• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
PREGĂTIREA CARCASEI ŞI A PLĂCII DE BAZACarcasa este formată dintr-o structură metalică de susţinere (pe care se fixeazăcomponentele calculatorului) care este acoperită cu două panouri laterale, un panousuperior şi un panou frontal ("faţa" calculatorului). Toate panourile sînt detaşabile,fiind fixate de obicei cu şuruburi metalice sau cu elemente de plastic. Panourilelaterale şi cel superior sînt de obicei din metal, iar panoul frontal din plastic. Laanumite carcase panourile laterale şi panoul superior formează un tot unitar, deci semanevrează împreună.Începem prin a dezasambla panourile laterale. Acestea sînt fixate cu mai multeşuruburi de partea din spate a structurii metalice de susţinere. După deşurubaretragem pe rînd panourile înspre înapoi şi ele culisează pînă în momentul în carepărăsesc şina pe care se află şi astfel pot fi scoase. Nu este nevoie să scoatempanourile superior şi frontal, dar o putem face dacă socotim că este necesar.La interiorul carcasei se găseşte o punguliţă cu şuruburi care se poate afla înspatele panoului frontal, fiind lipită cu bandă adezivă. Trebuie să fim atenţi atuncicînd o dezlipim, în aşa fel încît să nu rupem nişte fire care se află în aceeaşi zonă.Scoatem punga cu şuruburi şi o punem de-o parte.Desfacem cutia plăcii de bază şi scoatem punga cu PB, cablul IDE (pentruconectarea hardiscului şi a unităţii CD-ROM, ambele conforme cu standardul ATA),cablul pentru unitatea de dischetă şi manualul plăcii. Evident că dacă PB are şi prizeSATA (Serial ATA) pentru hardiscurile noi conforme cu acest standard, vor fi incluse şiunul sau mai multe cabluri SATA. Scoatem cu grijă placa de bază din pungă şi oinspectăm avînd alături manualul. Unele firme producătoare includ două cabluri IDE însă acest lucru este mai degrabă o excepţie, regula fiind cîte un singur cablu dinfiecare tip. Este recomandat să cumpărăm noi un al doilea cablu IDE dacă nu esteinclus, pentru a putea conecta unitatea CD-ROM cu un cablu separat, nu cu cel folositpentru conectarea hardiscului la PB. Fiecare PB are aceleaşi elemente constitutiveprincipale (cipseturi, sloturi, etc.) dar fiecare producător are felul său de a le asamblape placă, de aceea este recomandat să ne familiarizăm cu configuraţia PB ajutîndu-ne de manual. Manualul PB este foarte important şi de aceea trebuie păstrat cu grijă în aşa fel încît să nu fie pierdut sau aruncat. Dacă am pierdut totuşi manualul, putemmerge pe situl producătorului PB şi descărca de acolo o copie în format PDF a lui.Componentele incluse în cutia PB menţionate aici sînt cele incluse în mod obişnuit (şicele absolut necesare), însă producătorii de PB pot include module şi/sau cablurisuplimentare destinate unei funcţionalităţi sporite (de ex. pentru integrareacalculatorului într-o reţea fără fir - "wireless").Pregătirea carcasei ne permite şi descărcarea electricităţii statice acumulată încorpul nostru. Aceasta poate afecta componentele pe care le manipulăm şi le poatederegla sau strica. Electricitatea statică poate fi descărcată dacă atingem cu mîinile oparte din carcasă care nu este vopsită, de exemplu structura metalică de susţinere acomponentelor calculatorului. O modalitate folosită de profesionişti este folosireaunei brăţări anti-statice. Aceasta este o brăţară pe care o purtăm la mînă atunci cîndumblăm în calculator şi pe care o conectăm printr-un fir metalic la carcasa acestuia.Este recomandat să asamblăm calculatorul pe o masă şi nu pe podea pentru a fisiguri că nu vom călca pe piesele pe care urmează să le instalăm. MONTAREA PROCESORULUIProcesorul se prezintă ca o plăcuţă pe care la partea superioară se găseşte corpulprocesorului, iar la partea inferioară se găsesc contactele metalice (numite pini -
 
"ace") care vor face după montare legătura cu placa de bază. Procesorul trebuie fixat într-un lăcaş numit "socket" (soclu) care este construit din material plastic şi are omultitudine de mici găuri pe suprafaţa sa în care trebuie să intre pinii procesorului.Soclul este construit din două părţi, una superioară şi una inferioară. Găurile de pepartea superioară sînt uşor decalate fata de cele de pe partea inferiora în aşa fel încîtnu vom putea să montăm procesorul decît după ce aducem găurile pe aceeaşi linie.Descrierea de mai sus se potriveşte pentru procesoarele AMD (Athlon, Sempron,Duron) indiferent de tipul soclului lor, dar şi pentru procesoarele Intel (Pentium 4 şiCeleron) fabricate pentru PB de tip "socket 478". În cazul procesoarelor Intelconforme cu noul format "socket LGA775" lucrurile se schimbă puţin, în sensul căprocesoarele nu mai au pini propriu-zişi pe suprafaţa lor inferioară, ci doar niştepuncte de contact plate care se suprapun peste pinii care de această dată se găsescpe suprafaţa superioară a soclului.Soclul procesorului are pe una din părţile laterale un braţ metalic. Rolul acestuiaeste să permită fixarea procesorului în soclu şi apoi să "zăvorască" contactele (pinii)acestuia. Pentru a monta procesorul trebuie să ridicăm braţul metalic. Pentru aceastaprindem capul braţului metalic cu degetele şi îl tragem uşor înspre exterior şi apoi îlducem în sus pînă cînd braţul se afla în poziţie verticală. Observăm că parteasuperioară a soclului procesorului a culisat în timpul ridicării braţului metalic în aşafel încît acum este permisă fixarea procesorului.Luăm procesorul în mînă şi îl apăsăm cu grijă în soclu în aşa fel încît colţul marcatspecial (este mai bont sau este însemnat cu o mică săgeată) al plăcuţei procesoruluisă se poziţioneze exact în dreptul balamalei braţului metalic. Procesorul nu poate fifixat în soclu decît în poziţia corectă, dacă l-am poziţionat incorect pinii săi nu vorintra complet în găuri. În general fixarea procesorului este foarte uşoară, pinii intrînduşor în găurile soclului şi nefiind nevoie să exercităm o presiune mare. Procesoruleste complet stabilizat în soclu după ce coborîm braţul metalic al soclului pînă laorizontală şi îl fixăm în poziţia sa iniţială (pentru aceasta tragem braţul un pic înspreexterior). Cînd coborîm braţul este recomandat să exercităm o foarte mică presiuneasupra plăcuţei procesorului în aşa fel încît acesta să nu iasă din soclu. Dacă dorim,putem să scoatem procesorul şi să-l fixăm din nou, nu se întîmplă nimic rău dacăfacem acest lucru.În cazul procesoarelor Intel conforme cu formatul "socket LGA775" fixareaprocesorului se face cu ajutorul unui cadru care se suprapune peste procesor, cadrucare este fixat la rîndul său prin intermediul unui braţ metalic (vezi detalii pe situlIntel). MONTAREA RĂCITORULUI (RADIATOR + VENTILATOR)Montarea corectă a răcitorului ("cooler") este esenţială pentru bună funcţionare aprocesorului. Ea este o procedură delicată pentru că există posibilitatea să avariemprocesorul dacă nu procedăm corect. Din această cauză este bine să montămrăcitorul peste procesorul fixat în soclu doar după ce stăpînim bine tehnica demontare. Este recomandată familiarizarea cu tehnica de montare a răcitorului fără caprocesorul să se afle fixat în soclu. Cu alte cuvinte, montăm şi demontăm răcitorul demai multe ori peste soclul gol pînă stăpînim bine tehnica.Tehnica descrisă în cele ce urmează este valabilă în principal pentru răcitorul TTC-D5T produs de compania Titan (pentru procesoarele Athlon XP şi Duron montate pe oplacă de bază cu soclu de tip "socket A"), dar ea poate fi adaptată uşor şi pentrurăcitoarele care prezintă eventual mici variaţii constructive faţă de răcitorul Titan.
 
Răcitorul este format dintr-un radiator pe care este fixat prin şuruburi un ventilator.Baza radiatorului trebuie să vină în contact cu suprafaţa procesorului pentru a preluacăldura degajată de acesta. Radiatorul se fixează cu ajutorul unei cleme de soclulprocesorului. Clema în cauză trece prin mijlocul structurii lamelare a radiatorului şiare forma unei lame metalice ale cărei capete sînt îndoite în jos. Soclul procesoruluiare nişte excrescenţe (ca nişte "dinţi" sau ca nişte "cîrlige") de plastic pe două dinlaturile sale. Ambele capete ale clemei au cîte trei orificii (găuri) în care trebuie săintre "dinţii" ("cîrligele") soclului. Unul din capete este însă articulat, adică el se poatemişca în raport cu corpul clemei (lama metalică). Acest capăt are şi un dispozitiv (unfel de mic mîner) care ne permite să îl poziţionăm cu ajutorul degetelor atunci cînddorim să îi introducem (sau să îi scoatem) orificiile în dinţii soclului. Dacă la modelulnostru de răcitor nu există acest "mîner", va trebui să folosim o şurubelniţă pentru aapăsa capătul clemei şi a-l fixa de excrescenţele soclului.Baza radiatorului este în aşa fel construită încît ne permite poziţionarea corectăpeste soclul procesorului, ea fiind alcătuită din două suprafeţe care se găsesc înplanuri diferite. Suprafaţa cea mai întinsă se va suprapune peste partea din soclu încare se găseşte fixat procesorul. Suprafaţa mai mică se va suprapune peste parteadin soclu care conţine articulaţia pîrghiei de fixare a procesorului, parte care este mairidicată faţă de restul suprafeţei soclului.Avînd soclul gol încercăm să stăpînim tehnica de fixare a răcitorului. În prima etapăpunem radiatorul peste soclu în poziţia corectă şi manevrăm clema în aşa fel încîtorificiiile capului nearticulat al clemei să se fixeze de dinţii soclului de pe partearespectivă. Apoi manevrăm din nou clema mişcînd-o uşor şi apăsînd în jos şi în lateralpe "mînerul" capătului ei articulat pînă cînd orificiile acestuia se fixează de dinţii(cîrligele) din cealaltă parte a soclului. Trebuie să avem grijă să nu forţăm prea tare şide asemenea să fim atenţi ca să nu scape capul clemei fixat în prima etapă. Nu esteo procedură foarte dificilă, însă va trebui să exersăm pînă cînd vom fi capabili să oexecutam fără greş.După ce am devenit siguri că stăpînim tehnica de montare a răcitorului, fixămprocesorul în soclu şi apoi punem o picătură de pastă termoconductoare pe suprafaţaprocesorului. Pasta se găseşte într-o mică seringă furnizată împreună cu răcitorul.Împrăştiem cu delicateţe picătura de pastă într-un strat omogen pe toată suprafaţaprocesorului cu ajutorul degetului arătător învelit într-o bucată de plastic (pungă,mînuşă) şi înlăturăm pasta care a depăşit marginile procesorului.Apoi montăm răcitorul peste procesor. Montarea presupune o tehnică similară cucea folosită la montarea răcitorului peste soclul gol, însă este un pic mai dificilăpentru că în acest caz pentru a fixa clema trebuie să aplicăm ceva mai multă forţă şi în acelaşi timp să fim mai atenţi. Această montare trebuie deci făcută cu mare grijă, în aşa fel încît să nu apăsăm prea tare răcitorul peste procesor atunci cînd încercămsă fixăm capetele clemei răcitorului de dinţii (cîrligele) soclului. Pentru a evitadeteriorarea procesorului în timpul acestei manevre, pe plăcuţa procesorului se aflănişte rondele din cauciuc care amortizează presiunea pe care o exercităm. Secretuleste deci aplicarea unei forţe bine dozate.Punem radiatorul peste procesor şi îl ţinem pe loc cu mîna stîngă, iar cu mînadreaptă fixăm capătul nearticulat al clemei în dinţii soclului. Apoi poziţionăm din noufoarte delicat radiatorul peste procesor în aşa fel încît să putem manevracorespunzător capătul articulat al clemei. Cu mîna stîngă ţinem răcitorul (fără a-lapăsa) pentru a nu se mişca şi apoi cu degetul mare şi arătătorul mîinii dreptemanevrăm mînerul capătului articulat al clemei. Va trebui să apăsăm în jos pe acestmîner şi în momentul în care orificiile capătului clemei au ajuns la nivelul dinţilor
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...