Ministerul Edica
ţ
iei, Cercet
ă
rii
ş
i Inov
ă
riiAmbassade de France à BucarestInspectoratul Scolar Jude
ţ
ean VasluiAsocia
ţ
ia Cultural
ă
EuropeaAssociation Universitaire OLYFRANLiceul Teoretic “Mihail Kog
ă
lniceanu” Vaslui
Concursul Interna
ţ
ional de Traduceri “Corneliu M. Popescu”Edi
ţ
ia a VII-a, 2009www.translationscontest.blogspot.comwww.olyfran.org
Sec
ţ
iunea Francez
ă
seniori
I. Traduisez en roumain :
À vrai dire, c’était de drôles de mariages.Plutôt des amitiés. Comme dans les écoles d’autrefois, quand elles n’étaient pas mixtes. Au royaume des mots,les garçons restent avec les garçons et les filles avec les filles.L’article entrait par une porte, l’adjectif par une autre. Le nom arrivait le dernier. Ils disparaissaient tous les trois. Le toit de la mairie me les cachait. J’aurais tout donné pour assister à la cérémonie. J’imagine que le maire devait leur rappeler leurs droits et leurs devoirs, qu’ils étaient désormais unis pour le meilleur et pour le pire.Ils ressortaient ensemble se tenant par la main, accordés, tout masculin ou tout féminin : le château enchanté,la maison hantée…peut-être qu’à l’intérieur le maire avait installé un distributeur automatique, les adjectifs s’y ravitaillaient en «e» final pour se marier avec un nom féminin. Rien de plus docile et souple que le sexe d’un adjectif. Il change à volonté, il s’adapte au client.Certains, bien sûr, dans cette tribu des adjectifs, étaient moins disciplinés. Pas question de se modifier. Dès leur naissance, ils avaient tout prévu en se terminant par «e». Ceux-ci se rendaient à la cérémonie les mains dans les poches. «Magique», par exemple. Ce petit mot malin avait préparé son coup. Je l’ai vu entrer deux fois à la mairie, la première avec «ardoise», la seconde avec musicien. Une ardoise magique (tout féminin). Un musicien magique (tout masculin). «Magique» est ressorti fièrement. Accordé dans les règles mais sans rien changer. Il s’est tourné vers le sommet de ma colline. J’ai l’impression qu’il m’a fait un clin d’œil : tu vois, Jeanne, je n’ai pas cédé, on peut être adjectif et conserver son identité.Charmants adjectifs, indispensables adjoints ! Comme ils seraient mornes, les noms, sans les cadeaux que leur font des adjectifs, le piment qu’ils apportent, la couleur, les détails…Et pourtant, comme ils sont maltraités ! Je vais vous dire un secret : les adjectifs ont l’âme sentimentale. Ils croient que leur mariage durera toujours…C’est mal connaître l’infidélité congénitale des noms, de vrais garçons, ceux-là, ils changent de qualificatifs comme de chaussettes. À peine accordés, ils jettent l’adjectif, retournent au magasin pour en chercher un autre et, sans la moindre gêne, reviennent à la mairie pour un nouveau mariage.
Erik Orsenna –
La grammaire est une chanson douce
, Éditions Stock, 2001II. Traduisez en français :
Nu exist
ă
elev,
ş
i poate c
ă
nu exis
ă
om în tot or
ăş
elul, c
ă
ruia un costum sa-i poat
ă
schimba atât de multînf
ăţ
i
ş
area, cum se întâmpla cu Tic atunci când î
ş
i îmbr
ă
ca hainele de s
ă
rb
ă
toare. C
ă
ma
ş
a alb
ă
ca z
ă
pada, cravata maroncu dungi negre, hainele c
ă
lcate cu migal
ă
, pantofii lustrui
ţ
i ca oglinda, un vârf timid
ş
i alb de batist
ă
în buzunarul dedeasupra inimii îi d
ă
deau celui mai nebunatic b
ă
ie
ţ
a
ş
de pe acele meleaguri o înf
ăţ
i
ş
are îngereasc
ă
. Prichindelul
ş
tia bineacest lucru; de aceea î
ş
i p
ă
stra costumul de s
ă
rb
ă
toare numai pentru cazuri excep
ţ
ionale. De fapt nici nu prea îl îmbr
ă
cas
ă
rb
ă
toarea.Întotdeauna când comitea vreo
ş
otie cu r
ă
sunet
ş
i trebuia s
ă
apar
ă
în fa
ţ
a unui judec
ă
tor sever din afara familiei,prima ap
ă
rare a lui Tic era costumul de s
ă
rb
ă
toare.Într-o zi, la ora de geografie, venise un suplinitor care, dup
ă
ce se bâlbâise amarnic
ş
i absolut inutil încercând s
ă
predea lec
ţ
ia viitoare, chemase câ
ţ
iva elevi pentru examinare. Printre ei
ş
i pe Tic… pentru c
ă
-l z
ă
rise f
ă
când ni
ş
tescamatorii în banc
ă
. Prichindelul r
ă
spunse corect la început, dar când suplinitorul întrebase: „Unde se afl
ă
vulcanulPopocatepelt?” Nu mai putu s
ă
rabde.
Ş
i pân
ă
atunci suferise. Suplinitorul mutase Aconcagua în Peru, dar pentru c
ă
era oepoc
ă
de revolu
ţ
ie în America Latin
ă
, t
ă
cuse. Cine
ş
tie? Poate c
ă
se modificaser
ă
grani
ţ
ele. Apoi schimbase cursul luiMississippi, f
ă
cându-l s
ă
trec
ă
prin Colorado. Iar
ăş
i nu zise nimic. Poate c
ă
se s
ă
pase în ultimul timp vreun canal de care elnu aflase. Îl auzise pe suplinitor plasând Huronul înaintea Michiganului. Î
ş
i duse repede mâna la gur
ă
. Poate c
ă
avea el unsistem original de a parcurge apele de la v
ă
rsare la izvor. Dar când îl auzi mutilând numele unuia din cei mai mari vulcanide pe glob, nu mai putu s
ă
rabde:
Leave a Comment