, spre Buz
ă
u.
Minutul 4
Caut din ochi biroul de mi
ş
care, intru. Pe lâng
ă
oameniidin
ă
untru, par deodat
ă
elegant. Un impiegat, pu
ţ
in perplex, îmi vizeaz
ă
 foaia de drum. Când ies, peronul e gol. Se v
ă
d ultimele vagoane ale
2
 
trenului care a plecat. Prin ferestrele de la clasa a treia, capete de oameniscoase afar
ă
. Brusc, scena îmi reaminte
ş
te o alta, cea dintâi de felulacesta, v
ă
zut
ă
în timpul r
ă
zboiului. Retr
ă
iesc aceea
ş
i nelini
ş
te amar
ă
,din vremea copil
ă
riei.
Minutul 5
 Travers
ă
m sala de a
ş
teptare
ş
i ie
ş
im în partea cealalt
ă
a g
ă
rii.Senza
ţ
ie de praf, mult, nesfâr
ş
it, ca senza
ţ
ia de ap
ă
pe malul m
ă
rii.Z
ă
rim trei birje, însp
ă
imânt
ă
tor de hodorogite. Altele au
ş
i plecat,stârnind praful. Ne suim în cea mai de aproape. Tr
ă
sura porne
ş
te.
Minutul 6
În stânga, alunec
ă
în urm
ă
un gard. În dreapta, rari stâlpi de lemncu becuri electrice. Dincolo, calea ferat
ă
spre Buz
ă
u.Brusc, manifestez o veselie idioat
ă
, exagerat de zgomotoas
ă
.-Ei,
ş
efule, strig birjarului, cum e via
ţ
a la Mizil? Ceva fete g
ă
sim noi pe-aici? Inginerul râde. Birjarul râde.
Minutul 7
 Tot atât de brusc, veselia se sparge. Ce tâmpenie! Inginerul î
ş
i vaînchipui probabil c
ă
asta e preocuparea mea de c
ă
petenie când ajungîntr-un ora
ş
. De altfel, n-am întrebat a
ş
a decât pentru c
ă
eram cu el.
 Minutul 8
Când am mai mers în via
ţ
a mea, cu înc
ă
un om în tr
ă
sur
ă
, de lagar
ă
în ora
ş
? A, da, o dat
ă
la B
ă
l
ţ
i, cu un negustor ovrei. Numai atunci.În afar
ă
de el, nu mai
ţ
in minte pe nimeni.
Ş
i acum, cu inginerul acesta,care vine s
ă
repare uzina electric
ă
.
Minutul 9
Potop de întreb
ă
ri asupra birjarului. De când e stricat
ă
uzina? Cine eprimar? Cât cost
ă
litrul de lapte? Cât cost
ă
pâinea în Mizil? Cât ekilogramul de carne? Birjarul r
ă
spunde la toate, cump
ă
tat. Tr
ă
suramerge pe un covor moale de praf.
Minutul 10
Drumul înceteaz
ă
s
ă
mai fie paralel cu calea ferat
ă
. Cote
ş
te la stânga,spre ora
ş
. Întrebare birjarului: Sunt hoteluri în Mizil? R
ă
spuns afirmativ.
3

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->