CITATUL LUNII CITATUL LUNII CITATUL LUNII CITATUL LUNII CITATUL LUNII

“A învăţa că în viaţă, mai uşor

se poate învinge ura cu dragostea,
minciuna cu adevărul şi violenţa
cu abnegaţia, ar trebui să fie
un element fundamental
în educaţia oricărui copil!”
Mahatma Gandhi,
conducător politic şi spiritual,
părintele independenţei Indiei
 EDITORIAL
Despre cercetăşie şi prieteni

Iată o provocare, pentru voi, dragi cercetaşi:

Închideţi ochii şi gândiţi-vă la toate persoanele pe care le-aţi văzut, oameni
cărora le-aţi vorbit cândva de vremea rea sau pur şi simplu i-aţi întâlnit pe
stradă mergând grăbiţi spre şcoală sau serviciu. Apoi amintiţi-vă de cei pe
care îi cunoaşteţi , toţi cei cărora le ştiţi chipul şi cărora le-aţi auzit glasul.
Luaţi o pauză să vă aduceţi aminte de prieteni şi colegi, profesori ce v-au
inspirat şi amici din copilărie cu care aţi împărţit bucuria primelor jocuri
şi primele clipe nevinovate de necaz şi părere de rău. Şi dintre toţi aceş-
tia...rămâneţi doar cu acei prieteni dragi, oamenii speciali vouă, suflete
pereche, altare de izbăvire ale sufletului rătăcit, cei care v-au şters întot-
deaua lacrimile (pricinuite poate chiar de ei) şi v-au cuprins strâns în braţe.
Sunt aceia care au ştiut să vă ofere un zâmbet pe o supărare, o vorbă bună
pentru zece vorbe rele, un refugiu cald pentru gerul din voi, sunt oamenii
cu care aţi invăţat să iubiţi, să cunoaşteţi, să înţelegeţi şi să vă bucuraţi. Aţi
trecut prin primejdii şi prăpăstii, prin aventură şi momente grele, prin vânt
şi volbură. I-aţi pierdut (poate de atâtea ori), dar ei v-au regăsit de fiecare
dată şi v-au salvat cu o simplă mână întinsă cu drag.
Şi acum, dragii mei, amintiţi-vă câţi dintre aceştia sunt sau au fost cerce-
taşi? Căci aşa stă în firea bunului purtător de eşarfă, să-şi ajute mereu
aproapele, să iubească şi să dăruiască. E drumul său, al cercetaşului, să
cotească de oricâte ori e nevoie pentru a merge drept spre o lume mai
bună. Învăţaţi să-i preţuiţi aşa cum se cuvine, căci dincolo de orice bu-
curie, împlinire şi faptă bună, veţi rămâne întotdeaua cu un prieten bun. LUCIAN NEDELUŢ
Învăţaţi mereu să fiţi şi voi cercetaşi!
redactor-[ef InfoScout

Cuprins REDACŢIA
4 O afacere aparte
6 Povestea continuă: COORDONATOR: Alin Pascaru
“Prima întălnire cu maimuţele (II)” REDACTOR-ŞEF: Lucian Nedeluţ
8 Tehnici cercetăşeşti: Ciupercile
12 Povestire sau…?!? REDACTORI: Laura Băduţ
17 Lands of Adventure: episodul 2 Claudia Naiba
Express EURself Claudia Coandă
19 Finanţări: 2% Monica Jicmon
20 Interviu cu un părinte: Manuela Hortolomei
dna. Elena Popescu Ada Rascol
I 22 Fotoreportaj: Sărbătorind 22 februarie Andreea Blaj
26 Ştiri: Ecouri de la Salzburg Oana Mitruţ
27 Misiunea e mereu prima COLABORATORI: Ioana Lucaciu
28 Legături cu fraţii moldoveni Adrian Secal
31 Centrul Local se prezintă: Alex Moldovan
ClujNapoca
34 Lupişorul mesager LAYOUT: Boris Boberschi
36 Scouting Seeds mai face un pas CORECTURĂ: Laura Hen
37 Ştiri: Radioamatorism Flori Budău
în CL Râmnicu Vâlcea Alexandra Cochieci
38 Ştiri: “Daruri pentru libertate”
Echipa InfoScout este în continuă formare şi dezvoltare.
39 Ştiri: La numărat de stele Dacă vrei să faci parte din echipă,
cu ochiul liber trimite un mail la echipa@infoscout.ro
40 Ziua Dorinţelor
Adresa de contact a redacţiei:
42 Oglinda
redactie@infoscout.ro

InfoScout este un proiect al Departamentului de Imagine şi Comunicare - ©2009 ONCR

Este interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în această revistă fără acordul redacţiei.
Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor.
na]ional ACTIVIT|}I
O AFACERE APARTE
Localnicii din zonă ştiu prea
bine că, în fiecare sâmbătă, la
Săbăoani, e zi de târg. Târgul
este un fel de popas săptămânal
unde oamenii de la ţară găsesc
un strop de odihnă care rupe mo-
notonia celor cinci zile de muncă
a câmpului.
Oamenii care merg la târg se în-
torc acasă cu ceva în plus; acest
supliment este bucuria întâlnirii
cu alţi săteni într-o atmosferă
gălăgioasă şi destinsă în acelaşi
timp, care se pregătesc pentru a
sărbători, cum se cuvine, ziua
Domnului.
La Săbăoani s-au îndreptat sâmbătă
14 martie 2009, în jumătatea „târgu-
lui carismal” 14 biciclete şi o
maşină. Toate purtate de liderii şi
exploratorii din parohia „Adormirea
Maicii Domnului” din Pildeşti.
4 www.infoscout.ro
Scoutiştii au poposit, de această
dată, la grădiniţa Surorilor Notre
Dame de Sion, pentru o zi de
reculegere. Drumul spre Damasc
şi învăţăturile lui a fost tema care
a îngemănat diferitele momente
ale acestei zile de har a Anului
Jubilar Paulin 2008-2009.
Momentele de întâlnire cu Dum-
nezeu, atât la nivel personal cât
şi de grup, de discuţii după
prezentarea temei zilei şi altele
relaxante, ca de exemplu când
am stat împreună la masă sau
ne-am distrat pe măsură (prin
jocuri), au făcut ca această
activitate să devină pentru toţi o
experienţă umană şi spirituală
deosebită.
Dar „climax-ul” zilei a avut loc
după amiază când, vrând
nevrând, am ajuns, ca şi Saul, la
momentul culminant al drumului
său spre Damasc. O celebrare
penitenţială liniştită ne-a pregătit
sufletul pentru a ne întâlni cu
Isus la masa euharistică pe care,
cu mare tragere de inimă, a
prezidat-o dragul nostru Pr. Lau-
renţiu Dăncuţă, vicar al parohiei
„Trupul Domnului” din
Gherăeşti. În sintonie cu textele
liturghiei zilei, mai ales cu
Evanghelia (Luc. 15,11-32), ne-a
zis ca în fiecare dintre noi există
doi oameni care se luptă ca să
supravieţuiască… Atitudinea
tatălui din parabola „Fiului risip-
itor” este imaginea lui Dum-
nezeu, de o generozitate
splendidă şi care, atunci când dă,
dă din belşug. Ne-a amintit
Părintele de cele trei elemente
fundamentale din timpul Postu-
lui Mare: pomana, rugăciunea şi
postul; dar a adăugat şi ceva în
 ACTIVIT|}I na]ional

plus: ne-a îndemnat să-l Mulţumim foarte mult celor care „Aşa cum majoritatea celor
cunoaştem mai mult pe Isus care au făcut posibilă acestă zi de har, ce au participat la această zi
este în cuvântul său şi în Sfânta mai ales Pr. Laurenţiu şi Surori- de reculegere au încheiat
Taină…. „Să ne deschidem su- lor N. D. de Sion; ei, ca şi Anania spunând ca a fost cu adevărat
fletul lui Isus, fără din Faptele Apostolilor, ne-au o zi în care ne-am încărcat
frică”, aşa cum ajutat în acest „drum spre Damasc”, bateriile şi ne-am apropiat
spunea Ioan Paul al în această zi de întâlnire cu Dum- mai mult de Dumnezeu, la fel
II-lea. Meditaţia nezeu, o zi în care nu am cheltuit am simţit şi eu. Nu numai că
s-a terminat cu nimic (legea cercetaşilor zice: am conştientizat cât de im-
acest îndem: „Pro- „scoutistul este econom”) şi care portant este să-i acordăm
fitaţi de timpul ne-a îmbogăţit pe toţi. Exact: O timp lui Dumnezeu dar, de
tinereţei voastre afacere aparte, într-o zi de târg. asemenea, am reuşit să interi-
pentru a fi mai orizăm această perioadă im-
aproape de Dum- Liderii scout, Pildeşti portantă a Postului Mare
nezeu şi de care, deşi trecută pe jumă-
ceilalţi”. „Experienţa de sâmbătă a fost tate, ne-a motivat în a lua de-
una foarte benefică pt mine. Am cizia de a o trăi mai intens.
A urmat momentul avut ocazia să petrec o zi alături După exemplul convertirii
întâlnirii cu comu- de persoanele cu care mă simt Sfântului Apostol Paul pe
nitatea surorilor foarte bine, însă cel mai impor- drumul spre Damasc, ne-am
gazdă. În dialogul tant, am avut ocazia să stau, analizat drumul pe care îl
cu ele am constatat aproape o zi întreagă, alături de urmăm sau pe care îl vom
că, pentru cei care Dumnezeu, să-mi pun ordine în urma căutând soluţii pentru a
îl caută cu adevărat idei, în sentimente şi să mă gân- îndrepta răul din viaţa noas-
pe Dumnezeu, ex- desc foarte serios la planuri de vii- tră. A fost într-adevăr o zi
perienţa lui Saul în tor, la ce anume vrea Dumnezeu frumoasă în ciuda vremii mo-
drum spre Damasc de la mine, dacă sunt pregătită să horâte de afară, o zi în care
poate să aibă loc în primesc răspunsul la întrebarea: cu toţii ne-am întors mai bo-
orice circumstanţă "Ce să fac, Doamne?". A fost o zi gaţi şi mai împăcaţi cu sine şi
a vieţii şi la orice cu adevărat plină de har” cu Dumnezeu!”
vârstă. Sabina Mîrţ Emanuela Dumea

www.infoscout.ro
5
povestea LUPI{ORI

EPISODUL 6
PRIMA ~NTÂLNIRE
CU MAIMU}ELE (II)

Ultima dată îl lăsasem pe Yupi confuz, pe - Ştiu ce le faceţi celor care

ies pe timp de ceaţă...
timp de ceaţă, afară din grotă, deşi mama
- Uite, Yupi, nu o să neg că ceea
lui îl avertizase că este periculos din cauza ce ai auzit nu este adevărat. Dar
noi, maimuţele şi lupii, avem un
maimuţelor înşelătoare cărora le place să acord încheiat de când ne-au
ducă la disperare pe oricine surprind afară ajutat să ne apărăm teritoriul de
celelalte triburi de maimuţe.
pe un timp ca acesta ...
- Mami nu mi-a spus despre
- Cine e acolo? spuse cu glas asta.
serios lupişorul.
- Desigur că nu ţi-a spus. Un
Din nou, nimeni nu-i răspunse. lupişor aşa tânăr nu poate auzi
Îşi continuă drumul înapoi spre despre legendara luptă dintre
grotă, dar prin faţa lui trecu triburile străvechi ale
rapid o siluetă albă. Sigur de maimuţelor. Nici cei mai bătrâni
data aceasta că nu este singur, din neamul meu nu ştiu într-ade-
scoase iarăşi sunetul de pericol, văr ce s-a întâmplat. Multe
sperând ca măcar acum să fie enigme învăluie adevărul. Dar
auzit. Nu avu mult timp să eu ştiu cum a fost totul.
viseze la o salvare miraculoasă - Stai deoparte, maimuţă !!
din partea părinţilor, că o Ştiu ce-ţi poate pielea! - Mie îmi plac enigmele. Iar
maimuţă albă şi apăru lângă el... - O, cum aşa? Dar ce rău aş mama mereu spune că sunt prea
- Bună, micuţule! Ce e cu tine putea eu face unui lupişor aşa mic pentru a face sau a afla
afară pe o vreme aşa urâtă? curajos ca tine?

6 www.infoscout.ro

multe lucruri. Spune mereu că
trebuie să mai cresc. Dar eu ştiu
că sunt pregătit să aflu despre
lupta legendară.
- Eu nu cred că eşti prea
mic pentru nimic. Pot să
îţi povestesc cum a fost
în drum spre casă.
- DA! DA! DA! răspunse
Yupi, fără să ştie că fusese vic-
tima unei capcane în care căzuse
prea uşor.
- Să vedem… Demuuult
demuuult trăia o maimuţă…
Astfel îşi începu maimuţa
povestea de adormit copiii în
timp ce îl ducea pe micuţ acasă
la ea, nu la grota lupilor, aşa
cum îl făcuse să creadă.
Între timp, la grota părinţilor lui
Yupi, absenţa lui a fost remar-
cată, iar strigătul de ajutor auzit.
Fără să piardă o clipă, toată
haita se adună în timp record,
mobilizându-se în căutarea celui
mai mic dintre ei. Acestora li se
alăturară şi Bagherra şi Baloo.
Fără nicio ezitare, toţi plecară în
www.infoscout.ro
LUPI{ORI
pădure căutând fiecare colţişor
de junglă, până când singurul
teritoriu necercetat rămase casa
maimuţelor.
Să ne întoarcem la Yupi...
Maimuţa îl dusese deja prea de-
parte când realiză că nu se în-
dreaptă spre casa lui. Însă, ca să
nu se pună singur în pericol, se
lăsă dus de nas până la casa
povestea
maimuţei. Acolo tot
clanul se puse pe cân-
tat şi dansat, iar când
ajunseră şi prietenii
lupişorului, toţi erau în
sărbătoare, Yupi dan-
sând la unison cu
răpitorii.
Pentru a nu-l pune
în pericol pe
lupişor, Baloo se
amestecă printre
ele deghizat în
maimuţă, luând parte la
dans...
Tot dansând şi dând din fund şi
cântând, deghizarea ursului dis-
păru văzând cu ochii. În acel
moment, Baloo îl înşfăcă pe
micuţ şi o zbughi de acolo. Într-un
suflet cu toţii se găsiră înapoi la
grotă, neştiind că maimuţa nu
avusese nicio intenţie rea cu
Yupi. Doar că nu cunoştea dru-
mul spre casa lupişorului şi se
decisese să îl ducă la ea acasă
până când ceaţa ar fi dispărut,
ştiind că toţi l-ar fi căutat şi totul
ar fi revenit la normal în curând.
Claudia Naiba
7
abilit\]i TEMERARI
PRIN P|DURE, ÎN C|UTARE DE… MÂNCARE
CIUPERCILE
Se zice că după ploaie apar
şi ciupercile. Pentru un cercetaş
înfometat e un motiv serios de
bucurie. Atenţie, însă! Nu toate
ciupercile sunt comestibile. Unde
una poate umple un stomac gol,
alta poate să-i facă mari necazuri.
Hribul
Recunoaşterea ciupercilor este
cea mai dificilă operaţie şi din
această cauză, recunoaşterea
sigură se face numai ţinând
seama în primul rând de carac-
terele botanice şi anume forma
aparatului fructifer şi a părţilor
componente: talie, aspect,
pălărie, picior, suprafaţa
pălăriei, lamele sau tuburi etc.,
luate în complexitatea lor şi nu
după celelalte caractere, care pot
duce la confuzii cu urmări
grave.
8 www.infoscout.ro
suprafeţe dominate de arbori de
stejar, pin, molid, castan,
mesteacăn, fag şi brad. Dă roade
din vară până toamna, după ploi
abundente.
Specimenele ajunse la maturi-
tate deplină pot cântări aproxi-
mativ 1 kg. Cei mai apreciaţi
sunt hribii tineri, deoarece hribii
mai mari adăpostesc adesea
larve de muşte verzi şi devin sli-
noşi, moi şi mai puţin gustoşi pe
măsură ce îmbătrânesc. Se reco-
mandă însă să nu se recolteze
exemplare prea tinere, pentru a
Forma ciuper- nu fi confundate cu alte specii
cilor (talie, as- necomestibile sau mai puţin
pect) este un apreciate. Caracteristicile gene-
caracter ce se rale care ajută la evitarea
referă mai recoltării de specii otrăvitoare
mult la sunt: o culoare roşie la marginea
aparatul fruc- porilor, schimbarea culorii cărnii
tifer. Acesta atunci când intră în contact cu
prezintă o aerul sau când este lovită şi un
formă proprie gust acru, piperat. Are mai
pentru fiecare multe denumiri româneşti: hrib,
specie de ciu- mânătarcă, burete (regional), co-
percă. pită, mitarcă, pitarcă sau
Aparatul fruc- pitoancă.
tifer poate
avea forme Chitarca: Pălăria are culoare
diferite: de portocalie sau brun-roşiatică,
sferă, de ou, este sferică, hemisferică, apoi
întinsă, foarte cărnoasă, puţin
de clopot etc.
vâscoasă pe timp umed. Carnea
este albă dar devine cenuşiu -
CIUPERCI COMESTIBILE roşiatică, albastru - verzuie sau
Hribul: Pălăria este de
culoare castanie-brună,
bombată, sferică la în-
Chitarca
ceput, apoi devine întinsă.
Piciorul e umflat la bază,
are culoare brun deschis,
ornamentat cu o reţea sub
pălărie. Carnea este albă,
tare, cu gust şi miros plă-
cut. Îşi are habitatul pe

negricioasă în contact cu aerul;
are gust şi miros plăcut. Creşte
izolat sau în grupuri, în păduri
de foioase, mai ales pe unde
cresc sălcii, plopi şi mesteceni,
în luminişuri, vara şi toamna.
Bureţii galbeni (gălbiori):
Pălăria, 3-10 cm, cărnoasă,
compactă şi tare, la început este
convexă, apoi uşor adâncită şi,
la maturitate deplină, ca o pâlnie
mult adâncită, cu suprafaţa
destul de neregulată (cu mici co-
coaşe) şi marginea ondulată. Pi-
ciorul, 3-8 cm, este foarte
robust, tare, neted, în formă de
trunchi de con răsturnat.
Suprafaţa himenială (de sub
pălărie) este formată din
pseudolame ca nişte cute, relativ
şerpuite, ramificate şi decurente
pe o porţiune lungă din picior.
Gălbiorii
Carnea este compactă, fibroasă,
cu miros de fructe şi gust dul-
ceag, care uneori poate da sen-
zaţie de amar în gură. Coloritul
pălăriei variază de la galben des-
chis la galben-auriu şi câteodată
la portocaliu. Piciorul şi
pseudolamele au aceleaşi vari-
aţii coloristice ca pălăria, în
secţiune, carnea este galbenă la
margine şi albicioasă în mijloc.
Este una dintre ciupercile mult
apreciate şi rareori e atacată de
dăunători. Gălbiorii cresc în
grupuri, prin păduri umbroase şi
umede de răşinoase şi de foioase
(mesteacăn, fag), de la sfârşitul
primăverii şi până toamna.
www.infoscout.ro
TEMERARI abilit\]i
Ciuperca de
câmp: Pălăria, 5-
20 cm, este, la în-
ceput, ovoidală şi
apoi convexă sau
uşor aplatizată,
câteodată cu gur-
gui foarte larg,
alb-lucioasă cu
reflexe mătă-
soase, foarte
cărnoasă, uneori
cu marginea
Zbârciogul fisurată. Piciorul,
6-15 cm, este ro-
bust, cilindric şi
cu un bulb abia
Zbârciogul: Pălăria (4 -7 cm), vizibil la bază, purtând urme de
complet goală în interior şi volvă şi cu inel lat, striat longi-
destul de fragilă, are formă tudinal. Lamele sunt foarte
globuloasă, cu suprafaţa acope- înalte, dese, cu lamele, relativ
rită de numeroase alveole cu rotunjite şi libere. Carnea este
conturul neregulat şi şerpuit carefoarte compactă, fragedă şi cu
îi dă aspectul unui burete. Pi- miros inconfundabil de anason.
ciorul (4-8 cm), rela-
Gustul nu este prea puternic.
tiv bont şi îngroşat la
Coloritul pălăriei este alb, dar la
bază, este flocos în cea mai mică atingere capătă
partea de sus şi cu rapid o culoare aprinsă galbenă
şanţuri longitudinaleca lămâia şi câteodată roşiatică.
la partea inferioară.Lamele sunt la început albe,
Piciorul şi pălăria apoi gri-roz şi la maturitate,
sunt goale în interior
devin sepia. Piciorul este, iniţial,
şi comunică între ele.
plin şi apoi parţial gol în inte-
Carnea este de con- rior. Carnea este albă, cu tendin-
sistenţă redusă, albă,
ţa de a se îngălbeni sau de a se
cu miros dulceag şi înroşi pe măsură ce îm-
gust plăcut. Coloritul
bătrâneşte. Creşte pe pajişti, lu-
de bază al alveolelorminişuri şi în pădurile însorite
de pe pălărie este ocru sau măs- de foioase şi de conifere, de
liniu, iar nervurile despărţitoarevara până toamna. Poate fi con-
sunt gălbui. Piciorul este, la în-fundată cu unele specii de
ceput, alb, apoi gălbui. Creşte înAmanitae, otrăvitoare, care, to-
pădurile foarte rare de foioase, tuşi, au lamele întotdeauna albe
pe sol nisipos, în
special pe sub
ulmi şi frasini,
câteodată pe
lângă potecile de
la ţară sau prin
vii. De la şes la
deal. Primăvara.
Se deosebeşte de
ceilalţi zbârciogi Ciuperca
prin forma de câmp
pălăriei.
9
abilit\]i TEMERARI
Champinion
şi o volvă vizibilă la baza pi-
ciorului. Este bună de consumat
şi crudă; se pretează la a fi us-
cată.
Ciuperca de bălegar (sau
champinion): Pălăria este la în-
ceput globuloasă, apoi convexă
şi, în final, complet plată, destul
de cărnoasă şi compactă, cu
marginea membranoasă şi cu
puf, uşor striată şi cu solzi mici,
maronii. Piciorul este bont şi
cărnos, cilindric, uşor bulbos,
câteodată gol în interior, cu inel
membranos care se detaşează re-
pede. Lamele sunt foarte înalte
şi subţiri. Carnea este albă,
foarte consistentă, cu miros
şi gust bine definite. Colo-
ritul pălăriei variază de la
alb-murdar (tipic pentru ciu-
percile cultivate) la brun-des-
chis. Lamele sunt, la
început, roz, apoi brune
ca scorţişoara şi, la ma-
turitate, sepia. Când este
tăiată, carnea capătă nu-
anţe roz. Creşte pe
terenuri fertilizate cu în-
grăşăminte naturale, grădini,
parcuri, pe lângă poteci, pe
păşuni. Se întâlneşte de la
câmpie la muntele de altitudine
medie, de primăvara până
toamna.
Ghebele (opintici): Pălăria, 4-
15 cm, destul de consistentă,
10
este, la început, emisferică, apoi
din ce în ce mai plată, iar la
sfârşitul maturizării chiar
adâncită. Cuticula este netedă,
lucioasă pe vreme umedă şi
mată pe timp uscat, acoperită de
numeroşi solzi maronii, ascuţiţi
şi curbaţi, mult mai deşi în cen-
trul pălăriei şi mai rari către
margine, care de cele mai multe
ori este netedă şi cu striaţii viz-
ibile. La exemplarele mature
solzii pot lipsi în totalitate. Pi-
ciorul, 5-20 cm, este cilindric,
alungit, cu baza uneori accentuat
bulboasă, deseori curbat în jos şi
cu aspect pufos. Are
o consis-
tenţă
foarte
dură şi
Ghebele
elastică.
Inelul, cărnos şi mare, la exem-
plarele tinere se uneşte cu pălăria
formând un fel de cortină.
CIUPERCI
NECOMESTIBILE
Buretele pestriţ: Pălăria, 8-20
cm, este, la început, emisferică,
apoi convexă şi, în final, mult
lăţită şi câteodată scobită în cen-
tru, de obicei de culoare roşu-
sângeriu. Cuticula este lucioasă,
lipicioasă şi acoperită relativ din
abundenţă de negi albi, care sunt
resturi de volvă pe care ploaia
uneori le desprinde. Piciorul,
10-25 cm, este cilindric, bulbos
la bază, alb şi vâscos, cu volvă
delicată şi deseori transformată
în negi. Inelul, este foarte lat,
lăbărţat, membranos, alburiu şi
Buretele pestriţ
uneori striat. Lamele sunt albe,
foarte dese şi cu multe lamele.
Pălăria, de un roşu aprins, este
foarte rar portocaliu-închis.
Lamele pot avea de multe ori
nuanţe galbene ca lămâia. Pi-
ciorul este, iniţial, plin, apoi gol
pe dinăuntru. Creşte în pădurile
de foioase şi de conifere, într-o
simbioză complexă, de la
câmpie până la limita supe-
rioară (alpină) de vegetaţie
arboricolă, de vara până
toamna. Semnele intoxicaţiei
la buretele pestriţ apar după
câteva ore şi se manifestă prin
greaţă, ameţeală, pierderea
cunoştiinţei, un fel de beţie,
uneori cu delir furios.
Buretele viperei: Pălăria, 5-15
cm, este, la început, convexă,
apoi se lăţeşte şi se aplatizează,
de obicei măslinie, cu cuticula
lipicioasă uşor dungată radial cu
www.infoscout.ro

Buretele viperei
o nuanţă mai închisă. Lamele
sunt inegale, foarte dese, albe,
cu uşoare reflexe verzui. Carnea
este albă, densă şi fibroasă,
aproape inodoră şi cu un gust
acidulat. Coloritul pălăriei vari-
ază în foarte multe nuanţe de
verde, dar, câteodată, este şi
cafenie sau complet albă, fără
striaţii caracteristice, într-o nu-
anţă mai închisă. Este o specie
tipic silvicolă, întâlnită cel mai
des în pădurile de castani sau de
aluni. Simptomele intoxicaţiei la
această ciupercă apar târziu
(după 10-12 ore).
Buretele primăvăratic: Pălăria,
5-15 cm, la început emisferică,
apoi convexă şi, în final,
aproape plată, este netedă, albă,
cu nuanţe crem şi cu marginea
sinuoasă. Piciorul, 5-12 cm, este
alb, câteodată parcă brumat,
puţin îngroşat la bază şi are o
volvă membranoasă vizibilă
Buretele
primăvăratic
www.infoscout.ro
TEMERARI
care îl înfăşoară, inelul alb
atârnă liber. Lamele sunt foarte
strânse una lângă alta, albe, in-
tercalate cu foarte numeroase
lamele. Carnea este albă, com-
pactă, fără miros şi cu un gust
destul de neplăcut. Foarte re-
dusă. Creşte în pădurile de
foioase, în special pe soluri cal-
caroase.
Buretele panterei: Pălăria, 6-10
cm, este destul de compactă şi
tare, la început emisferică, apoi
convexă şi la maturitate complet
deschisă, cu marginea foarte
Buretele panterei
vizibil striată şi, deseori, având
resturi din cortină. Suprafaţa sa
netedă şi destul de lucioasă este
acoperită de numeroşi solzişori
albi ieşiţi în relief care, de obi-
cei, cad repede lăsând deseori
cuticula complet goală. Piciorul,
6-12 cm, este cilindric, puţin
subţiat în partea superioară şi cu
baza bulboasă acoperită de o
volvă fragmentată în două sau
trei fâşii concentrice. Inelul,
situat câteodată foarte jos, este
subţire, fragil, uşor striat şi dis-
pare repede. Lamele sunt dese,
înalte şi separate de picior.
Carnea, întotdeauna albă, este
moale şi apoasă, aproape ino-
doră şi cu gust dulceag. Colo-
ritul pălăriei variază de la
brun-deschis la ocru-măsliniu
sau cenuşiu. Suprafaţa piciorului
are uneori aspect lânos. Este în-
tâlnită foarte frecvent atât în pă-
durile de foioase cât şi în cele de
conifere, la câmpie şi la munte
de vara până toamna. Este foarte
toxică.
abilit\]i
Hrib ţigănesc, buretele dracu-
lui: Pălăria, 8-25 cm, destul de
largă, groasă şi compactă, este,
la început, emisferică, apoi con-
vexă, şi, la maturitate deplină,
aplatizată, cu marginea ondulată
larg. Cuticula este catifelată fin
şi foarte uscată. Porii sunt mici
şi rotunzi. Tuburile sunt subţiri
şi lungi, dar în apropierea pi-
ciorului se rotunjesc. Piciorul, 6-
12 cm, este foarte scurt şi bont
la bază, cărnos, tare, ovoidal sau
în formă de pară şi acoperit cu o
reţea deasă cu ochiuri poligo-
nale, în contrast puternic cu cu-
loarea de bază. Carnea este
moale şi uneori spongioasă; cu-
loarea este alb-gri, cu mirosul
respingător şi gustul dulceag.
Coloritul pălăriei este destul de
variabil şi se poate schimba de
la gri-albicios, la gri-plumburiu,
la gălbui şi la măsliniu, foarte
des fiind vizibile şi pete mari
galben-roz sau verzui, în partea
superioară, piciorul este galben,
la mijloc este roşu, iar la bază
este galben-brun. Frecat cu
degetele, capătă rapid nuanţe al-
băstrui.
Carnea, albicioasă, când este tă-
iată, capătă o culoare albăstruie
Hrib ţigănesc
care, însă, dispare după puţin
timp. Creşte în pădurile de
foioase, în special de fag, la deal
şi la munte. Din primăvară până
în toamnă.
Consumată în stare crudă
provoacă vomă continuă, iar
fiartă dă tulburări gastrointesti-
nale serioase.
lucian.nedelut@infoscout.ro
11
 activit\]i TEMERARI
Povestire sau…?!?
Nimic din ce este scris nu este inspirat din fapte reale. Toată povestea este o faptă reală!
La început de trepte. Pe la treapta 41, cred…
Povestire... Ce semnificaţie are
acest cuvânt pentru fiecare? Să
lăsăm la o parte definiţiile plastice
din DEX. Fiecare percepe cuvântul
într-un alt mod. Eu, de exemplu, aş
putea face o analogie şi aş compara
povestirea cu o pungă de pufuleţi.
Deci, pentru următoarele secunde:
povestire = pungă de pufuleţi. De
ce?... De ce nu? Tuturor ne place
să povestim ce-am făcut, ce-am
păţit, nu ştiu unde, nu ştiu când. Şi
lucrurile stau cam aşa: când începi
povestirea (punga de pufuleţi) e
foarte greu să te opreşti; suntem
mulţi pe lumea asta şi mereu e
12
cineva căruia îi plac pufuleţii
(povestirile) şi desigur că împarţi
pufuleţii (povestirea) cu acea per-
soană, şi pe deasupra, practic, nu
te costă mai nimic (câteva
minute/maxim 50 bani); când
mănânci pufuleţi, sigur mai dai şi
pe jos (când povesteşti, e la fel:
mereu omiţi câte ceva). Deci, cum
poate afla cineva întreaga poveste?
Trebuie să auzi mai multe versiuni.
Dar asta durează mult. Dar dacă
povestitorii s-ar completa unul pe
altul? Astfel, fiecare poate spune
câte o parte, într-un mod organizat
şi fără ca ideile să se repete.
www.infoscout.ro
Ce-a ă murii
“O s
r fi s im!!!
pus
E.P. :))
TEMERARI activit\]i

nală…)! Ne-am întâlnit la castan gunoi… Uimitor, dar nu s-a

”
dacă

unde ne-am îmbarcat în două găsit nimic!

Volkswagen-uri, într-unul in-
ar
fi fo

trând temerarii şi-ntr-unul ex- E.P.: Tot după prânz, mai

ploratorii. exact după mica “anchetă”,
st ai

cum o numesc unii, cele 3 pa-

ci?

T.I.: În această ieşire temerarii trule de temerari au avut de

În continuare aveţi posibilitatea
de a citi un prototip de povestire
„curcubeu“, în care câţiva
temerari (dar şi alţi co-povesti-
tori) relatează, fiecare din punc-
tul lui de vedere, evenimentele
dintr-o ieşire de 2 zile (5-6 fe-
bruarie) la Slănic Moldova. Lec-
turare plăcută!
au fost însoţiţi şi de exploratorii
din centru.
E.P.: După cazare, un joc de
cunoaştere, împărţirea pe pa-
trule şi atribuirea responsabili-
tăţilor, temerarii au fost luaţi
din plin cu marele joc.
H.P.: Marele joc consta în a
merge prin oraş şi a scrie pe o
foaie 10 provocări şi de găsit
10 obiective. Acestea să fie
descrise prin indicii, urmând a
fi rezolvate de altă patrulă a
doua zi.
După prânz, o surpriză fenome-
nală ne-a distrat pe unii, dar pe
alţii i-a lăsat în pagubă cu câteva
şerveţele: era frişca pusă pe
unele clanţe de la uşi. Alin,
Patriciu şi Adi au început
căutările în camera principalilor
suspecţi, cea locuită de Paul,
Iustin şi Victor. Camera era
plină. Din moment ce 21 de per-
soane anchetau acolo, fiecare
saltea a fost controlată, fiecare
colţ a fost căutat, ba până şi în
La rezolvat de provocări prin oraş
dezbătut nişte teme ce chiar
i-au facut pe unii să nu se mai
oprească din a dezvolta argu-
mente, fie că erau pro sau
contra, fie că arbitrau.
P.D.: După o pauză scurtă,
ne-am hotărât (era în program)
să mergem către cele 300 de
trepte. La baza acestora toţi cre-
deam că le vom urca fără să
depunem un efort prea mare dar,
pe drum, majoritatea s-a înşelat.
Urcând vreme de vreo 40 de
minute, mulţi au obosit, alţii
s-au încălzit şi şi-au luat gecile
în mână, însă au continuat să
urce fără să se dea bătuţi.
L.D.: După primul rând de
trepte aveam impresia că ur-
casem de 3 ori scara unui bloc
de 10 etaje. Foamea începea să
ne lovească stomacurile, chiar
dacă nu trecuse mult de când
abia mâncasem.
Nepregătiţi pentru un traseu
zdravăn, popasurile au fost
multe la număr, o mare parte din

Povestitori:
Hazi Paul | Emi (explorator) |
Laioş Dana | Ştefania (ex-
plorator) | Toma Iustin | Pitica
Dragoş | Miclăuş Camelia |
Dămoc Anton (Toni) | Andreea
(Kyky) (explorator) | Enăşel
Patriciu (lider temerari, cu de-
talii/completări)

H.P.: Super ideea de a merge la

Slănic (o experienţă fenome-

www.infoscout.ro 13
activit\]i TEMERARI
Pauză de poze
noi rămânând în urmă. În jurul
orei 18.30 am terminat nesfâr-
şitele scări, întâlnindu-ne cu
toţii sus, după care a urmat să
facem câteva poze.
P.D.: Într-un sfârşit am ajuns la
un nivel mai drept, unde nu tre-
buia să mai urcăm şi am luat o
pauză în care cei mai mulţi s-au
odihnit, alţii au început să facă
poze; iar după toate acestea am
luat-o iar la pas.
T.I.: Era cam ora 5.45, aproape
se întunecase, şi noi plecam pe
cealaltă parte a muntelui pentru
a avea o aventură, dar această
mică aventură s-a transformat
într-o mare aventură pentru
unii.
H.P.: Am început să coborâm,
cu vreo 5 lanterne… Încetul cu
încetul începusem să ne sepa-
răm (pe o rază de 200 de metri).
P.D.: Seara se lăsase asupra
noastră, iar noi am continuat să
mergem la lumina lanternelor.
14
Mergând pe drumul arătat de
semnele marcate pe copaci, am
ajuns în apropierea râului, unde
am observat că o parte din grup
a rămas în urmă şi s-a rătăcit.
L.D.: Rămânând iarăşi în urmă,
o parte din noi am încercat să îi
ajungem pe ceilalţi, dar... de
unde!?! În negrul nopţii, ceilalţi
s-au adâncit, îngreunându-ne
situaţia. Ne-am oprit, am încer-
cat să căutăm urmele şi direcţia
lor. Nu ne gândeam la faptul că
ne pierdusem, că doar eram în
spatele lor cu 5 minute, dar to-
tuşi nu-i zăream.
Ne învârtim prin zonă... Nimic!
Nu ştiam pe unde să o luam.
Într-un final hotărâm toţi să o
luăm spre dreapta. Ajunşi prin
mocirlă, ne dăm seama că nu
avem pe unde coborî şi ne în-
toarcem. Încercăm să ascultăm
susurul apei şi plecăm spre zgo-
motul puternic. Coborâm ce
coborâm... La un moment dat,
ajunşi într-o mlaştină, plini de
nămol până la genunchi, cu
dureri de picioare şi cu stoma-
cul gol, mergeam de-a lungul
unui fir de apă, crezând că
acesta ne va fi scăparea şi o să
ieşim pe lângă apa pe care tre-
buia să o traversăm.
Încercăm să ne orientăm spre
nord cu ajutorul busolei, dar
fără hartă nu rezolvăm mai
nimic, aşa că am continuat cu
trânte, crengi peste faţă şi
buşteni care trebuiau ocoliţi. Nu
ne mai păsa de nimic în acel
moment, am fi vrut să mergem
în genunchi, numai să ieşim mai
repede din pădure.
P.D.: După o privire aruncată
zadarnic în pădure în căutarea
celorlalţi, noi am trecut râul pe
un poduleţ şi am continuat să
mergem spre parohie în timp ce
doi lideri au rămas să-i caute pe
ceilalţi.
L.D.: Semnalul (la telefon)
apare pentru câteva minute,
încercăm să îi sunăm pe ceilalţi
care deja ajunseseră la parohie
şi să încercăm să aflăm cum au
luat-o de la despărţirea noastră.
www.infoscout.ro
 TEMERARI activit\]i

Nu prea aflăm nimic interesant
care să ne ajute, decât că Adi şi
Alin au pornit să ne caute. Noi
fiind siguri că o să ieşim fără
ajutorul lor, încercăm să le ex-
plicăm să nu mai vină, dar prea
târziu.
H.P.: Ajungând la parohie, am
intrat în camere şi am observat
că nu avem cheia de la camera
unde era mâncarea… Incredibil!
A rămas cheia la lideri…Era ora
20-21 şi nu mâncasem de la ora
13 şi ceva.
L.D.: Dupa încă ceva timp de
mers (cred că se facuse vreo 21
şi ceva ceasul), începusem să
gândim negativ, că nu o să ne
găsească nimeni, dar ne-am în-
doit; Alin şi Adi ne-au găsit.
E.P.: Se vedeau lumini de la 2
lanterne undeva sus, printre
copaci.
EMI: Şi dacă nu-s ei?
După ce am trecut printre co-
pacii şi brazii înalţi, am ajuns
într-o poieniţă; de acolo foarte
repede trebuia să trecem o apă
pe un pod nu prea stabil, dar am
reuşit.
E.P.: Ajunşi aproape de râu,
ni s-a arătat locul unde câţiva
temerari din grupul din faţă
s-au apucat să facă focul, fără
a fi puşi de cineva. Era frig,
întuneric şi s-au gândit ca
poate focul ne va ghida cumva
spre restul grupului. Ne-au
facut mândri de ei :D. Deşi
metoda neconvenţională s-ar
putea să-i fi deranjat pe părinţi
(au curăţat locul de zăpadă şi
au făcut tot ce învaţaseră cu o
săptămână în urmă la Trebeş
când am răspuns provocării
din InfoScout, însă, în lipsa de
iască, un temerar a scos
briceagul, şi-a tăiat captuşeala
de la geacă şi scotea vatelina
pentru foc…).
L.D.: Contează că eram toţii şi
că era un drum normal, dar nici
pe ăla nu ne mai ţineau pi-
cioarele. Am mers ca într-o
plimbare, încet… ca nişte oa-
meni în vârstă, iesiţi la pensie.
Se poate spune că eram rupţi,
morţi, dar vii în acelaşi timp.
Aveam mai puţin de 20 de
minute de mers, dar ni s-a părut
o veşnicie.
D.A.: Din anumite probleme cu
piciorul stâng Toni, de la prea
mult mers, nu mai putea apăsa
pe gleznă. Aşa că au intervenit
Patriciu cu Dana şi l-au ajutat
încet până în parc.
L.D.: Ajunşi pe la 22.30 la ca-
bana unde stăteam, încă un rând
de scări până la etajul 3 unde am
fost întâmpinaţi cu întrebări
prosteşti pentru noi. Celorlalţi li
se părea amuzant, dar nouă nu.
Ajunşi în camere toţi ne-am luat
pernele în braţe măcar pentru
câteva minute bune.

ŞT: Dacă-s nişte ciudaţi care

umblă prin pădure? Rătăciţi şi cu o creangă drept trepied
E.P.: Şi cum poţi să-ţi dai
seama cine-i? Doar dacă în-
trebi ceva la care sigur îţi
răspunde corespunzător:
ŞIIIIIIIIII FAAAAAAAAAA
ŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞIIIIIIIIIIIII
?!?!?!?!??!

Şi ecoul cu răspunsul era pe

măsură: n-a fost un răspuns
sec, gen “Bine” sau “Ce?”, ci
s-au auzit 2 voci diferite
într-un ecou întrerupt:
”…FAAAAA…..” şi
“…AAA...”. Acum sigur erau
ei.

L.D.: Eram fericiţi într-un fel, nu

ne venea a crede că ne-am pier-
dut, dar mai ales că ne-au găsit.
Am continuat să mergem până la
ei, era o distanţă destul de mare,
dar ştiam că e drumul bun.

www.infoscout.ro 15
activit\]i TEMERARI
Instincte de cercetaş: sacrificiul textil :))
H.P.: Pe la ora 00:00 era gata şi
cina - micul dejun (nu ştiu cum
să-l numesc). Meniul: legume
mexicane : ))... Au fost bune...
E.P.: După, a urmat un pro-
gram distractiv cu cântece la
chitară şi de toate.
H.P.: La 8 jumate, toţi cerce -
taşii în picioare. Am mers la
micul dejun: pate, gem,
brânză topită, ceai, pâine =))
Apoi au început iar activi -
tăţile. Temerarii într-o cameră,
exploratorii în alta. Noi,
temerarii, a trebuit să ter-
minăm marele joc. Toate
echipele erau supravegheate:
una de Patriciu, una de Alin şi
una de Boris, pentru a avea
dovada că au rezolvat
provocările; a trebuit să şi
filmeze. Unii au formulat
provocările uitându-se doar la
hartă.....:)).. Ciudat...
16
E.P.: După toate acestea au
început pregătirile pentru
prânz.
T.I.: Meniul: ciorbă de legume ,
paste bologneze şi compot de
ananas ca desert.
A.K.: Au facut Burtă de Aur
(=Alin; “funcţie” primită în
urma acestei ieşiri) şi Adi o
ciorbă şi nişte pasteee….
Mmm…:>
E.P.: Apoi a urmat un timp
liber în care ori şi-au facut
bagajul, ori s-au plimbat prin
oraş, şi-au luat suveniruri etc.
T.I.: Pe la ora patru Adi şi-a
scos iar chitara şi a început să
cânte până când au venit mi-
crobuzele la ora cinci.
E.P.: !!!Şi, pentru cei care nu
au avut răbdare să citească
toată această minunată
poveste împletită şi au trecut
superficial cu ochii peste rân-
duri, iată un mic şi cuprinzător
rezumat:
C.M.: Partea mea preferată din
această ieşire la Slănic (de fapt,
au fost mai multe părţi dar... în
fine) a fost când am urcat cele
300 de trepte care s-au dovedit
de fapt a fi 325, când am ajuns
în vârful muntelui, aerul curat,
şedinta foto făcută acolo sus,
coborârea noastră de pe munte şi
apusul de soare care se vedea în
timp ce ne îndreptam spre
trepte... A fost super această
ieşire!
Sfârşit…
* Pentru a afla mai multe despre
aceşti temerari, dar şi pentru a
viziona poze din această ieşire,
vă stă la dispoziţie site-ul:
http://temeraribacau.weebly.com
. Vă mulţumim!
Enăşel Patriciu
www.infoscout.ro
 TEMERARI interna]ional

Episodul 2

Express EURself
(Aventura creativităţii)

Al doilea tip de proiect Lands

of Adventure este Express
EURself, care constă în liber-
tatea de exprimare, prin toate
modalităţile posibile.
Acest proiect are două as-
pecte :

de
poze, picturi mu-
rale, pictură pe sticlă şi multe
alte idei ingenioase, pe tema
aleasă. Trebuie doar să vă
folosiţi imaginaţia şi proiectul
este pe jumătate gata.

Pentru informaţii, înscrieri

Tot şi Ghidul Liderului LoA ,
ceea ce este scrieţi-ne la adresa
relevant în acest tip de diana.slabu@scout.ro sau
proiect este folosirea creativi- consultaţi secţiunea Files a lis-
tăţii în modali- tei de discuţii
1. Despre ce? (Tema) tatea de lideritemerari@yahoogroups.com
Despre absolut orice! Nu există prezentare a
îngrădiri în ceea ce priveşte ideii, profitând
subiectul proiectului LoA. de asemenea,
Poate fi despre activităţile voas- la maxim, de
tre, despre ceva specific pa- tehnologia
trulei, despre o experienţă trăită, modernă şi
lupta dintre bine şi rău, comuni- orice tip de
tatea locală, prietenie la nivel talent. Se pot
modial, ecologie sau orice altă realiza, de
temă care vă vine în minte. exemplu,
filmuleţe,
CEEA CE CONTEAZA poezii,
ESTE... cântece,
2. Cum ? mozaicuri

www.infoscout.ro 17
interna]ional TEMERARI

LoA Day
28 Feb- 1 Mar 2009
În fiecare an, există un week- Acestea fiind spuse,
end în care patrule de temerari suntem mândri să
din întreaga Europă concurează anunţăm că patrula
unii împotriva celorlalţi şi în- Polar Bears din C.L.
deplinesc 3 provocări surpriză, Deva a obţinut locul
pe durata unui week-end ! 7 în cadrul eveni-
mentului euro- • Irina Georgescu
pean, ei fiind la • Luca Ardeu
cea de-a doua • Raluca Stoian
participare. • Diana Negruţiu
Sunt, de aseme- • Theodor Vulcan
nea, participanţi • Andrian Căsălean
în cadrul secţiu- • Andreea Hagea
nii Europe at Cu suportul liderei lor, Alexan-
EUR Door a dra Huh.
programului
Lands of Ad- Felicitări şi tot aşa şi pe mai de-
venture. parte !!!

Patrula este for- Diana Slabu

mată din : Ambasador Lands
• Maia Mureşan of Adventure în România

Anul acesta, peste 75 de patrule

din 9 ţări europene s-au străduit
să recupereze steagul WOSM
furat de către un personaj miste-
rios, îndeplinind pe rând cele 3
cerinţe ale acestuia, după care
au ales, fiecare, prin vot, cele
mai bune 9 patrule de temerari
din Europa !!

http://loaday.landsofadventure.eu

18 www.infoscout.ro
 FINAN}|RI na]ional

• Descriere program Se completează Declaratia 200, "Declaraţie spe-

Prevederea 2% este un mecanism de transparenţă
fiscală prin intermediul căruia contribuabilii - per-
soane fizice pot să direcţioneze 2% din impozitul
pe veniturile obţinute în anul 2008 către o entitate
non-profit (organizaţie non-guvernamentală, Aso-
ciaţie sau Fundaţie).
• Cine poate beneficia de aceste fonduri?
De aceste fonduri pot beneficia: asociaţiile profe-
sionale şi de afaceri (precum cele ale medicilor,
dascălilor, jurnaliştilor, managerilor etc.), asociaţi-
ile şi fundaţiile culturale, de artă şi de recreere,
cele de cooperare internaţională, de dezvoltare
economică şi socială, de drepturi civile şi
cetăţeneşti, de învăţământ, educaţie şi cercetare,
de protecţie a mediului, de sănătate, cele din
domeniul media, servicii sociale sau care aparţin
diverselor culte religioase active în România pre-
cum şi unităţi de cult.
• Condiţii de finanţare
Contribuabilii persoane fizice pot direcţiona în
fiecare an 2% din impozitul pe venit, către o enti-
tate non-profit (organizaţie non-guvernamentală,
Asociaţie sau Fundaţie), potrivit unei prevederi
inclusă în Codul Fiscal.
Procedura este enunţată în art. 57/4 din Legea nr.
571/2003 privind Codul Fiscal şi este detaliată în
Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.
185/15.02.2007.
cială privind veniturile realizate" (ar trebui să o
primeşti acasă; dacă nu s-a întâmplat, descarcă de
pe site - PDF-ul). Pe lângă completarea conform
obligaţiilor legale ce îţi revin, completează capi-
tolul III, "DESTINAŢIA SUMEI REPREZEN-
TÂND 2% DIN IMPOZITUL PE VENITUL
ANUAL DATORAT", punctul 2, "Sponsorizare
entitate non-profit" cu datele asociaţiei de mai
sus). La menţiunea "Suma" nu este necesară com-
pletarea, calculul va fi făcut automat de Adminis-
traţia Financiară.
• Data limită de depunere a cererilor de finanţare
30 mai 2009.
• Alte instrumente
Doilasuta.ro - http://doilasuta.ro
DonaţiiOnline.ro - http://www.donatiionline.ro/
Arată aceste informaţii prietenilor şi cunoştinţelor
tale care anul trecut au avut venituri din salarii sau
alte surse (cedarea folosinţei bunurilor, activităţi
independente)!!!!!!!!!!!!
Andreea Blaj

• Procedura de trimitere a proiectului

Dacă eşti salariat şi doreşti să foloseşti această
oportunitate şi ai ales un anumit beneficiar tre-
buie să cauţi următoarele date de identificare:
Nume entitate non-profit:
Contul bancar: ………...…………………….
Contul este deschis la ……………………….
Codul fiscal este: ……….

Etape:
I. Dacă anul trecut ai avut venituri DE LA
UN SINGUR LOC DE MUNCĂ - salariu:
Se completează Cererea 230, "Cerere
privind destinaţia sumei reprezentând până
la 2% din impozitul anual" pe care o
descarci de pe site-ul Ministerului Fi-
nanţelor (PDF-ul). La capitolul B, se uti-
lizează datele Asociaţiei de mai sus. La
menţiunea “Suma” nu este necesară com-
pletarea, organul fiscal va calcula şi vira
suma admisă, conform legii.
II. Dacă anul trecut ai avut venituri DIN
MAI MULTE SURSE:

www.infoscout.ro 19
na]ional NOI
Vorbind cu dna. Elena Popescu
Interviu cu un p\rinte
Mama, sora şi bunica Adrianei
Astăzi vom sta de vorba cu dna.
Elena Popescu, mama Adrianei
Popescu, membră a consiliului
director ONCR.
InfoScout: Când şi cum a în-
ceput cercetăşia pentru Adri-
ana?
D-na Elena Popescu: Întrucât
toate vacanţele şi le petrecea la
bunici într-o frumoasă zonă de
munte, aici în Bucureşti nu şi-a
format o „gaşcă” pentru activ-
ităţi extraşcolare, fapt pentru
care ne-am gândit că cel mai
sigur loc pentru un copil ar fi
într-un mediu organizat, ce-i
permite să se desfăşoare în voie,
să relaţioneze cu ceilalţi. Ne-am
20
interesat despre cercetaşi şi, în
urma informaţiilor obţinute, am
considerat că aici ar putea în-
văţa multe lucruri ce îi vor
folosi în viitor. Era în clasa a
IX-a.
IS: A schimbat-o în vreun fel
cercetăşia pe Adriana?
E.P.: Cercetăşia a reuşit să
scoată la iveală calităţi pe care
Adriana le avea, dar pe care nu
şi le expunea pentru că spaţiul
în care îşi desfăşura activitatea
la vremea aceea nu-i permitea
acest lucru. A reuşit să aibă mai
multă încredere în ea şi în pro-
priile-i puteri, întrucât în clasele
primare aceasta i-a fost clătinată
de învăţătoare prin metode
nepedagogice.
IS: Ce aţi simţit când Adri-
ana a fost pentru prima dată
aleasă în Consiliul Director al
Organizaţiei Naţionale “Cer-
cetaşii României”?
E.P.: Fără să fiu subiectivă,
ţinând cont de activitatea de-
pusă de-a lungul anilor şi da-
torită calităţilor ei de lider, am
crezut de cuviinţă că e potrivită
pentru Consiliul Director şi nor-
mal că m-am bucurat când a
fost aleasă. Asta pentru că ştiu
cât de mult suflet şi cât de tare
se dedică Adriana cercetăşiei.
Întotdeauna îţi doreşti să vezi
www.infoscout.ro

cum copilul tău se realizează şi
nu poţi decât să fii alături de el
şi să împărtăşeşti din bucuria
fiecărei împliniri.
IS: Cum aţi perceput dum-
neavoastră Cercetăşia prin
prisma experienţelor fiicei
dumneavoastră ?
E.P.: Prin cele ce am văzut,
consider că cercetăşia vorbeşte
de o activitate ce este dedicată
tuturor celor cu suflet, care nu
urmăresc în viaţă doar interese
meschine. Ea conturează omul
binevoitor, interesat de cei din
jur şi care gândeşte pozitiv.
Prezintă omul preocupat înainte
de toate de a fi om, de a
menţine acest atribut cât mai
mult timp şi care împărtăşeşte
şi cu ceilalţi această taină. Prin
cercetăşie învăţăm să fim noi şi
să preţuim tot ce ne este dat de
la natură. De asemenea, ea
formează un tineret responsabil
ce ajunge să înţeleagă ce
înseamnă voluntariatul şi care
se instruieşte prin acest volun-
tariat, devenind astfel oameni
pe care te poţi baza în orice ac-
tivitate, fie ea la birou sau în
familie.
IS: Care sunt cele mai impor-
tante calităţi ale Adrianei în
munca de voluntariat şi în
viaţa de zi cu zi?
E.P.: Adriana este caracterizată
de seriozitate, bunătate, mod-
estie, conştiinciozitate. Este un
bun lider, iar în tot ce face pune
suflet. Este receptivă la nevoile
celorlalţi şi consider că are una
dintre cele mai importante cali-
tăţi pe care le întâlnim destul de
rar în ziua de astăzi: ştie să as-
culte. Cu alte cuvinte, pot spune
că este un om pe care te poţi
baza.
IS: Au existat şi momente de
tensiune între dumneavoastră
şi Adriana cu privire la activi-
tăţile şi timpul petrecut la
www.infoscout.ro
cercetaşi (care ştim deja că nu
a fost scurt deloc)?
E.P.: Întrucat în familie este o
comuniune de idei în ceea ce
priveşte cercetăşia, am fost în-
totdeauna de acord cu activi-
tăţile ei.
IS: Vă amintiţi vreo întâm-
plare amuzantă cu Adriana?
E.P.: Sunt multe întâmplări
amuzante cu Adriana, însă acum
îmi vine în minte un episod in-
teresant ce a avut loc când ea avea
aproximativ 5 ani. Obişnuiam să
o iau cu mine la serviciu. În timp
ce mergeam pe stradă, am zărit la
un moment dat un om ce avea cu
el patru cartoane cu ouă şi alte
câteva ouă deasupra acestor car-
toane. Ştiu că am comentat cât de
multe ouă cumpărase, fapt ce a
determinat-o să-mi zică imediat
numărul exact al acestora. Pur şi
simplu am rămas interzisă şi nici
astăzi nu ştiu cum a socotit pentru
că nu mi-a explicat.
IS: Cum vede Maria, mezina
familiei cercetăşia? Are şi ea
planuri? Şi dacă da, ce atitu-
dine aveţi faţă de acest aspect,
acum după ce aveţi deja expe-
rienţă cu Adriana?
E.P.: Adriana este un exemplu
pentru Maria. Îşi doreşte şi ea
foarte mult să meargă la cerce-
taşi aşa cum a făcut sora ei; con-
sideră că orice copil trebuie să
spere la acest lucru.
NOI na]ional
VORBIM ŞI CU MARIA,
SORA ADRIANEI
IS: Cum ai descrie-o pe sora
ta mai mare?
Eu aş descrie-o pe sora mea
Adriana exact aşa: bună,
cuminte, deşteaptă, cumsecade
şi foarte sportivă.
IS: Cât de des se joacă su-
rioara ta cu tine? Ce jocuri îţi
plac cel mai mult?
Adriana se joacă cu mine cam o
dată pe zi, uneori chiar şi de
două ori pe zi. Îmi plac jocurile
educative, fără violenţă, fără
„chestii urâte”. De asemenea,
îmi plac şi jocurile de ştiinţă,
şahul şi tablele la care doar
asist, că nu prea am cu cine să le
joc.
IS: Care e cea mai mare
năzbâtie pe care a facut-o
Adriana?
Adriana nu a făcut nicio
năzbâtie!!!
IS: Ce crezi tu că înseamnă a
fi cercetaş? Ţi-a povestit
Adriana despre cercetaşi?
Eu cred că înseamnă să ştiu
limbi străine, să gândesc, să fiu
cuminte, să depun efort.
Cercetăşia înseamnă şi să iubesc
natura.
Adriana mi-a povestit foarte
multe lucruri: că te poţi duce de
la vârsta de 7 ani şi că ea a fost
prima dată la cercetaşi atunci
când avea 10 ani.
IS: Ai vrea să devii cercetaş?
De ce?
Îmi doresc foarte mult pentru că
vreau să fac proiecte, să protejez
mediul şi să nu mint. Şi dacă aş
fi undeva la munte aş ajuta ani-
malele rănite, dacă găsesc.
Mulţumiri lui Constantin Grigo-
rovici, vărul Adrianei pentru fa-
cilitarea comunicarii.
Monica Jicmon
21
sărbătoare FOTOREPORTAJ

Fotoreportaj
S\rb\torind 22 februarie

tro?
Înco

Tîrgu Jiu

m
da ce-o âncaaareee..
fi tot .
proba duşi în linguriţ
e degus ă?
tat

Cu ocazia Zilei Mondiale a Cercetăşiei,

exploratorii au organizat un traseu cu
probe şi obstacole în oraşul Tîrgu Jiu. Ultima modă la Paris

22 www.infoscout.ro
 FOTOREPORTAJ sărbătoare

Cercetaşii timişoreni
au ajuns la a doua
ediţie a campului
"Scout Start" ce este
făcut şi va fi în
continuare pregătit
special pentru
celebrarea Zilei
Internaţionale a
Cercetăşiei.

Braveheart... chiar am
mers atâta (tot pe drum
spre cabană)
Fig
figa fiin a moments,
d nume
le unui
joc

Timi{oara

stairway to he
ed... pe drumul Pie aven...
scout in ne puternici trelor...
suntem cabana Pietre
împreună le din Retezat

www.infoscout.ro 23
sărbătoare FOTOREPORTAJ

Cluj

Ia{i

24
www.infoscout.ro
 FOTOREPORTAJ sărbătoare

S u c e a v a

“Ia-mă p
ână la pr
ima, te ro
g”

www.infoscout.ro
Oradea
25
interna]ional STIRI
Ecouri
de la Salzburg
Reprezentanţii echipelor
naţionale de resurse umane şi
cei ai echipelor de training din
15 ţări europene, au participat la
un workshop cu tema “The Re-
newall of the Training System.
Atelierul a avut loc la Salzburg,
Austria, în perioada 6-8 febru-
arie. Din partea Organizaţiei
Naţionale Cercetaşii României
au participat Adriana Popescu,
Adrian Şuhanea, Cătălin Cătană
şi Cristina Nica.
“Unul dintre punctele forte ale
workshop-ului pe care noi le-am
26
perceput a fost faptul că ni s-a
oferit ocazia să lucrăm un timp
şi în echipa delegată a fiecărei
ţări. Nu puţine au fost ideile care
s-au aşternut pe hârtie cu titlul
de „To Do” pentru România “, a
declarat Adrian Şuhanea, mem-
bru al Departamentului de
Resurse Umane al ONCR.
Tot el a mai precizat că, printre
propunerile importante pentru
sistemul de formare al organiza-
ţiei, se numără: conceperea unui
sistem de comunicare eficient
pentru departamentul de resurse
umane; fixarea unui program
concret de stagii pentru o pe-
rioadă mai lungă de timp, con-
form cu planul naţional de
formare; cel puţin în urmatorii 3
ani T.O.T. (Trainings of Train-
ers) anual, pentru mărirea reţelei
naţionale de formatori;
carneţelul de dezvoltare per-
sonală al liderului (după mode-
lul belgian).
“Toate aceste propuneri, alături
de cele ale tuturor membrilor
echipei naţionale de resurse
umane vor fi supuse dezbaterilor
în cadrul următoarei întâlniri de
lucru de la Sibiu. O resursă
foarte importantă care ne va
folosi ca ghid este The Training
System Toolkit conceput de
WOSM. ”, a mai adăugat
Adrian.
www.infoscout.ro

Spuneam în articolul trecut că
ne vom adresa câtorva aspecte
mai pragmatice în ceea ce
priveşte modul de funcţionare al
unui ONG. Deşi o să ajungem
foarte curând şi la fundraising,
raportări sau management, to-
tuşi elementul cheie al oricărui
ONG este reprezentat de misi-
unea lui, care de fapt nu este
doar o înşiruire de cuvinte fru-
moase, ci trebuie să fie una care
să motiveze spre acţiune.
Mişcarea Scout are încă de la
înfiinţarea sa o astfel de misiune
pentru că ştii clar de la prima ei
lecturare că “educă tineri …
a
spre a deveni indivizi împliniţi,
e
cu rol constructiv în societate”.
Orice cercetaş, indiferent de
i n
spune această frază
instantaneu
i m a
vârsta sa, ar trebui să poată
u
i s
M eu p r Ce
r
e
m
e
atunci
când e întrebat
despre cercetăşie. Şi doar
după ce spune asta, poate să
spună şi CUM se întâmplă acest
lucru şi să enumere activităţile
ce le face sau chiar să explice
metoda scout dacă este lider.
Misiunea noastră este educaţia
pentru viaţă!
Avantajul de a avea o misiune
operaţională precum cea a
cercetăşiei este că, în mod nor-
mal, oricine din organizaţie ar
trebui să îşi regăsească propriul
aport adus acesteia. Nu de
puţine ori am auzit între liderii
www.infoscout.ro
din echipele naţionale că “mă
întorc la nivel local, pentru că
acolo se întâmplă cercetăşia!”.
Şi ce mare dreptate au! Chiar
dacă poate nu toată lumea conş-
tientizează acest lucru, dar orice
lider este în ONCR şi face ce
face tocmai pentru că doreşte să
contribuie la “educarea tiner-
ilor”, vrea să aibă satisfacţia că
efortul său este relevant, că are
un impact pozitiv asupra altor
persoane. Poate chiar acestui as-
pect îi datorăm faptul că ONCR
încă mai trăieşte: mereu vor fi
oameni care să fie inspiraţi de
această misiune generoasă,
care se vor identifica
cu ea şi vor
dori să
contribuie la realizarea ei.
Tot privitor la acest aspect e şi
faptul că prea puţin s-a insistat
până acum în ONCR cu privire
la gradul sporit de satisfacţii pe
care îl poţi avea în cadrul unei
echipe naţionale. Nu o să insist
acum asupra acestui aspect, dar
raportul dintre local şi naţional
trebuie să fie unul de sprijin
reciproc, nu de competiţie. O
cercetăşie doar la nivel local va
cădea rapid în naivitate şi în de-
pendenţa „un om = un centru
local”, iar cercetăşia doar la
nivel naţional ar fi o structură
fără consistenţă, un balon fru-
mos, însă fără nici o relevanţă.
LIDERI na]ional
Un alt avantaj al unei misiuni
clare e faptul că poţi să o mă-
sori, că îţi poţi da seama dacă
sunt doar vorbe frumoase sau
chiar „face ce spune că face”.
Când poţi să măsori o misiune,
să dai dovada ei, ea devine
credibilă şi le dă putere celor ce
o promovează. Iar cercetăşia are
peste tot în lume, inclusiv în
România, nenumărate exemple
de tineri ajunşi cetăţeni
responsabili.
lipseşte enorm
în acest moment din
istoria cercetăşiei din ţara
noastră e tocmai acest aspect:
“Oare chiar facem ce spunem că
facem? De unde ştim acest
lucru? Care şi unde sunt genera-
ţiile care au trecut prin câţiva
ani de cercetăşie? Ce au ajuns?
Sunt cetăţenii responsabili pe
care cercetăşia spune că îi „pro-
duce”? Însă, poate cea mai in-
confortabilă întrebare ar fi:
“dacă acum ne lăudăm cu
cercetăşia din anii 1930, în
2070 ce se va spune despre noi?
Ce realizări avem ACUM ca
mişcare naţională? Ce con-
struim pentru viitor? Prin ce
facem noi acum, ce o să inspire
generaţiile următoare de cerce-
taşi?”
Dacă aveţi comentarii pe tema-
tica acestor articole vă rog să
mă contactaţi la
alexandru.moldovan@scout.ro.
27
interna]ional PARTENERIATE

Leg\turi cu fra

În week-end-ul 23-25 ianuarie a avut loc la Chişinău cea de-a VI-a

Conferinţă Naţională a Scouţilor din Moldova. Cu această ocazie a
fost invitat şi Consiliul Director al ONCR, care a delegat patru
reprezentanţi: Adriana Popescu - Responsabil Dezvoltare
Organizaţională, Ciprian Sfîrlogea – Responsabil Financiar,
Iuliana Rada – Comisar Internaţional şi Roxana Boltaşu -
Reprezentatul Grupării Internaţionale DESMOS în România.

www.infoscout.ro
28
 PARTENERIATE interna]ional

a]ii moldoveni

www.infoscout.ro
29
interna]ional PARTENERIATE
Conferinţa a avut loc la
Institutul Muncii, acolo fiind şi
locul de cazare al
reprezentanţilor noştri. Scopul
întâlnirii a fost crearea şi
menţinerea unor legături între
ONCR şi Asociaţia Naţională a
Scouţilor din Moldova.
În primul rând s-a discutat,
în cadrul atelierelor de
comunicare, resurse umane şi
proiecte naţionale, despre
problemele întâmpinate.
Concluzia? Problemele sunt
aceleaşi: lipsa de comunicare,
dar mai ales de fonduri. „Ei nu
au atâţia oameni formaţi, iar
fondurile sunt puţine” – spune
Roxana Boltaşu.
În al doilea rând, cercetaşii
moldoveni şi-au ales un nou
comitet de conducere. Scouţii
au mai povestit cum, din cauza
sistemului politic din Republica
Moldova, au fost nevoiţi să-şi
schimbe denumirea deoarece au
avut un proces cu statul care
considera că cercetăşia face
concurenţă pionieratului.
Despre scouţi numai cuvinte
de laudă am auzit: sunt deschişi,
nu fac acuzaţii, sunt
respectuoşi, ştiu să lucreze
împreună, gândesc pozitiv - „E
incredibil cât de pozitivi sunt
aceşti oameni, spre deosebire
de noi care teoretic o ducem
mai bine decât ei...” – susţine
Iuliana Rada. Roxana Boltaşu a
mai menţionat că au rămas
profund impresionaţi atât de
modul în care au fost primiţi
şi trataţi, cât şi de modul în
care cercetaşii moldoveni se
comportă unii cu alţii.
„În ultima seară a
Conferinţei am cântat
împreună cu ei o serie
întreagă de cântece
româneşti, multe dintre ele ale
căror versuri nici nu le ştiam, şi
30
m-am simţit cumva prost că eu,
ca român, nu ştiu versurile, dar
ei le ştiu. Cred că sunt mult mai
legaţi de ţară, de România,
decât suntem noi ca români. Şi
pentru asta am un respect
deosebit pentru ei”,
mărturiseşte Iuliana Rada.
Şi, cum nu poţi merge în
vizită cu mâna goală,
reprezentanţii ONCR le-au
dăruit „Aventura Cercetaşului”
(pentru care aceştia s-au bucurat
foarte mult), mape de prezentare
a României (Târgu-Jiu şi Gorj)
şi şase eşarfe, cu promisiunea
că le vor mai putea pune la
dispoziţie Pachetul de resurse a
liderului cercetaş şi Mapa
Centrului Local.
Aşa cum era şi scopul
întâlnirii, s-au discutat multe
posibilităţi de colaborare. Prima
s-ar putea materializa chiar în
preajma Zilei Mondiale a
Cercetăşiei, când scouţii au fost
invitaţi la Braşov. Apoi ar mai fi
Bipiloniada, Cupa Izvoarelor,
Festivalul Unitate şi Prietenie,
Festivalul Luminii (proiect
sincron). Cercetaşii moldoveni
au afirmat că încă de acum
doi ani doreau să
realizeze o
legătură
cu
cercetaşii de peste Prut, dar la ei
o problemă este viza, pe care o
obţin cu dificultate.
Anul acesta, la Chişinău va
avea loc Jamboreea Naţională,
iar la anul – Jamboreea
Regională, dat fiind faptul că ei
fac parte din Regiunea
EuroAsia.
Însă accentul s-a pus pe
colaborarea dintre centrele
noastre locale şi raioanele lor,
existând posibilitatea de a crea
cu uşurinţă legături mai stânse.
Iar la stagiile de formare, la
campurile, proiectele noastre
să-i invităm pentru a-şi trimite
şi ei oameni.
„Corespondez aproape zilnic
cu ei. Legătura există şi vrem să
rămână. I-am invitat şi la
Conferinţa Mondială a
Cercetaşilor Ortodocşi care va
avea loc la Mănâstirea Tismana
din Gorj în perioada 20-22
februarie. Deja sunt două
persoane din Moldova care vor
să vină. Astfel vom introduce şi
Moldova în Gruparea Ţărilor
Creştin-Ortodoxe”- a declarat
Roxana Boltaşu.
Monica Jicmon
www.infoscout.ro
 PREZENTARE na]ional

Centrul Local se prezint\

*Scurt istoric:
Cluj Napoca
Centrul Local a fost înfiinţat în
1998 de către un profesor şi doi
elevi. Chiar atunci au avut loc
mai multe campuri: Eclipsa,
campul pentru copiii de la
şcoala ajutătoare de la Jucu,
camp în Valea Ierii de temerari
etc., după care s-au format
primele două unităţi, de ex-
ploratori şi temerari, şi aşa a în-
ceput totul.
*Numărul de cercetaşi legiti-
maţi: 53
*Ramurile de vârstă active:
toate
*Motto-ul/deviza Centrului
Local: “No bine…Cluj”
Şi ne-am întâlnit cu ei prin
ţară la… Festivalul Naţional
“Unitate şi Prietenie”, Valea
Provocării, Urme de Cercetaş,
Cupa Izvoarelor etc.
când am vrut să mai câştigăm
din nou, nu prea ne-a mai ieşit“,
zise Diana.
*Ce îşi propun pentru acest
an: Anul acesta se vor concentra
pe Scouting Seeds şi pe dez-
voltarea unităţilor pe care le au
(activităţi pe ramurile de vârstă),
vor să organizeze un camp al
centrului local, să implementeze
proiecte de mediu cu impact în
comunitatea locală (Ora Pămân-
tului, Ziua Pământului şi proba-
bil încă două proiecte în Cluj )
şi să ajute, pe cât pot, la
funcţionarea centrului universi-
tar Cluj, cei de la centru
ajutându-i la rândul lor. Toto-
dată, Festivalul Luminii va avea
loc în continuare iar, la nivel in-
ternaţional, sunt cercetaşi care
vor fi voluntari în diferite centre
scout din Europa şi mai speră să
participe în programe inter-
naţionale scout, momentan
funcţionând doar International
Award.
*Şi pentru că fiecare C.L. are
ceva specific, Cluju’ orga-
nizează campurile de la Seini
pentru toate ramurile de vârstă
şi Festivalul Luminii.
*Diana şi Cristi la apel…
De cât timp faci parte din miş-
carea scout ??
Diana : de 10 ani - anul
ăsta.
Cristi: de 4 ani
Care este cea mai placută am-
intire pe care o ai legată de
C.L. ?
Diana: Nu pot alege numai
una, sunt foarte multe şi
foarte diferite între ele.

Buni organizatori ai... Festiva-

lului Luminii şi SMNT 2008

-Da’ premii n-au obţinut ?!

-Ba da… au obţinut premii la
UP în diferiţi ani la diferite cate-
gorii ; “dar premiul de care îmi
amintesc eu foarte, foarte bine
este de la Cupa Izvoarelor, din
2001, când C.L. Cluj a câştigat
Cupa Izvoarelor. Eu eram parti-
cipant ca temerar, împreună cu
patrula. Am mers acolo toate
(patrula de fete) cu gândul să nu
fim ultimele şi să nu ne facem
de ruşine şi ne-am trezit cu cel
mai mare punctaj, câştigând
până la urmă cupa. Mai apoi,

www.infoscout.ro
31
na]ional PREZENTARE
Nu se pot compara expe-
rienţele memorabile trăite
ca temerar cu cele de lider
şi oricum noi, ca şi grup,
suntem trecuţi prin muuulte
împreună.
Cristi: Nu am un anume
moment care să fie cel mai
plăcut, nici obiect, tot ce e
legat de « cerce » e foarte
plăcut. Însă un moment pe
care nu îl voi uita niciodată
este acela care mi-a dat sen-
timentul pe care l-am trăit
când am făcut pentru prima
dată Festivalul Luminii în
2005. A fost poate unul din
cele mai intense sentimente
de fericire din viaţa mea!
Când spui cuiva că eşti cerce-
taş, care este prima reacţie a
acestuia ?
Diana: Depinde de oameni.
Unii sunt surprinşi, alţii intere-
saţi, alţii mai râd pe tema asta,
dar aşa a fost dintotdeauna. De
multe ori oameni care la început
râdeau de asta ajungeau să mă
întrebe o muţime de lucruri despre
mişcarea scout, unii au şi
venit la cercetaşi, sau alţii doar
32
respectă ceea ce facem de la dis-
tanţă. Dar dacă noi încercăm să
ne ascundem apartenenţa la or-
ganizaţie deoarece suntem de
părere că nu ar da bine în ochii
lumii, pe lângă faptul că omul
respectiv va rămâne cu acea im-
presie total eronată despre orga-
nizaţie, noi suntem mai
demotivaţi.
Cristi: De regulă: “mda..”
urmat de “dar ce faci
acolo?”, după care o parte
chiar devin interesaţi să par-
ticipe şi ei la aşa ceva sau
să ne ajute prin diverse
metode.
Depinde foarte mult de
mediul în care eşti în mo-
mentul în care se pune în-
trebarea.
Lumea nu prea ştie în ge-
neral de cercetăşie, iar cei
care ştiu sunt greşit infor-
maţi. Rămâne o parte foarte
mică, iar aceia suntem noi
şi cei din jurul nostru. Ar
trebui să avem o promovare
foarte mare, dar înainte de
asta trebuie să vedem cum
ne prezentăm. Anumite pre-
concepţii ale oamenilor sunt
din cauza noastră. Expunem
nişte aparenţe înşelătoare în
anumite cazuri.
Cu ce te ocupi în centrul tău
local? Ceva colaborări la nivel
naţional?
Diana : În Cluj mă
ocup de Programe şi de
unitatea de temerari, iar
la nivel naţional, tot pe
partea asta, ca Respon-
sabil Naţional de
Temerari (deşi e in-
corect spus “co-
laborări”; colaborări ar
trebui să aibă absolut
orice centru local,
măcar ca şi feedback,
nu atât pentru echipele
naţionale ca să le facă
munca mai uşoară, cât
pentru ei înşişi. Con-
sider că orice lider de
unitate are puterea de
a-şi îmbunătăţi situaţia
chiar şi numai
spunându-şi proble-
mele echipelor
naţionale, folosind ma-
terialele puse la dispo-
ziţie şi comentându-le
ca şi importanţă,
funcţionalitate, impact
etc., sau contribuind la
realizarea unor noi unelte
de lucru, care să consti-
tuie soluţii pentru ei.
Însă noi ne complacem
în situaţia din mica
noastră ogradă şi nu
mai comunicăm, nu
mai contestăm nimic,
nu mai venim cu idei
de schimbare).
Cristi : În momentul de
faţă sunt lider al unităţii de
exploratori şi preşedinte al
C.L. cu atribuţii de comuni-
www.infoscout.ro
 PREZENTARE na]ional

care şi imagine. istrativ funcţional, ca apoi pro- dacă este neaparat un

Lucrez şi la nivel
naţional… Scout Shop-ul e
responsabilitatea mea şi de
aici colaborez şi cu echipele
naţionale, în special cu cea
de imagine.
gramele să nu mai aibă altceva
de făcut. Să ne putem concentra
pe copii. Îmi doresc şi o strate-
gie cu bătaie lungă.
“cuiva” în mod special, cu
toate că au existat persoane
de la care am învăţat multe.
Cred că toţi oamenii pe care
i-am cunoscut la cercetaşi

Care sunt planurile de viitor

în ceea ce priveşte activitatea
ta la scout ?

Diana: Păi depinde, pe

ce plan şi în cât timp.
Pe termen scurt, la
nivel naţional aş vrea
să avem un sistem de
progres pentru temerari
care să îi motiveze pe
copii să ramână şi să îşi
aducă şi prietenii (şi
lideri care să-l imple-
menteze, însă asta de-
pinde foarte mult de
oamenii din centrele lo-
cale) şi aş vrea sa con-
tribui la desfiinţarea
percepţiei acesteia
asupra echipelor
naţionale ca şi ceva su- Ai de mulţumit cuiva în mod mi-au devenit prieteni, fie
perior, îndepărtat, la special pentru că te-a îndru- ei din ţară sau din afară. Le
care oamenii nu au mat în toată activitatea? mulţumesc tuturor acestor
acces şi cu care nu se Diana: Unei mulţimi prieteni! Şi vreau să fac şi
poate discuta şi care nu mari de cercetaşi care nişte mulţumiri nominale
fac nimic sau fac doar şi acum mi-s la fel de (cronologic): Adriana Dăbâ-
chestii inutile. La nivel dragi ca şi când i-am can, Diana Slabu, Cătă
local vreau sa fim cen- cunoscut prin campuri Muntean, Horaţiu Pop,
trul ăla local puternic şi sau altele (se ştiu ei), Nicu Romaniuc, Radu
dinamic. Pe termen lui Horaţiu Pop, lui An- Seuche & Co., Alex
lung, în principiu, drei Cioban, Marei Mi- Moldovan şi toţi oamenii
vreau şi eu să progre- haşca, Marei Câmpean care au contribuit la for-
sez, să tot învăţ lucruri şi lui Nicu Romaniuc marea mea ca om. Iar în ul-
noi şi să îmi păstrez care mi-au fost nişte timul rând mie, pentru că
motivaţia şi poate, din lideri de nota 10 şi lid- am acceptat provocările şi
când în când, şi pe a al- erilor de acum din cen- mi-am alocat timp pentru
tora, iar apoi, restul va trul local care îmi sunt cercetăşie.
veni de la sine. persoane de încredere Cred că voi toţi, prieteni,
la orice oră din zi şi din mi-aţi dat un “boost” de
Cristi : Momentan mă concen- noapte. motivaţie, iar pentru asta
trez pe dezvoltarea C.L.. Vreau sunt al vostru!
să creez şi aici un sistem admin- Cristi : Pffffui... Nu ştiu Ada Rascol

www.infoscout.ro 33
na]ional PROIECTE
Lupi[orul mesager
“Fâl-fâl, fâl-fâl…” – “Ce veşti
ne aduci, vulturule Chill?!!!”
“Tropa-trop, tropa-trop…” –
“Aveţi o depeşă, domniţă!”
“Cling-cling, cling-cling!” –
“Poştaaaa!”
„Ţrrrrrrrr, ţrrrrrrrr...” – „Alo?!?
Hai să-ţi spun... ”
Porumbei, poştalion, fum (la
indieni), cod Morse, poştaş cu
sau fără bicicletă, telegraf,
telefon, internet etc. sunt doar
câteva metode descoperite şi
folosite până acum de om pentru
a comunica la distanţă. Nevoia
de a ţine legătura cu cei care se
află la depărtare l-a făcut să
devină inventiv şi creator.
Prin proiectul propus de Echipa
Naţională de Lupişori, pe 22
februarie, zi care la nivel
internaţional poartă numele de
Thinking Day, lupişorii au fost
invitaţi şi ei să depăşească
34
graniţele haiticului şi să devină
mesageri ai unui gând bun, al
unui îndemn de mai bine către
cercetaşii de vârsta lor din
celelalte centre.
Este primul proiect de o
asemenea anvergură la nivel de
ramură, propunându-şi să
înlesnească comunicarea dintre
cei mai mici cercetaşi care,
înafara Campului Naţional de
Lupişori, ajung rar să se
întâlnească pentru a se cunoaşte
şi desfăşura activităţi în comun.
Lăbuţele pe condei!
Primele întâlniri din cadrul
proiectului au adus cu ele o
undă de parfum desprinsă parcă
din cutiuţa cu scrisori legate cu
pănglicuţă a bunicelor. Liderii
au evocat vremurile în care nu
era chiar atât de lesne şi la
îndemâna oricui să comunice la
distanţă, vremuri în care nu
exista telefon sau internet,
comunicarea făcându-se prin
scrisori trimise prin porumbei
voiajori sau cu ajutorul cailor.
Prinşi de poveste, lupişorii, care
până acum nu scriseseră în viaţa
lor decât bileţele colegilor de
clasă sau scrisori fictive unor
personaje imaginare la orele de
limba română, şi-au dat toată
silinţa să compună cele mai
frumoase scrisori
corespondenţilor lor din ţară.
Şi s-au pus pe treabă. Întrucât
„scripta manent” („ce-i scris
rămâne”), au învăţat de la lideri
ce elemente trebuie să compună
o scrisoare, şi-au căutat
cuvintele şi le-au aşternut întâi
pe ciornă. Apoi şi-au rafinat
discursul, folosind cu grijă o
caligrafie încă neviciată pentru a
transpune pe „curat” sentimente,
gânduri, impresii şi experienţe
cercetăşeşti. Bineînţeles că
fiecare scrisorică a fost
împodobită măcar de un desen
plin de culoare, dacă nu cu tot
felul de brizbizuri specifice
vârstei, de lângă care nu putea
să lipsescă măcar un obiect cât
de mic ca suvenir.
Scrisorile, pregătite de unii cu
migală, de alţii cu stângăcie, au
fost puse la poştă în aceeaşi zi,
cu o săptămână înainte de 22
februarie. Unii dintre lupişori au
avut chiar norocul de a primi
explicaţii şi de a vedea de unde
începe drumul depeşelor. După
care... s-au pus pe aşteptat. Oare
din ce colţ de ţară va veni
poştalionul şi pentru ei?
Din fericire nu au avut mult de
aşteptat şi... Ding-dong!
Poştaşul a sunat şi la uşa lor!
După emoţia aşteptării şi-a făcut
loc emoţia descoperirii. Şi nu
ştiu cum au suportat trecerea
timpului până la întâlnirea
www.infoscout.ro

haiticului din 22 februarie, dar
ce e sigur e că toţi au fost
nerăbdători să descopere ce
surpriză a ascuns şi plicul din
mâna colegului de patrulă.
Emoţii, mirări, comparaţii,
bucurie, exclamaţii... o paletă de
sentimente plină de culoare,
trăiri pline de frumuseţe pură...
www.infoscout.ro
PROIECTE
Din spatele frontului sau din
linia întâi, lider sau lupişor, cu
suflet vibrând, sperăm şi într-o a
doua ediţie care să ne apropie
din nou.
Aşa cum promitea
coordonatoarea proiectului,
Roxana Boltaşu, Lupişorul
na]ional
Mesager a însemnat:
- 326 de scrisori
- 326 de gânduri frumoase
- 326 de aventuri trăite
- 326 de inimi care au bătut
în ritmul marilor aşteptări
- 326 de cadouri trimise
către un prieten
- 326 de poveşti scrise cu
mult drag
- 326 de obiecte con-
fecţionate de 652 de mâini
dibace
- 326 de cutii poştale care
au aşteptat să fie umplute
- 326 de ... lista ar putea
continua …
Flori Budău, Lider lupişori
35
na]ional PROIECTE

Dragii mei, după 20 de în Scouting Seeds! Goga, au participat centrele:

zile (între 3 – 23 februarie) în
care centrele locale au putut să
se înscrie în proiectul Scouting
Seeds, 20 de centre au intrat în
proiect. Este vorba de:
Având centrele locale
pe listă, pasul următor a fost
pregătirea stagiilor regionale.
Şi ce pregătire! Stabilirea
obiectivelor, a
Braşov, Bacău, Tulcea, Ostrov,
Miercurea Ciuc, Suceava,
Rădăuţi.
La stagiul de la
Tismana, care s-a ţinut în

G
C.L. Arad apropierea Mânăstirii din

T I N Tismana, au participat

SCOU S
C.L. Fericitul centrele: Tg. Jiu, AMD
Ieremia Bacău Bucureşti, Pia Brătianu –
Bucureşti, Rm. Vâlcea,

SEED E
C.L. Bistriţa Drăgăşani, Giurgiu.
C.L. Braşov La categoria traineri,

C
putem vorbi de: Adriana
C.L. AMD Bucureşti

C.L. Pia Brătianu,

Bucureşti MA I FA Popescu, Adrian Secal,
Alexandru Moldovan,
Cătălin Cătană, Daniel

C.L. Cluj Napoca

C.L. Deva UN PA S Pop, Elena Petrea,

Iuliana Rada, Radu
Seuche şi Bogdan
Zaharia.

C.L. Omega Dej mijloacelor de lucru, a Toate acestea fiind zise,

C.L. Drăgăşani
C.L. Giurgiu
C.L. Miercurea Ciuc
C.L. Oradea
C.L. Rădăuţi
C.L. Rm. Vâlcea
C.L. Suceava
C.L. Tg. Jiu
C.L. Tg. Mureş
C.L. Lotus Timişoara
C.L. Pandion Haliaetus Tulcea
O surpriză a fost
Grupul de Iniţiativă din Ostrov,
jud. Tulcea, care şi-a manifestat
interesul de a înfiinţa un centru
local în zona lor, cerând sprijin
prin intermediul acestui proiect.
Răspunsul final: este cea de-a
21-a zonă din ţară care a intrat
instrumentelor ajutătoare, a
locaţiilor de desfăşurare a
stagiilor, identificarea trainerilor
din ţară, realizarea de conferinţe
online şi de întâlniri de lucru
pentru finalizarea de materiale
propuse şi multe altele.
Aşa că putem vorbi de
cele 3 stagii regionale, ce au
avut ca scop transmiterea de
informaţii şi de instrumente de
lucru către CL pilot în
desfăşurarea proiectului la ele
acasă. Stagiile au avut loc în
perioada 13 - 15 martie în
Cluj Napoca şi Miercurea
Ciuc, iar în Tismana în
perioada 20 – 22 martie.
La stagiul de la Cluj
Napoca, care s-a ţinut la sediul
CL Cluj, au articipat centrele:
Cluj Napoca, Bistriţa, Deva,
Omega Dej, Arad, Oradea,
Timişoara şi Tg. Mureş.
La stagiul de la
Miercurea Ciuc, care s-a ţinut
la Colegiul Naţional Octavian
nu rămâne decât să vă
transmitem în următorul număr
date despre începutul unei
campanii de atragere a adulţilor
în organizaţie.
Să le urăm mult succes
centrelor implicate şi mult curaj
în tot ceea ce vor întreprinde!
Nu uitaţi, mai multe
veşti despre proiect găsiti şi pe
blog-ul proiectului Scouting
Seeds:
www.scoutingseeds.blogspot.com.
Dacă doriţi mai multe
informaţii cu privire la proiect,
nu ezitaţi să luaţi legătura cu
mine, Tromppy, la adresa de
email – elena.petrea@scout.ro
sau la nr de tel. 0741 430 796.
Împreună pentru o lume mai
bună! De tine depinde unde vrei
să ajungi!
Elena Petrea (Tromppy)
Coordonator Proiect
Scouting Seeds

36 www.infoscout.ro
 {TIRI na]ional

Radioamatorism
în CL Râmnicu Vâlcea
Cercetaşii vâlceni au
făcut subiectul unui arti-
col din numărul doi al
Revistei de Radiocomu-
nicatii s şi radioamato-
rism, informează Nicu
Almaşi, şeful CL Vâlcea.

În articolul semnat de
ing. Vasile Ciobăniţă -
YO3APG, secretarul ge-
neral al Federatţiei Ro-
maâne de
Radioamatorism, se vor-
beşte despre drumeţia
întreprinsă în luna fe-
bruarie de câţiva membri
ai CL Râmnicu Vâlcea
în Munţii Lotrului. Nou-
tatea acestei drumeţii o
reprezintă faptul că cer-
cetaşii vâlceni au adoptat
tehnici legate de teleco-
municaţii şi radioamato-
rism, cod Morse, semna-
lizări. “Patrulele de
trei-patru cercetaşi sunt
însoţite acum şi de ra-
dioamatori, având staţii
portabile, cu care se me-
nţine în permanenţă leg-
ătura cu staţia de bază”,
a declarat autorul artico-
lului.

Ideea de diversificare a
activităţilor şi campuri-
lor cercetăşeşti îi apa-
rţine lui Nicu Almaşi
care, după ce a obţinut
indicativul de radioama-
tor YO7HUZ, a înfiinţat
radioclubul YO7KRS
(Klub Romanian Scouts).

Laura Băduţ

www.infoscout.ro 37
na]ional {TIRI

“Daruri pentru libertate”-

în cursa pentru premiul
Funda]iei ERSTE
Proiectul Cen-
trului Local
Braşov, “Daruri
pentru libertate”
( Gifts for Li-
berty), a ajuns în
finala competiţiei
pentru premiul
Fundatţiei
ERSTE pentru
Integrare Socială
2009, informează
Marcel Maroti,
şeful CL Braşov.
Din cele 1300 de
proiecte înscrise
în concurs (din
opt ţări din sud-
estul Europei),
înscrise în
concurs doar 71
dintre ele au
ajuns în faza fi-
nală. Câştigători
vor fi desemnaţi
doar 20 dintre
participanţii fina-
lişti, care vor îm-
părţi premii în
valoare de 295
de mii de euro.
Laura Băduţ

www.infoscout.ro
38

La num\rat de stele
cu ochiul liber
“Dark Skies Awareness: seeing in the dark” este
unul dintre cele 11 proiecte principale globale ale
Anului Internaţional al Astronomiei 2009. Proiec-
tul are ca scop conştientizarea oamenilor cu
privire la cerul nocturn curat, fără poluare lumi-
noasă, şi, implicit, combaterea acestui tip de polu-
are, potrivit site-ului comunicatedepresa.ro
Pământul Noaptea (Globe at Night) este o cam-
panie globală, parte a acestui proiect, în care oa-
menii de pretutindeni sunt invitaţi la o
numărătoare de stele în perioada 16-28 martie.
Scopul acestei acţiuni este realizarea unui studiu
privind gradul de poluare luminoasă a cerului pe
întreaga planetă şi efectele acesteia asupra
www.infoscout.ro
{TIRI na]ional
încălzirii globale şi a consumului inutil de energie.
Altfel spus, toţi locuitorii planetei şi în special
tinerii, sunt invitaţi să iasă afaraă după apusul
Soarelui, să identifice constelaţia Orion şi apoi să
numere stelele care se văd cu ochiul liber. Rezulta-
tele lor se vor consemna într-un carnet special ce
poate fi descărcat de pe link-ul
http://www.sarm.ro/GaN/formular.pdf. Operaţiu-
nea se poate repeta cu condiţia ca locul de unde se
face numărătoarea să fie la cel puţin la un kilome-
tru distanţă de cel precedent.
Acţiunea poate constitui şi o activitate a patrulelor
de cercetaşi.
Laura Băduţ
39
na]ional ACTIVIT|}i
Ziua Dorin]elor
Cine zicea cândva că „Fiecare
cap are o durere de cap” nu
greşea... Şi, evident, în urma
cauzei, apare şi efectul. Aşa că,
m-am angajat într-o seară să
caut o soluţie pentru reducerea
la tăcere a frustrării mele
veşnice, şi anume: ce activitate
distractivă să mai iniţiem noi,
nişte cercetaşi cu chef de viaţă
dintr-o patrulă cu un nume
oarece dubios? Şi tot
frământând o coală de hârtie cu
mâzgâlituri conţinând o formulă
cât mai elevată a unei imagini
cu nişte baloane, mi-am zis
EVRIKA! Facem ZIUA
DORINŢELOR! Ce concept
înfăţişează acest generic
sublim? Ei bine, instantaneu
mi-a venit în minte imaginea
unei mulţimi de oameni ce-şi
lansează dorinţele într-un balon
cu heliu spre cer. Aşa că, am
pus rapid mâna pe telefon şi am
rugat pe cineva cu un cap şi mai
mare decât al meu să noteze
ideea. Şi aşa a început totul...
Am pornit pentru prima dată
într-un peripluu organizatoric cu
multe ecuaţii, alcătuit
predominant din necunoscute,
alergături şi linii de telefon
încinse, în care mi-am atras
centrul local şi încă unul dornic
de aventură, C.L. Mircea cel
Bătrân - Rm. Vâlcea. Ne-am
antrenat cu toţii într-o serie de
pregătiri asidue timp de o lună,
urmând ca pe data de 1 martie,
în parcul Mircea cel Bătrân din
Râmnicu Vâlcea, să umplem
cerul cu baloane multicolore, în
speranţa unei viziuni mai
optimiste şi simple asupra
viitorului. Şi ce început de drum
e mai potrivit decât începutul
primăverii, încununat de o
duminică senină şi călduroasă?
40
1 Martie!
Vrednic cum îi e felul,
C.L. Tudor Vladimirescu s-a
urnit din Drăgăşani încă de la
ora 5:00, încărcat cu tot felul
de materiale şi multă
nerăbdare. Ajunşi în parc,
ne-am apucat bucuroşi de
lucru, să organizăm, în ciuda
frigului, un spaţiu plin de
spirit proaspăt şi efervescent,
cu activităţi atrăgătoare.
Apoi, într-un cadru cum
nu se putea mai prielnic,
ne-am deschis „porţile” la ora
11:00, în lumina caldă,
primăvăratică a soarelui şi
ne-am primit curioşii la un
ceai cald (gratis), un joc
distractiv, la un tare drăguţ
teatru de păpuşi, la o loterie
cu bombonele, la un quest
prin parc cu diverse probe, la
un pic de mozoleală cu
acuarele şi până şi la un
concurs de râsete încărcate cu
heliu. În cele din urmă, au
luat parte la o încheiere ca în
poveşti a micuţului nostru
eveniment: lansarea la ora
13:00 a două buchete de
baloane multicolore (100 %
ecologice, normal), totalizând
500 de dorinţe, pe care
fiecare persoană în parte le-a
urmărit cu sufletul la gură pe
măsură ce se înălţau tot mai
sus pe cerul senin...
N-am putut simţi bucurie mai
mare ca atunci când îi auzeam
până şi pe cei mari
exclamând: „Uite, uite cât de
sus se duc dorinţele noastre!
Sigur or să se
îndeplinească!”. Categoric,
asta a fost cea mai mare
mulţumire: să ne fie acceptate
jocul şi viziunea, să se bucure
fiecare persoană în parte de
un fapt atât de simplu, să nu
le fie frică să viseze... şi,
totodată, să creadă alături de
noi într-o lume mai bună!
Doresc să mulţumesc C.L.
Mircea cel Bătrân din Râmnicu
Vâlcea şi mai ales domnului
Nicolae Almaşi, liderul
centrului, pentru ajutor şi pentru
faptul că a crezut în acest
proiect.
Ce-ar fi să ne mobilizăm
pe plan naţional?
Din păcate, până şi cei mai
binevoitori dintre noi sunt
acaparaţi de nevoile şi grijile
mult prea istovitoare ale vieţii
de zi cu zi şi uităm să mai
întindem o mână de ajutor şi
sprijin celor din jurul nostru,
implicit comunităţii. De aceea,
cred că toţi ar trebui să avem
parte de această experienţă
inedită oferită din tot sufletul,
aceea de apropiere între semenii
acestei mari familii.
Mi-ar plăcea enorm să
realizăm un festival „Ziua
Dorinţelor”, considerând
feedback-ul extrem de pozitiv
primit din partea primăriei
Râmnicu Vâlcea şi cea a
Drăgăşaniului, însoţit chiar de
propunerea de a organiza din
nou această activitate şi pe 8
martie şi 1 iunie.
Până s-ajungem acolo, vă
doresc tututor mult succes şi
sper ca toate dorinţele să vi se
împlinească!
Împreună pentru o lume mai
bună!
Oana Mitruţ
www.infoscout.ro
 ACTIVIT|}i na]ional

www.infoscout.ro 41
principii [i valori GÂNDURI

OGLINDA

42 www.infoscout.ro

În ultima perioadă, o poves-
tioară, în mod special, m-a
făcut să mă gândesc mai
mult la cine sunt, ce fac,
cum fac, pentru cine fac tot
ceea ce fac, incluzând aici
atât partea personală, pro-
fesională, cât şi implicarea
personală în cercetăşie.
Povestioara se referă la o
discuţie, la final de curs,
între un profesor de filosofie
şi unul dintre studenţii săi,
pornind de la întrebarea
acestuia din urmă: „Care
este sensul vieţii?”
În loc de un răspuns cu in-
serţii teologice, filosofice,
mitologice sau alte aseme-
nea, profesorul a scos din
buzunarul său o mică bu-
cată de oglindă pe care a
găsit-o, copil fiind, în timpul
războiului, şi cu care se juca
încercând să lumineze cele
mai întunecoase unghere şi
locuri pe care le vedea.
„... nu un simplu joc, ci o
prefigurare a ceea ce aş fi
putut face cu viaţa mea. Eu
însumi sunt o frântură
dintr-o oglindă pe care încă
nu am văzut-o întreagă.
Prin ceea ce am însă, pot
aduce lumină – adevăr,
înţelegere, cunoaştere,
bunătate, blândeţe – în as-
cunzătorile din inimile oa-
menilor şi să schimb ceva în
unii. Poate că şi alţii vor
face la fel dacă vor vedea
aceasta.”
Sunt sigur că mulţi dintre
voi aţi văzut filmul The
Bucket List ( Lista de pe
urmă cred că ar fi traduce-
www.infoscout.ro
GÂNDURI
rea în română), în care cei
doi actori principali, roluri
jucate de Morgan Freeman
şi Jack Nicholson, ambii
bolnavi de cancer în stadii
avansate, îşi propun o listă
to do comună până la
sfârşitul vieţii lor.
O anume scenă mi-a rămas
întipărită în minte – ei doi,
pe una din Piramidele din
Egipt, discutând despre
viaţă şi moarte – şi două în-
trebări, care în mitologia
egipteană îi sunt adresate
sufletului ce aşteaptă să
intre în Raiul egiptean: Ai
găsit fericirea în viaţa ta? A
adus viaţa ta fericire altora?
Îmi propusesem, la început
de an, să aduc bucurie în
viaţa celor de lângă mine, să
le luminez, prin simpla mea
prezenţă, viaţa, să le lu-
minez chipul, să le ofer în-
credere că există o lume mai
bună decât ceea ce ne este
prezentat în fiecare zi la
ştirile de la ora 5 şi că noi
suntem pionii principali în a
o crea şi a o susţine şi nu cei
care apar zilnic la TV.
Cum pot face asta? Nu am
nevoie de un oboroc să duc
soarele în locurile în-
tunecate... am nevoie de o
oglindă, iar acea oglindă nu
e nimeni altcineva decât tot
EU. Eu ca o oglindă a ide-
alurilor, a valorilor, a prin-
cipiilor, a bucuriei pe care
vreau să le ofer celor din
jurul meu.
Fiecare dintre noi este o
oglindă. Dar nu poţi fi o
oglindă care să lumineze în
colţurile cele mai întunecate
principii [i valori
ale societăţii, în sufletele
mohorâte ale oamenilor şi
nu poţi oferi fericire celor
din jurul tău dacă tu însuţi
nu ai găsit şi pus în practică
ceea ce îţi aduce fericirea,
bucuria.
Felul în care eşti, în care
acţionezi, în care gândeşti,
în care te bucuri, în care
suferi, în care accepţi şi
modul în care lupţi pentru
ceea ce consideri important,
toate acestea sunt ca nişte
amprente proprii pe oglinda
cu care putem lumina pe cei
din jur, cu care îi putem
ferici pe cei cu care intrăm
în contact zilnic.
Te provoc la 5 minute de
pauză în ceea ce faci. Între-
abă te ce aduce bucuria în
viaţa ta. Întreabă te care
sunt lucrurile mărunte şi lu-
crurile măreţe care te fac să
fii fericit, mulţumit de cine
eşti, de ceea ce faci, de cei
din jurul tău.
Iar zilnic, înainte de a
adormi, întreabă te dacă
astăzi ai găsit bucuria în
cele ce ai făcut. Şi dacă ceea
ce ai făcut astăzi a adus bu-
curie în viaţa celorlalţi.
Mulţumeşte ţi pentru ceea
ce ai făcut bine şi propune ţi
să faci măcar la fel de puţin
în ziua care urmează.
În cele mai mărunte sau în
cele mai măreţe trăiri, nu
uita bucuria! Căci, pentru
ceea ce eşti, pentru ceea ce
faci, cercetaşule, îmi eşti
drag!
Adrian Secal
43