Professional Documents
Culture Documents
Cuprins REDACŢIA
4 O afacere aparte
6 Povestea continuă: COORDONATOR: Alin Pascaru
“Prima întălnire cu maimuţele (II)” REDACTOR-ŞEF: Lucian Nedeluţ
8 Tehnici cercetăşeşti: Ciupercile
12 Povestire sau…?!? REDACTORI: Laura Băduţ
17 Lands of Adventure: episodul 2 Claudia Naiba
Express EURself Claudia Coandă
19 Finanţări: 2% Monica Jicmon
20 Interviu cu un părinte: Manuela Hortolomei
dna. Elena Popescu Ada Rascol
I 22 Fotoreportaj: Sărbătorind 22 februarie Andreea Blaj
26 Ştiri: Ecouri de la Salzburg Oana Mitruţ
27 Misiunea e mereu prima COLABORATORI: Ioana Lucaciu
28 Legături cu fraţii moldoveni Adrian Secal
31 Centrul Local se prezintă: Alex Moldovan
ClujNapoca
34 Lupişorul mesager LAYOUT: Boris Boberschi
36 Scouting Seeds mai face un pas CORECTURĂ: Laura Hen
37 Ştiri: Radioamatorism Flori Budău
în CL Râmnicu Vâlcea Alexandra Cochieci
38 Ştiri: “Daruri pentru libertate”
Echipa InfoScout este în continuă formare şi dezvoltare.
39 Ştiri: La numărat de stele Dacă vrei să faci parte din echipă,
cu ochiul liber trimite un mail la echipa@infoscout.ro
40 Ziua Dorinţelor
Adresa de contact a redacţiei:
42 Oglinda
redactie@infoscout.ro
O AFACERE APARTE
Localnicii din zonă ştiu prea Scoutiştii au poposit, de această momentul culminant al drumului
bine că, în fiecare sâmbătă, la dată, la grădiniţa Surorilor Notre său spre Damasc. O celebrare
Săbăoani, e zi de târg. Târgul Dame de Sion, pentru o zi de penitenţială liniştită ne-a pregătit
este un fel de popas săptămânal reculegere. Drumul spre Damasc sufletul pentru a ne întâlni cu
unde oamenii de la ţară găsesc şi învăţăturile lui a fost tema care Isus la masa euharistică pe care,
un strop de odihnă care rupe mo- a îngemănat diferitele momente cu mare tragere de inimă, a
notonia celor cinci zile de muncă ale acestei zile de har a Anului prezidat-o dragul nostru Pr. Lau-
a câmpului. Jubilar Paulin 2008-2009. renţiu Dăncuţă, vicar al parohiei
„Trupul Domnului” din
Oamenii care merg la târg se în- Momentele de întâlnire cu Dum- Gherăeşti. În sintonie cu textele
torc acasă cu ceva în plus; acest nezeu, atât la nivel personal cât liturghiei zilei, mai ales cu
supliment este bucuria întâlnirii şi de grup, de discuţii după Evanghelia (Luc. 15,11-32), ne-a
cu alţi săteni într-o atmosferă prezentarea temei zilei şi altele zis ca în fiecare dintre noi există
gălăgioasă şi destinsă în acelaşi relaxante, ca de exemplu când doi oameni care se luptă ca să
timp, care se pregătesc pentru a am stat împreună la masă sau supravieţuiască… Atitudinea
sărbători, cum se cuvine, ziua ne-am distrat pe măsură (prin tatălui din parabola „Fiului risip-
Domnului. jocuri), au făcut ca această itor” este imaginea lui Dum-
activitate să devină pentru toţi o nezeu, de o generozitate
La Săbăoani s-au îndreptat sâmbătă experienţă umană şi spirituală splendidă şi care, atunci când dă,
14 martie 2009, în jumătatea „târgu- deosebită. dă din belşug. Ne-a amintit
lui carismal” 14 biciclete şi o Părintele de cele trei elemente
maşină. Toate purtate de liderii şi Dar „climax-ul” zilei a avut loc fundamentale din timpul Postu-
exploratorii din parohia „Adormirea după amiază când, vrând lui Mare: pomana, rugăciunea şi
Maicii Domnului” din Pildeşti. nevrând, am ajuns, ca şi Saul, la postul; dar a adăugat şi ceva în
4 www.infoscout.ro
ACTIVIT|}I na]ional
plus: ne-a îndemnat să-l Mulţumim foarte mult celor care „Aşa cum majoritatea celor
cunoaştem mai mult pe Isus care au făcut posibilă acestă zi de har, ce au participat la această zi
este în cuvântul său şi în Sfânta mai ales Pr. Laurenţiu şi Surori- de reculegere au încheiat
Taină…. „Să ne deschidem su- lor N. D. de Sion; ei, ca şi Anania spunând ca a fost cu adevărat
fletul lui Isus, fără din Faptele Apostolilor, ne-au o zi în care ne-am încărcat
frică”, aşa cum ajutat în acest „drum spre Damasc”, bateriile şi ne-am apropiat
spunea Ioan Paul al în această zi de întâlnire cu Dum- mai mult de Dumnezeu, la fel
II-lea. Meditaţia nezeu, o zi în care nu am cheltuit am simţit şi eu. Nu numai că
s-a terminat cu nimic (legea cercetaşilor zice: am conştientizat cât de im-
acest îndem: „Pro- „scoutistul este econom”) şi care portant este să-i acordăm
fitaţi de timpul ne-a îmbogăţit pe toţi. Exact: O timp lui Dumnezeu dar, de
tinereţei voastre afacere aparte, într-o zi de târg. asemenea, am reuşit să interi-
pentru a fi mai orizăm această perioadă im-
aproape de Dum- Liderii scout, Pildeşti portantă a Postului Mare
nezeu şi de care, deşi trecută pe jumă-
ceilalţi”. „Experienţa de sâmbătă a fost tate, ne-a motivat în a lua de-
una foarte benefică pt mine. Am cizia de a o trăi mai intens.
A urmat momentul avut ocazia să petrec o zi alături După exemplul convertirii
întâlnirii cu comu- de persoanele cu care mă simt Sfântului Apostol Paul pe
nitatea surorilor foarte bine, însă cel mai impor- drumul spre Damasc, ne-am
gazdă. În dialogul tant, am avut ocazia să stau, analizat drumul pe care îl
cu ele am constatat aproape o zi întreagă, alături de urmăm sau pe care îl vom
că, pentru cei care Dumnezeu, să-mi pun ordine în urma căutând soluţii pentru a
îl caută cu adevărat idei, în sentimente şi să mă gân- îndrepta răul din viaţa noas-
pe Dumnezeu, ex- desc foarte serios la planuri de vii- tră. A fost într-adevăr o zi
perienţa lui Saul în tor, la ce anume vrea Dumnezeu frumoasă în ciuda vremii mo-
drum spre Damasc de la mine, dacă sunt pregătită să horâte de afară, o zi în care
poate să aibă loc în primesc răspunsul la întrebarea: cu toţii ne-am întors mai bo-
orice circumstanţă "Ce să fac, Doamne?". A fost o zi gaţi şi mai împăcaţi cu sine şi
a vieţii şi la orice cu adevărat plină de har” cu Dumnezeu!”
vârstă. Sabina Mîrţ Emanuela Dumea
www.infoscout.ro
5
povestea LUPI{ORI
EPISODUL 6
PRIMA ~NTÂLNIRE
CU MAIMU}ELE (II)
6 www.infoscout.ro
LUPI{ORI povestea
www.infoscout.ro
7
abilit\]i TEMERARI
CIUPERCILE
suprafeţe dominate de arbori de
stejar, pin, molid, castan,
Se zice că după ploaie apar mesteacăn, fag şi brad. Dă roade
din vară până toamna, după ploi
şi ciupercile. Pentru un cercetaş abundente.
Specimenele ajunse la maturi-
înfometat e un motiv serios de tate deplină pot cântări aproxi-
bucurie. Atenţie, însă! Nu toate mativ 1 kg. Cei mai apreciaţi
sunt hribii tineri, deoarece hribii
ciupercile sunt comestibile. Unde mai mari adăpostesc adesea
larve de muşte verzi şi devin sli-
una poate umple un stomac gol, noşi, moi şi mai puţin gustoşi pe
alta poate să-i facă mari necazuri. măsură ce îmbătrânesc. Se reco-
mandă însă să nu se recolteze
exemplare prea tinere, pentru a
Forma ciuper- nu fi confundate cu alte specii
cilor (talie, as- necomestibile sau mai puţin
pect) este un apreciate. Caracteristicile gene-
caracter ce se rale care ajută la evitarea
referă mai recoltării de specii otrăvitoare
mult la sunt: o culoare roşie la marginea
aparatul fruc- porilor, schimbarea culorii cărnii
tifer. Acesta atunci când intră în contact cu
prezintă o aerul sau când este lovită şi un
formă proprie gust acru, piperat. Are mai
pentru fiecare multe denumiri româneşti: hrib,
specie de ciu- mânătarcă, burete (regional), co-
percă. pită, mitarcă, pitarcă sau
Aparatul fruc- pitoancă.
Hribul tifer poate
avea forme Chitarca: Pălăria are culoare
diferite: de portocalie sau brun-roşiatică,
sferă, de ou, este sferică, hemisferică, apoi
Recunoaşterea ciupercilor este întinsă, foarte cărnoasă, puţin
cea mai dificilă operaţie şi din de clopot etc.
vâscoasă pe timp umed. Carnea
această cauză, recunoaşterea este albă dar devine cenuşiu -
sigură se face numai ţinând CIUPERCI COMESTIBILE roşiatică, albastru - verzuie sau
seama în primul rând de carac-
terele botanice şi anume forma Hribul: Pălăria este de
aparatului fructifer şi a părţilor culoare castanie-brună,
componente: talie, aspect, bombată, sferică la în-
Chitarca
pălărie, picior, suprafaţa ceput, apoi devine întinsă.
pălăriei, lamele sau tuburi etc., Piciorul e umflat la bază,
luate în complexitatea lor şi nu are culoare brun deschis,
după celelalte caractere, care pot ornamentat cu o reţea sub
duce la confuzii cu urmări pălărie. Carnea este albă,
grave. tare, cu gust şi miros plă-
cut. Îşi are habitatul pe
8 www.infoscout.ro
TEMERARI abilit\]i
www.infoscout.ro
9
abilit\]i TEMERARI
CIUPERCI
NECOMESTIBILE
Buretele pestriţ: Pălăria, 8-20
cm, este, la început, emisferică,
apoi convexă şi, în final, mult
lăţită şi câteodată scobită în cen-
tru, de obicei de culoare roşu-
sângeriu. Cuticula este lucioasă,
lipicioasă şi acoperită relativ din
abundenţă de negi albi, care sunt
resturi de volvă pe care ploaia
uneori le desprinde. Piciorul,
Champinion 10-25 cm, este cilindric, bulbos
la bază, alb şi vâscos, cu volvă
delicată şi deseori transformată
şi o volvă vizibilă la baza pi- este, la început, emisferică, apoi în negi. Inelul, este foarte lat,
ciorului. Este bună de consumat din ce în ce mai plată, iar la lăbărţat, membranos, alburiu şi
şi crudă; se pretează la a fi us- sfârşitul maturizării chiar
cată. adâncită. Cuticula este netedă,
lucioasă pe vreme umedă şi
Ciuperca de bălegar (sau mată pe timp uscat, acoperită de
champinion): Pălăria este la în- numeroşi solzi maronii, ascuţiţi
ceput globuloasă, apoi convexă şi curbaţi, mult mai deşi în cen-
şi, în final, complet plată, destul trul pălăriei şi mai rari către
de cărnoasă şi compactă, cu margine, care de cele mai multe
marginea membranoasă şi cu ori este netedă şi cu striaţii viz-
puf, uşor striată şi cu solzi mici, ibile. La exemplarele mature Buretele pestriţ
maronii. Piciorul este bont şi solzii pot lipsi în totalitate. Pi-
cărnos, cilindric, uşor bulbos, ciorul, 5-20 cm, este cilindric,
câteodată gol în interior, cu inel alungit, cu baza uneori accentuat uneori striat. Lamele sunt albe,
membranos care se detaşează re- bulboasă, deseori curbat în jos şi foarte dese şi cu multe lamele.
pede. Lamele sunt foarte înalte cu aspect pufos. Are Pălăria, de un roşu aprins, este
şi subţiri. Carnea este albă, o consis- foarte rar portocaliu-închis.
foarte consistentă, cu miros tenţă Lamele pot avea de multe ori
şi gust bine definite. Colo- foarte nuanţe galbene ca lămâia. Pi-
ritul pălăriei variază de la dură şi ciorul este, iniţial, plin, apoi gol
alb-murdar (tipic pentru ciu- pe dinăuntru. Creşte în pădurile
percile cultivate) la brun-des- de foioase şi de conifere, într-o
chis. Lamele sunt, la simbioză complexă, de la
început, roz, apoi brune câmpie până la limita supe-
ca scorţişoara şi, la ma- rioară (alpină) de vegetaţie
turitate, sepia. Când este arboricolă, de vara până
tăiată, carnea capătă nu- toamna. Semnele intoxicaţiei
anţe roz. Creşte pe la buretele pestriţ apar după
terenuri fertilizate cu în- câteva ore şi se manifestă prin
grăşăminte naturale, grădini, greaţă, ameţeală, pierderea
parcuri, pe lângă poteci, pe cunoştiinţei, un fel de beţie,
păşuni. Se întâlneşte de la uneori cu delir furios.
câmpie la muntele de altitudine Ghebele
medie, de primăvara până Buretele viperei: Pălăria, 5-15
toamna. elastică. cm, este, la început, convexă,
Inelul, cărnos şi mare, la exem- apoi se lăţeşte şi se aplatizează,
Ghebele (opintici): Pălăria, 4- plarele tinere se uneşte cu pălăria de obicei măslinie, cu cuticula
15 cm, destul de consistentă, formând un fel de cortină. lipicioasă uşor dungată radial cu
10 www.infoscout.ro
TEMERARI abilit\]i
www.infoscout.ro 11
activit\]i TEMERARI
Povestire sau…?!?
Nimic din ce este scris nu este inspirat din fapte reale. Toată povestea este o faptă reală!
12 www.infoscout.ro
Ce-a ă murii
“O s
r fi s im!!!
pus
E.P. :))
TEMERARI activit\]i
Povestitori:
Hazi Paul | Emi (explorator) |
Laioş Dana | Ştefania (ex-
plorator) | Toma Iustin | Pitica
Dragoş | Miclăuş Camelia |
Dămoc Anton (Toni) | Andreea
(Kyky) (explorator) | Enăşel
Patriciu (lider temerari, cu de-
talii/completări)
www.infoscout.ro 13
activit\]i TEMERARI
Pauză de poze
noi rămânând în urmă. În jurul Mergând pe drumul arătat de cul gol, mergeam de-a lungul
orei 18.30 am terminat nesfâr- semnele marcate pe copaci, am unui fir de apă, crezând că
şitele scări, întâlnindu-ne cu ajuns în apropierea râului, unde acesta ne va fi scăparea şi o să
toţii sus, după care a urmat să am observat că o parte din grup ieşim pe lângă apa pe care tre-
facem câteva poze. a rămas în urmă şi s-a rătăcit. buia să o traversăm.
Încercăm să ne orientăm spre
P.D.: Într-un sfârşit am ajuns la L.D.: Rămânând iarăşi în urmă, nord cu ajutorul busolei, dar
un nivel mai drept, unde nu tre- o parte din noi am încercat să îi fără hartă nu rezolvăm mai
buia să mai urcăm şi am luat o ajungem pe ceilalţi, dar... de nimic, aşa că am continuat cu
pauză în care cei mai mulţi s-au unde!?! În negrul nopţii, ceilalţi trânte, crengi peste faţă şi
odihnit, alţii au început să facă s-au adâncit, îngreunându-ne buşteni care trebuiau ocoliţi. Nu
poze; iar după toate acestea am situaţia. Ne-am oprit, am încer- ne mai păsa de nimic în acel
luat-o iar la pas. cat să căutăm urmele şi direcţia moment, am fi vrut să mergem
lor. Nu ne gândeam la faptul că în genunchi, numai să ieşim mai
T.I.: Era cam ora 5.45, aproape ne pierdusem, că doar eram în repede din pădure.
se întunecase, şi noi plecam pe spatele lor cu 5 minute, dar to-
cealaltă parte a muntelui pentru tuşi nu-i zăream. P.D.: După o privire aruncată
a avea o aventură, dar această Ne învârtim prin zonă... Nimic! zadarnic în pădure în căutarea
mică aventură s-a transformat Nu ştiam pe unde să o luam. celorlalţi, noi am trecut râul pe
într-o mare aventură pentru Într-un final hotărâm toţi să o un poduleţ şi am continuat să
unii. luăm spre dreapta. Ajunşi prin mergem spre parohie în timp ce
mocirlă, ne dăm seama că nu doi lideri au rămas să-i caute pe
H.P.: Am început să coborâm, avem pe unde coborî şi ne în- ceilalţi.
cu vreo 5 lanterne… Încetul cu toarcem. Încercăm să ascultăm
încetul începusem să ne sepa- susurul apei şi plecăm spre zgo- L.D.: Semnalul (la telefon)
răm (pe o rază de 200 de metri). motul puternic. Coborâm ce apare pentru câteva minute,
coborâm... La un moment dat, încercăm să îi sunăm pe ceilalţi
P.D.: Seara se lăsase asupra ajunşi într-o mlaştină, plini de care deja ajunseseră la parohie
noastră, iar noi am continuat să nămol până la genunchi, cu şi să încercăm să aflăm cum au
mergem la lumina lanternelor. dureri de picioare şi cu stoma- luat-o de la despărţirea noastră.
14 www.infoscout.ro
TEMERARI activit\]i
Nu prea aflăm nimic interesant După ce am trecut printre co- L.D.: Contează că eram toţii şi
care să ne ajute, decât că Adi şi pacii şi brazii înalţi, am ajuns că era un drum normal, dar nici
Alin au pornit să ne caute. Noi într-o poieniţă; de acolo foarte pe ăla nu ne mai ţineau pi-
fiind siguri că o să ieşim fără repede trebuia să trecem o apă cioarele. Am mers ca într-o
ajutorul lor, încercăm să le ex- pe un pod nu prea stabil, dar am plimbare, încet… ca nişte oa-
plicăm să nu mai vină, dar prea reuşit. meni în vârstă, iesiţi la pensie.
târziu. Se poate spune că eram rupţi,
E.P.: Ajunşi aproape de râu, morţi, dar vii în acelaşi timp.
H.P.: Ajungând la parohie, am ni s-a arătat locul unde câţiva Aveam mai puţin de 20 de
intrat în camere şi am observat temerari din grupul din faţă minute de mers, dar ni s-a părut
că nu avem cheia de la camera s-au apucat să facă focul, fără o veşnicie.
unde era mâncarea… Incredibil! a fi puşi de cineva. Era frig,
A rămas cheia la lideri…Era ora întuneric şi s-au gândit ca D.A.: Din anumite probleme cu
20-21 şi nu mâncasem de la ora poate focul ne va ghida cumva piciorul stâng Toni, de la prea
13 şi ceva. spre restul grupului. Ne-au mult mers, nu mai putea apăsa
facut mândri de ei :D. Deşi pe gleznă. Aşa că au intervenit
L.D.: Dupa încă ceva timp de metoda neconvenţională s-ar Patriciu cu Dana şi l-au ajutat
mers (cred că se facuse vreo 21 putea să-i fi deranjat pe părinţi încet până în parc.
şi ceva ceasul), începusem să (au curăţat locul de zăpadă şi
gândim negativ, că nu o să ne au făcut tot ce învaţaseră cu o L.D.: Ajunşi pe la 22.30 la ca-
găsească nimeni, dar ne-am în- săptămână în urmă la Trebeş bana unde stăteam, încă un rând
doit; Alin şi Adi ne-au găsit. când am răspuns provocării de scări până la etajul 3 unde am
din InfoScout, însă, în lipsa de fost întâmpinaţi cu întrebări
E.P.: Se vedeau lumini de la 2 iască, un temerar a scos prosteşti pentru noi. Celorlalţi li
lanterne undeva sus, printre briceagul, şi-a tăiat captuşeala se părea amuzant, dar nouă nu.
copaci. de la geacă şi scotea vatelina Ajunşi în camere toţi ne-am luat
pentru foc…). pernele în braţe măcar pentru
EMI: Şi dacă nu-s ei? câteva minute bune.
www.infoscout.ro 15
activit\]i TEMERARI
16 www.infoscout.ro
TEMERARI interna]ional
Episodul 2
Express EURself
(Aventura creativităţii)
de
poze, picturi mu-
rale, pictură pe sticlă şi multe
alte idei ingenioase, pe tema
aleasă. Trebuie doar să vă
folosiţi imaginaţia şi proiectul
este pe jumătate gata.
www.infoscout.ro 17
interna]ional TEMERARI
LoA Day
28 Feb- 1 Mar 2009
În fiecare an, există un week- Acestea fiind spuse,
end în care patrule de temerari suntem mândri să
din întreaga Europă concurează anunţăm că patrula
unii împotriva celorlalţi şi în- Polar Bears din C.L.
deplinesc 3 provocări surpriză, Deva a obţinut locul
pe durata unui week-end ! 7 în cadrul eveni-
mentului euro- • Irina Georgescu
pean, ei fiind la • Luca Ardeu
cea de-a doua • Raluca Stoian
participare. • Diana Negruţiu
Sunt, de aseme- • Theodor Vulcan
nea, participanţi • Andrian Căsălean
în cadrul secţiu- • Andreea Hagea
nii Europe at Cu suportul liderei lor, Alexan-
EUR Door a dra Huh.
programului
Lands of Ad- Felicitări şi tot aşa şi pe mai de-
venture. parte !!!
http://loaday.landsofadventure.eu
18 www.infoscout.ro
FINAN}|RI na]ional
Etape:
I. Dacă anul trecut ai avut venituri DE LA
UN SINGUR LOC DE MUNCĂ - salariu:
Se completează Cererea 230, "Cerere
privind destinaţia sumei reprezentând până
la 2% din impozitul anual" pe care o
descarci de pe site-ul Ministerului Fi-
nanţelor (PDF-ul). La capitolul B, se uti-
lizează datele Asociaţiei de mai sus. La
menţiunea “Suma” nu este necesară com-
pletarea, organul fiscal va calcula şi vira
suma admisă, conform legii.
II. Dacă anul trecut ai avut venituri DIN
MAI MULTE SURSE:
www.infoscout.ro 19
na]ional NOI
Interviu cu un p\rinte
Astăzi vom sta de vorba cu dna. interesat despre cercetaşi şi, în de învăţătoare prin metode
Elena Popescu, mama Adrianei urma informaţiilor obţinute, am nepedagogice.
Popescu, membră a consiliului considerat că aici ar putea în-
director ONCR. văţa multe lucruri ce îi vor IS: Ce aţi simţit când Adri-
folosi în viitor. Era în clasa a ana a fost pentru prima dată
InfoScout: Când şi cum a în- IX-a. aleasă în Consiliul Director al
ceput cercetăşia pentru Adri- Organizaţiei Naţionale “Cer-
ana? IS: A schimbat-o în vreun fel cetaşii României”?
D-na Elena Popescu: Întrucât cercetăşia pe Adriana? E.P.: Fără să fiu subiectivă,
toate vacanţele şi le petrecea la E.P.: Cercetăşia a reuşit să ţinând cont de activitatea de-
bunici într-o frumoasă zonă de scoată la iveală calităţi pe care pusă de-a lungul anilor şi da-
munte, aici în Bucureşti nu şi-a Adriana le avea, dar pe care nu torită calităţilor ei de lider, am
format o „gaşcă” pentru activ- şi le expunea pentru că spaţiul crezut de cuviinţă că e potrivită
ităţi extraşcolare, fapt pentru în care îşi desfăşura activitatea pentru Consiliul Director şi nor-
care ne-am gândit că cel mai la vremea aceea nu-i permitea mal că m-am bucurat când a
sigur loc pentru un copil ar fi acest lucru. A reuşit să aibă mai fost aleasă. Asta pentru că ştiu
într-un mediu organizat, ce-i multă încredere în ea şi în pro- cât de mult suflet şi cât de tare
permite să se desfăşoare în voie, priile-i puteri, întrucât în clasele se dedică Adriana cercetăşiei.
să relaţioneze cu ceilalţi. Ne-am primare aceasta i-a fost clătinată Întotdeauna îţi doreşti să vezi
20 www.infoscout.ro
NOI na]ional
www.infoscout.ro 21
sărbătoare FOTOREPORTAJ
Fotoreportaj
S\rb\torind 22 februarie
tro?
Înco
Tîrgu Jiu
m
da ce-o âncaaareee..
fi tot .
proba duşi în linguriţ
e degus ă?
tat
22 www.infoscout.ro
FOTOREPORTAJ sărbătoare
Cercetaşii timişoreni
au ajuns la a doua
ediţie a campului
"Scout Start" ce este
făcut şi va fi în
continuare pregătit
special pentru
celebrarea Zilei
Internaţionale a
Cercetăşiei.
Braveheart... chiar am
mers atâta (tot pe drum
spre cabană)
Fig
figa fiin a moments,
d nume
le unui
joc
Timi{oara
stairway to he
ed... pe drumul Pie aven...
scout in ne puternici trelor...
suntem cabana Pietre
împreună le din Retezat
www.infoscout.ro 23
sărbătoare FOTOREPORTAJ
Cluj
Ia{i
24
www.infoscout.ro
FOTOREPORTAJ sărbătoare
S u c e a v a
“Ia-mă p
ână la pr
ima, te ro
g”
www.infoscout.ro
Oradea
25
interna]ional STIRI
26 www.infoscout.ro
LIDERI na]ional
a
spre a deveni indivizi împliniţi, cu ea şi vor
e
cu rol constructiv în societate”. dori să
Orice cercetaş, indiferent de
i n
spune această frază
instantaneu
i m a
vârsta sa, ar trebui să poată
u
i s
M eu p r Ce
lipseşte enorm
r
în acest moment din
e
istoria cercetăşiei din ţara
noastră e tocmai acest aspect:
m
“Oare chiar facem ce spunem că
facem? De unde ştim acest
e
lucru? Care şi unde sunt genera-
ţiile care au trecut prin câţiva
contribuie la realizarea ei. ani de cercetăşie? Ce au ajuns?
atunci Sunt cetăţenii responsabili pe
când e întrebat Tot privitor la acest aspect e şi care cercetăşia spune că îi „pro-
despre cercetăşie. Şi doar faptul că prea puţin s-a insistat duce”? Însă, poate cea mai in-
după ce spune asta, poate să până acum în ONCR cu privire confortabilă întrebare ar fi:
spună şi CUM se întâmplă acest la gradul sporit de satisfacţii pe “dacă acum ne lăudăm cu
lucru şi să enumere activităţile care îl poţi avea în cadrul unei cercetăşia din anii 1930, în
ce le face sau chiar să explice echipe naţionale. Nu o să insist 2070 ce se va spune despre noi?
metoda scout dacă este lider. acum asupra acestui aspect, dar Ce realizări avem ACUM ca
Misiunea noastră este educaţia raportul dintre local şi naţional mişcare naţională? Ce con-
pentru viaţă! trebuie să fie unul de sprijin struim pentru viitor? Prin ce
reciproc, nu de competiţie. O facem noi acum, ce o să inspire
Avantajul de a avea o misiune cercetăşie doar la nivel local va generaţiile următoare de cerce-
operaţională precum cea a cădea rapid în naivitate şi în de- taşi?”
cercetăşiei este că, în mod nor- pendenţa „un om = un centru
mal, oricine din organizaţie ar local”, iar cercetăşia doar la Dacă aveţi comentarii pe tema-
trebui să îşi regăsească propriul nivel naţional ar fi o structură tica acestor articole vă rog să
aport adus acesteia. Nu de fără consistenţă, un balon fru- mă contactaţi la
puţine ori am auzit între liderii mos, însă fără nici o relevanţă. alexandru.moldovan@scout.ro.
www.infoscout.ro 27
interna]ional PARTENERIATE
Leg\turi cu fra
www.infoscout.ro
28
PARTENERIATE interna]ional
a]ii moldoveni
www.infoscout.ro
29
interna]ional PARTENERIATE
Conferinţa a avut loc la m-am simţit cumva prost că eu, cercetaşii de peste Prut, dar la ei
Institutul Muncii, acolo fiind şi ca român, nu ştiu versurile, dar o problemă este viza, pe care o
locul de cazare al ei le ştiu. Cred că sunt mult mai obţin cu dificultate.
reprezentanţilor noştri. Scopul legaţi de ţară, de România, Anul acesta, la Chişinău va
întâlnirii a fost crearea şi decât suntem noi ca români. Şi avea loc Jamboreea Naţională,
menţinerea unor legături între pentru asta am un respect iar la anul – Jamboreea
ONCR şi Asociaţia Naţională a deosebit pentru ei”, Regională, dat fiind faptul că ei
Scouţilor din Moldova. mărturiseşte Iuliana Rada. fac parte din Regiunea
În primul rând s-a discutat, Şi, cum nu poţi merge în EuroAsia.
în cadrul atelierelor de vizită cu mâna goală, Însă accentul s-a pus pe
comunicare, resurse umane şi reprezentanţii ONCR le-au colaborarea dintre centrele
proiecte naţionale, despre dăruit „Aventura Cercetaşului” noastre locale şi raioanele lor,
problemele întâmpinate. (pentru care aceştia s-au bucurat existând posibilitatea de a crea
Concluzia? Problemele sunt foarte mult), mape de prezentare cu uşurinţă legături mai stânse.
aceleaşi: lipsa de comunicare, a României (Târgu-Jiu şi Gorj) Iar la stagiile de formare, la
dar mai ales de fonduri. „Ei nu şi şase eşarfe, cu promisiunea campurile, proiectele noastre
au atâţia oameni formaţi, iar că le vor mai putea pune la să-i invităm pentru a-şi trimite
fondurile sunt puţine” – spune dispoziţie Pachetul de resurse a şi ei oameni.
Roxana Boltaşu. liderului cercetaş şi Mapa „Corespondez aproape zilnic
În al doilea rând, cercetaşii Centrului Local. cu ei. Legătura există şi vrem să
moldoveni şi-au ales un nou Aşa cum era şi scopul rămână. I-am invitat şi la
comitet de conducere. Scouţii întâlnirii, s-au discutat multe Conferinţa Mondială a
au mai povestit cum, din cauza posibilităţi de colaborare. Prima Cercetaşilor Ortodocşi care va
sistemului politic din Republica s-ar putea materializa chiar în avea loc la Mănâstirea Tismana
Moldova, au fost nevoiţi să-şi preajma Zilei Mondiale a din Gorj în perioada 20-22
schimbe denumirea deoarece au Cercetăşiei, când scouţii au fost februarie. Deja sunt două
avut un proces cu statul care invitaţi la Braşov. Apoi ar mai fi persoane din Moldova care vor
considera că cercetăşia face Bipiloniada, Cupa Izvoarelor, să vină. Astfel vom introduce şi
concurenţă pionieratului. Festivalul Unitate şi Prietenie, Moldova în Gruparea Ţărilor
Despre scouţi numai cuvinte Festivalul Luminii (proiect Creştin-Ortodoxe”- a declarat
de laudă am auzit: sunt deschişi, sincron). Cercetaşii moldoveni Roxana Boltaşu.
nu fac acuzaţii, sunt au afirmat că încă de acum Monica Jicmon
respectuoşi, ştiu să lucreze doi ani doreau să
împreună, gândesc pozitiv - „E realizeze o
incredibil cât de pozitivi sunt legătură
aceşti oameni, spre deosebire cu
de noi care teoretic o ducem
mai bine decât ei...” – susţine
Iuliana Rada. Roxana Boltaşu a
mai menţionat că au rămas
profund impresionaţi atât de
modul în care au fost primiţi
şi trataţi, cât şi de modul în
care cercetaşii moldoveni se
comportă unii cu alţii.
„În ultima seară a
Conferinţei am cântat
împreună cu ei o serie
întreagă de cântece
româneşti, multe dintre ele ale
căror versuri nici nu le ştiam, şi
30 www.infoscout.ro
PREZENTARE na]ional
*Scurt istoric:
Cluj Napoca când am vrut să mai câştigăm participe în programe inter-
Centrul Local a fost înfiinţat în din nou, nu prea ne-a mai ieşit“, naţionale scout, momentan
1998 de către un profesor şi doi zise Diana. funcţionând doar International
elevi. Chiar atunci au avut loc Award.
mai multe campuri: Eclipsa, *Ce îşi propun pentru acest
campul pentru copiii de la an: Anul acesta se vor concentra *Şi pentru că fiecare C.L. are
şcoala ajutătoare de la Jucu, pe Scouting Seeds şi pe dez- ceva specific, Cluju’ orga-
camp în Valea Ierii de temerari voltarea unităţilor pe care le au nizează campurile de la Seini
etc., după care s-au format (activităţi pe ramurile de vârstă), pentru toate ramurile de vârstă
primele două unităţi, de ex- vor să organizeze un camp al şi Festivalul Luminii.
ploratori şi temerari, şi aşa a în- centrului local, să implementeze
ceput totul. proiecte de mediu cu impact în *Diana şi Cristi la apel…
*Numărul de cercetaşi legiti- comunitatea locală (Ora Pămân- De cât timp faci parte din miş-
maţi: 53 tului, Ziua Pământului şi proba- carea scout ??
*Ramurile de vârstă active: bil încă două proiecte în Cluj ) Diana : de 10 ani - anul
toate şi să ajute, pe cât pot, la ăsta.
funcţionarea centrului universi-
*Motto-ul/deviza Centrului tar Cluj, cei de la centru Cristi: de 4 ani
Local: “No bine…Cluj” ajutându-i la rândul lor. Toto-
dată, Festivalul Luminii va avea Care este cea mai placută am-
Şi ne-am întâlnit cu ei prin loc în continuare iar, la nivel in- intire pe care o ai legată de
ţară la… Festivalul Naţional ternaţional, sunt cercetaşi care C.L. ?
“Unitate şi Prietenie”, Valea vor fi voluntari în diferite centre Diana: Nu pot alege numai
Provocării, Urme de Cercetaş, scout din Europa şi mai speră să una, sunt foarte multe şi
Cupa Izvoarelor etc. foarte diferite între ele.
www.infoscout.ro
31
na]ional PREZENTARE
Nu se pot compara expe- respectă ceea ce facem de la dis- concepţii ale oamenilor sunt
rienţele memorabile trăite tanţă. Dar dacă noi încercăm să din cauza noastră. Expunem
ca temerar cu cele de lider ne ascundem apartenenţa la or- nişte aparenţe înşelătoare în
şi oricum noi, ca şi grup, ganizaţie deoarece suntem de anumite cazuri.
suntem trecuţi prin muuulte părere că nu ar da bine în ochii
împreună. lumii, pe lângă faptul că omul Cu ce te ocupi în centrul tău
respectiv va rămâne cu acea im- local? Ceva colaborări la nivel
Cristi: Nu am un anume presie total eronată despre orga- naţional?
moment care să fie cel mai nizaţie, noi suntem mai Diana : În Cluj mă
plăcut, nici obiect, tot ce e demotivaţi. ocup de Programe şi de
legat de « cerce » e foarte unitatea de temerari, iar
plăcut. Însă un moment pe Cristi: De regulă: “mda..” la nivel naţional, tot pe
care nu îl voi uita niciodată urmat de “dar ce faci partea asta, ca Respon-
este acela care mi-a dat sen- acolo?”, după care o parte sabil Naţional de
timentul pe care l-am trăit chiar devin interesaţi să par- Temerari (deşi e in-
când am făcut pentru prima ticipe şi ei la aşa ceva sau corect spus “co-
dată Festivalul Luminii în să ne ajute prin diverse laborări”; colaborări ar
2005. A fost poate unul din metode. trebui să aibă absolut
cele mai intense sentimente Depinde foarte mult de orice centru local,
de fericire din viaţa mea! mediul în care eşti în mo- măcar ca şi feedback,
nu atât pentru echipele
naţionale ca să le facă
munca mai uşoară, cât
pentru ei înşişi. Con-
sider că orice lider de
unitate are puterea de
a-şi îmbunătăţi situaţia
chiar şi numai
spunându-şi proble-
mele echipelor
naţionale, folosind ma-
terialele puse la dispo-
ziţie şi comentându-le
ca şi importanţă,
funcţionalitate, impact
etc., sau contribuind la
realizarea unor noi unelte
de lucru, care să consti-
Când spui cuiva că eşti cerce- mentul în care se pune în- tuie soluţii pentru ei.
taş, care este prima reacţie a trebarea. Însă noi ne complacem
acestuia ? Lumea nu prea ştie în ge- în situaţia din mica
neral de cercetăşie, iar cei noastră ogradă şi nu
Diana: Depinde de oameni. care ştiu sunt greşit infor- mai comunicăm, nu
Unii sunt surprinşi, alţii intere- maţi. Rămâne o parte foarte mai contestăm nimic,
saţi, alţii mai râd pe tema asta, mică, iar aceia suntem noi nu mai venim cu idei
dar aşa a fost dintotdeauna. De şi cei din jurul nostru. Ar de schimbare).
multe ori oameni care la început trebui să avem o promovare
râdeau de asta ajungeau să mă foarte mare, dar înainte de Cristi : În momentul de
întrebe o muţime de lucruri despre asta trebuie să vedem cum faţă sunt lider al unităţii de
mişcarea scout, unii au şi ne prezentăm. Anumite pre- exploratori şi preşedinte al
venit la cercetaşi, sau alţii doar C.L. cu atribuţii de comuni-
32 www.infoscout.ro
PREZENTARE na]ional
www.infoscout.ro 33
na]ional PROIECTE
Lupi[orul mesager
“Fâl-fâl, fâl-fâl…” – “Ce veşti graniţele haiticului şi să devină scrisori trimise prin porumbei
ne aduci, vulturule Chill?!!!” mesageri ai unui gând bun, al voiajori sau cu ajutorul cailor.
unui îndemn de mai bine către Prinşi de poveste, lupişorii, care
“Tropa-trop, tropa-trop…” – cercetaşii de vârsta lor din până acum nu scriseseră în viaţa
“Aveţi o depeşă, domniţă!” celelalte centre. lor decât bileţele colegilor de
clasă sau scrisori fictive unor
“Cling-cling, cling-cling!” – Este primul proiect de o personaje imaginare la orele de
“Poştaaaa!” asemenea anvergură la nivel de limba română, şi-au dat toată
ramură, propunându-şi să silinţa să compună cele mai
„Ţrrrrrrrr, ţrrrrrrrr...” – „Alo?!? înlesnească comunicarea dintre frumoase scrisori
Hai să-ţi spun... ” cei mai mici cercetaşi care, corespondenţilor lor din ţară.
înafara Campului Naţional de
Porumbei, poştalion, fum (la Lupişori, ajung rar să se Şi s-au pus pe treabă. Întrucât
indieni), cod Morse, poştaş cu întâlnească pentru a se cunoaşte „scripta manent” („ce-i scris
sau fără bicicletă, telegraf, şi desfăşura activităţi în comun. rămâne”), au învăţat de la lideri
telefon, internet etc. sunt doar ce elemente trebuie să compună
câteva metode descoperite şi Lăbuţele pe condei! o scrisoare, şi-au căutat
folosite până acum de om pentru cuvintele şi le-au aşternut întâi
a comunica la distanţă. Nevoia Primele întâlniri din cadrul pe ciornă. Apoi şi-au rafinat
de a ţine legătura cu cei care se proiectului au adus cu ele o discursul, folosind cu grijă o
află la depărtare l-a făcut să undă de parfum desprinsă parcă caligrafie încă neviciată pentru a
devină inventiv şi creator. din cutiuţa cu scrisori legate cu transpune pe „curat” sentimente,
pănglicuţă a bunicelor. Liderii gânduri, impresii şi experienţe
Prin proiectul propus de Echipa au evocat vremurile în care nu cercetăşeşti. Bineînţeles că
Naţională de Lupişori, pe 22 era chiar atât de lesne şi la fiecare scrisorică a fost
februarie, zi care la nivel îndemâna oricui să comunice la împodobită măcar de un desen
internaţional poartă numele de distanţă, vremuri în care nu plin de culoare, dacă nu cu tot
Thinking Day, lupişorii au fost exista telefon sau internet, felul de brizbizuri specifice
invitaţi şi ei să depăşească comunicarea făcându-se prin vârstei, de lângă care nu putea
să lipsescă măcar un obiect cât
de mic ca suvenir.
www.infoscout.ro
34
PROIECTE na]ional
Mesager a însemnat:
- 326 de scrisori
www.infoscout.ro
35
na]ional PROIECTE
G
C.L. Arad apropierea Mânăstirii din
T I N Tismana, au participat
SCOU S
C.L. Fericitul centrele: Tg. Jiu, AMD
Ieremia Bacău Bucureşti, Pia Brătianu –
Bucureşti, Rm. Vâlcea,
SEED E
C.L. Bistriţa Drăgăşani, Giurgiu.
C.L. Braşov La categoria traineri,
C
putem vorbi de: Adriana
C.L. AMD Bucureşti
36 www.infoscout.ro
{TIRI na]ional
Radioamatorism
în CL Râmnicu Vâlcea
Cercetaşii vâlceni au
făcut subiectul unui arti-
col din numărul doi al
Revistei de Radiocomu-
nicatii s şi radioamato-
rism, informează Nicu
Almaşi, şeful CL Vâlcea.
În articolul semnat de
ing. Vasile Ciobăniţă -
YO3APG, secretarul ge-
neral al Federatţiei Ro-
maâne de
Radioamatorism, se vor-
beşte despre drumeţia
întreprinsă în luna fe-
bruarie de câţiva membri
ai CL Râmnicu Vâlcea
în Munţii Lotrului. Nou-
tatea acestei drumeţii o
reprezintă faptul că cer-
cetaşii vâlceni au adoptat
tehnici legate de teleco-
municaţii şi radioamato-
rism, cod Morse, semna-
lizări. “Patrulele de
trei-patru cercetaşi sunt
însoţite acum şi de ra-
dioamatori, având staţii
portabile, cu care se me-
nţine în permanenţă leg-
ătura cu staţia de bază”,
a declarat autorul artico-
lului.
Ideea de diversificare a
activităţilor şi campuri-
lor cercetăşeşti îi apa-
rţine lui Nicu Almaşi
care, după ce a obţinut
indicativul de radioama-
tor YO7HUZ, a înfiinţat
radioclubul YO7KRS
(Klub Romanian Scouts).
Laura Băduţ
www.infoscout.ro 37
na]ional {TIRI
www.infoscout.ro
38
{TIRI na]ional
La num\rat de stele
cu ochiul liber
“Dark Skies Awareness: seeing in the dark” este încălzirii globale şi a consumului inutil de energie.
unul dintre cele 11 proiecte principale globale ale
Anului Internaţional al Astronomiei 2009. Proiec- Altfel spus, toţi locuitorii planetei şi în special
tul are ca scop conştientizarea oamenilor cu tinerii, sunt invitaţi să iasă afaraă după apusul
privire la cerul nocturn curat, fără poluare lumi- Soarelui, să identifice constelaţia Orion şi apoi să
noasă, şi, implicit, combaterea acestui tip de polu- numere stelele care se văd cu ochiul liber. Rezulta-
are, potrivit site-ului comunicatedepresa.ro tele lor se vor consemna într-un carnet special ce
poate fi descărcat de pe link-ul
Pământul Noaptea (Globe at Night) este o cam- http://www.sarm.ro/GaN/formular.pdf. Operaţiu-
panie globală, parte a acestui proiect, în care oa- nea se poate repeta cu condiţia ca locul de unde se
menii de pretutindeni sunt invitaţi la o face numărătoarea să fie la cel puţin la un kilome-
numărătoare de stele în perioada 16-28 martie. tru distanţă de cel precedent.
Scopul acestei acţiuni este realizarea unui studiu Acţiunea poate constitui şi o activitate a patrulelor
privind gradul de poluare luminoasă a cerului pe de cercetaşi.
întreaga planetă şi efectele acesteia asupra Laura Băduţ
www.infoscout.ro 39
na]ional ACTIVIT|}i
Ziua Dorin]elor
Cine zicea cândva că „Fiecare 1 Martie! fiecare persoană în parte de
cap are o durere de cap” nu un fapt atât de simplu, să nu
greşea... Şi, evident, în urma Vrednic cum îi e felul, le fie frică să viseze... şi,
cauzei, apare şi efectul. Aşa că, C.L. Tudor Vladimirescu s-a totodată, să creadă alături de
m-am angajat într-o seară să urnit din Drăgăşani încă de la noi într-o lume mai bună!
caut o soluţie pentru reducerea ora 5:00, încărcat cu tot felul
la tăcere a frustrării mele de materiale şi multă Doresc să mulţumesc C.L.
veşnice, şi anume: ce activitate nerăbdare. Ajunşi în parc, Mircea cel Bătrân din Râmnicu
distractivă să mai iniţiem noi, ne-am apucat bucuroşi de Vâlcea şi mai ales domnului
nişte cercetaşi cu chef de viaţă lucru, să organizăm, în ciuda Nicolae Almaşi, liderul
dintr-o patrulă cu un nume frigului, un spaţiu plin de centrului, pentru ajutor şi pentru
oarece dubios? Şi tot spirit proaspăt şi efervescent, faptul că a crezut în acest
frământând o coală de hârtie cu cu activităţi atrăgătoare. proiect.
mâzgâlituri conţinând o formulă
cât mai elevată a unei imagini Apoi, într-un cadru cum Ce-ar fi să ne mobilizăm
cu nişte baloane, mi-am zis nu se putea mai prielnic, pe plan naţional?
ne-am deschis „porţile” la ora
EVRIKA! Facem ZIUA
11:00, în lumina caldă, Din păcate, până şi cei mai
DORINŢELOR! Ce concept
primăvăratică a soarelui şi binevoitori dintre noi sunt
înfăţişează acest generic
ne-am primit curioşii la un acaparaţi de nevoile şi grijile
sublim? Ei bine, instantaneu
ceai cald (gratis), un joc mult prea istovitoare ale vieţii
mi-a venit în minte imaginea
distractiv, la un tare drăguţ de zi cu zi şi uităm să mai
unei mulţimi de oameni ce-şi
teatru de păpuşi, la o loterie întindem o mână de ajutor şi
lansează dorinţele într-un balon cu bombonele, la un quest sprijin celor din jurul nostru,
cu heliu spre cer. Aşa că, am prin parc cu diverse probe, la implicit comunităţii. De aceea,
pus rapid mâna pe telefon şi am un pic de mozoleală cu cred că toţi ar trebui să avem
rugat pe cineva cu un cap şi mai acuarele şi până şi la un parte de această experienţă
mare decât al meu să noteze concurs de râsete încărcate cu inedită oferită din tot sufletul,
ideea. Şi aşa a început totul... heliu. În cele din urmă, au aceea de apropiere între semenii
luat parte la o încheiere ca în acestei mari familii.
Am pornit pentru prima dată poveşti a micuţului nostru
într-un peripluu organizatoric cu eveniment: lansarea la ora Mi-ar plăcea enorm să
multe ecuaţii, alcătuit 13:00 a două buchete de realizăm un festival „Ziua
predominant din necunoscute, baloane multicolore (100 % Dorinţelor”, considerând
alergături şi linii de telefon ecologice, normal), totalizând feedback-ul extrem de pozitiv
încinse, în care mi-am atras 500 de dorinţe, pe care primit din partea primăriei
centrul local şi încă unul dornic fiecare persoană în parte le-a Râmnicu Vâlcea şi cea a
de aventură, C.L. Mircea cel urmărit cu sufletul la gură pe Drăgăşaniului, însoţit chiar de
Bătrân - Rm. Vâlcea. Ne-am măsură ce se înălţau tot mai propunerea de a organiza din
antrenat cu toţii într-o serie de sus pe cerul senin... nou această activitate şi pe 8
pregătiri asidue timp de o lună, martie şi 1 iunie.
urmând ca pe data de 1 martie, N-am putut simţi bucurie mai
în parcul Mircea cel Bătrân din mare ca atunci când îi auzeam Până s-ajungem acolo, vă
Râmnicu Vâlcea, să umplem până şi pe cei mari doresc tututor mult succes şi
cerul cu baloane multicolore, în exclamând: „Uite, uite cât de sper ca toate dorinţele să vi se
speranţa unei viziuni mai sus se duc dorinţele noastre! împlinească!
optimiste şi simple asupra Sigur or să se
viitorului. Şi ce început de drum îndeplinească!”. Categoric, Împreună pentru o lume mai
e mai potrivit decât începutul asta a fost cea mai mare bună!
primăverii, încununat de o mulţumire: să ne fie acceptate
duminică senină şi călduroasă? jocul şi viziunea, să se bucure Oana Mitruţ
40 www.infoscout.ro
ACTIVIT|}i na]ional
www.infoscout.ro 41
principii [i valori GÂNDURI
OGLINDA
42 www.infoscout.ro
GÂNDURI principii [i valori
În ultima perioadă, o poves- rea în română), în care cei ale societăţii, în sufletele
tioară, în mod special, m-a doi actori principali, roluri mohorâte ale oamenilor şi
făcut să mă gândesc mai jucate de Morgan Freeman nu poţi oferi fericire celor
mult la cine sunt, ce fac, şi Jack Nicholson, ambii din jurul tău dacă tu însuţi
cum fac, pentru cine fac tot bolnavi de cancer în stadii nu ai găsit şi pus în practică
ceea ce fac, incluzând aici avansate, îşi propun o listă ceea ce îţi aduce fericirea,
atât partea personală, pro- to do comună până la bucuria.
fesională, cât şi implicarea sfârşitul vieţii lor.
personală în cercetăşie. O anume scenă mi-a rămas Felul în care eşti, în care
întipărită în minte – ei doi, acţionezi, în care gândeşti,
Povestioara se referă la o pe una din Piramidele din în care te bucuri, în care
discuţie, la final de curs, Egipt, discutând despre suferi, în care accepţi şi
între un profesor de filosofie viaţă şi moarte – şi două în- modul în care lupţi pentru
şi unul dintre studenţii săi, trebări, care în mitologia ceea ce consideri important,
pornind de la întrebarea egipteană îi sunt adresate toate acestea sunt ca nişte
acestuia din urmă: „Care sufletului ce aşteaptă să amprente proprii pe oglinda
este sensul vieţii?” intre în Raiul egiptean: Ai cu care putem lumina pe cei
găsit fericirea în viaţa ta? A din jur, cu care îi putem
În loc de un răspuns cu in- adus viaţa ta fericire altora? ferici pe cei cu care intrăm
serţii teologice, filosofice, în contact zilnic.
mitologice sau alte aseme- Îmi propusesem, la început
nea, profesorul a scos din de an, să aduc bucurie în Te provoc la 5 minute de
buzunarul său o mică bu- viaţa celor de lângă mine, să pauză în ceea ce faci. Între-
cată de oglindă pe care a le luminez, prin simpla mea abă te ce aduce bucuria în
găsit-o, copil fiind, în timpul prezenţă, viaţa, să le lu- viaţa ta. Întreabă te care
războiului, şi cu care se juca minez chipul, să le ofer în- sunt lucrurile mărunte şi lu-
încercând să lumineze cele credere că există o lume mai crurile măreţe care te fac să
mai întunecoase unghere şi bună decât ceea ce ne este fii fericit, mulţumit de cine
locuri pe care le vedea. prezentat în fiecare zi la eşti, de ceea ce faci, de cei
ştirile de la ora 5 şi că noi din jurul tău.
„... nu un simplu joc, ci o suntem pionii principali în a
prefigurare a ceea ce aş fi o crea şi a o susţine şi nu cei Iar zilnic, înainte de a
putut face cu viaţa mea. Eu care apar zilnic la TV. adormi, întreabă te dacă
însumi sunt o frântură astăzi ai găsit bucuria în
dintr-o oglindă pe care încă Cum pot face asta? Nu am cele ce ai făcut. Şi dacă ceea
nu am văzut-o întreagă. nevoie de un oboroc să duc ce ai făcut astăzi a adus bu-
Prin ceea ce am însă, pot soarele în locurile în- curie în viaţa celorlalţi.
aduce lumină – adevăr, tunecate... am nevoie de o Mulţumeşte ţi pentru ceea
înţelegere, cunoaştere, oglindă, iar acea oglindă nu ce ai făcut bine şi propune ţi
bunătate, blândeţe – în as- e nimeni altcineva decât tot să faci măcar la fel de puţin
cunzătorile din inimile oa- EU. Eu ca o oglindă a ide- în ziua care urmează.
menilor şi să schimb ceva în alurilor, a valorilor, a prin-
unii. Poate că şi alţii vor cipiilor, a bucuriei pe care În cele mai mărunte sau în
face la fel dacă vor vedea vreau să le ofer celor din cele mai măreţe trăiri, nu
aceasta.” jurul meu. uita bucuria! Căci, pentru
ceea ce eşti, pentru ceea ce
Sunt sigur că mulţi dintre Fiecare dintre noi este o faci, cercetaşule, îmi eşti
voi aţi văzut filmul The oglindă. Dar nu poţi fi o drag!
Bucket List ( Lista de pe oglindă care să lumineze în
urmă cred că ar fi traduce- colţurile cele mai întunecate Adrian Secal
www.infoscout.ro 43