Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Allan G. Johnson. Padurea, copacii şi acel lucru în plus, capitolul I

Allan G. Johnson. Padurea, copacii şi acel lucru în plus, capitolul I

Ratings: (0)|Views: 24 |Likes:
Published by Grig Fox Vuu
Allan G. Johnson. Padurea, copacii şi acel lucru în plus, capitolul I.
Traducere realizată de Raluca Perneş şi Anca Simionca
Allan G. Johnson. Padurea, copacii şi acel lucru în plus, capitolul I.
Traducere realizată de Raluca Perneş şi Anca Simionca

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Grig Fox Vuu on Aug 12, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/16/2014

pdf

text

original

 
1
 
Allan G. Johnson
The Forest and the Trees. Sociology as Life, Practice, and Promise
Philadelphia: Temple University Press2008Traducere: Raluca Perne
ș
 
ș
i Anca Simionca
Cap.1. P
ă
durea, copacii
ș
i acel lucru în plus
Practicând sociologia, eu lucrez în universit
ăț
i,
ș
coli
ș
i alte organiza
ț
ii cu persoane careîncearc
ă
s
ă
rezolve chestiuni legate de privilegiu
ș
i opresiune organizate în jurul diverselor diferen
ț
ecare apar între fiin
ț
ele umane, diferen
ț
e deseori etichetate drept ”diversitate”. În forma sa cea maisimpl
ă
, diversitatea se refer 
ă
la varietatea oamenilor din lume, la diferitele combina
ț
ii de gen, ras
ă
,vârst
ă
, clas
ă
social
ă
, dizabilitate, etnie, religie
ș
i alte însu
ș
iri sociale. De exemplu, în Statele Unite popula
ț
ia se schimb
ă
rapid ca urmare a imigra
ț
iei dinspre Asia
ș
i America Latin
ă
.Dac
ă
aceste combina
ț
ii în schimbare ar reprezenta tot con
ț
inutul diversit
ăț
ii, aceasta nu ar fi o problem
ă
, pentru c
ă
în foarte multe moduri diferen
ț
ele sunt cele ce fac via
ț
a interesant
ă
 
ș
ialimenteaz
ă
creativitatea. De exemplu, prin compara
ț
ie cu grupurile omogene, grupurile diverse suntde obicei mai competente la rezolvarea problemelor care solicit
ă
solu
ț
ii creative. Desigur, diversitateaaduce cu sine
ș
i dificult
ăț
i, precum barierele de limb
ă
 
ș
i modurile diferite de a face lucrurile care pots
ă
îi deruteze sau s
ă
îi irite pe ceilal
ț
i. Dar oamenii sunt specia cu ”creierul mare”, cei adaptabili
ș
icare înva
ță
rapid, deci n-ar trebui s
ă
fie o problem
ă
de nerezolvat s
ă
înv
ăță
m s
ă
ne în
ț
elegem cu totfelul de persoane. Precum c
ă
l
ă
torii într-un
ț
inut str 
ă
in, putem pur 
ș
i simplu s
ă
înv
ăță
m unul desprecel
ă
lalt, s
ă
d
ă
m un loc diferen
ț
elor 
ș
i s
ă
descoperim cum s
ă
le folosim constructiv.Dar, în lumea real
ă
, diferen
ț
a este mult mai mult decât varietate, a
ș
a cum cei mai mul
ț
idintre noi o
ș
tiu. Diferen
ț
a este folosit
ă
 
ș
i drept criteriu pentru a-i include pe unii
ș
i a-i exclude peal
ț
ii, pentru a-i r 
ă
spl
ă
ti pe unii mai mult decât pe al
ț
ii, pentru a-i trata pe unii cu respect
ș
i demnitate,iar pe al
ț
ii ca
ș
i cum nu ar fi tocmai oameni sau ca
ș
i cum ar fi absen
ț
i cu totul. Diferen
ț
a este folosit
ă
 ca justificare a privilegiului, de la a p
ă
stra numai pentru unii simpla demnitate uman
ă
de care ar trebuis
ă
se bucure toat
ă
lumea pân
ă
la situa
ț
ia extrem
ă
de a decide cine moare
ș
i cine supravie
ț
uie
ș
te.Structurile de inegalitate
ș
i de opresiune care rezult
ă
pot nu doar s
ă
distrug
ă
vie
ț
ile oamenilor, dar 
ș
is
ă
creeze diviziuni
ș
i resentimente alimentate de nedreptatea
ș
i suferin
ț
a care erodeaz
ă
din interior via
ț
a în comunit
ăț
i, locuri de munc
ă
,
ș
coli
ș
i alte situa
ț
ii sociale.Exist
ă
locuri care iau în serios importan
ț
a sentimentului de a fi acceptat
ș
i valorizat pentru persoana care e
ș
ti
ș
i lucrurile pe care le faci. Un mod de a eviden
ț
ia aceste lucruri este s
ă
 organiz
ă
m programe care îi ajut
ă
pe oameni s
ă
vad
ă
care sunt consecin
ț
ele a ceea ce se întâmpl
ă
cuadev
ă
rat, cum anume acele consecin
ț
e afecteaz
ă
oamenii în diferite feluri
ș
i ce anume pot s
ă
fac
ă
eiîn
ș
i
ș
i pentru a crea ceva mai bun. Partea cea mai dificil
ă
a acestui demers este faptul c
ă
oamenii suntfoarte reticen
ț
i s
ă
discute despre privilegiu, în special cei care apar 
ț
in grupurilor privilegiate. De
 
2
 
exemplu, când se deschide subiectul rasei
ș
i al rasismului, albii devin deseori t
ă
cu
ț
i, ca
ș
i cum ar fi paraliza
ț
i de vin
ă
sau alte sentimente pe care nu îndr 
ă
znesc s
ă
le exprime. Alteori reac
ț
ioneaz
ă
, furio
ș
i
ș
i defensivi, ca
ș
i cum ar fi ataca
ț
i personal
ș
i învinov
ăț
i
ț
i pentru lucruri pe care nu le-au f 
ă
cut.O situa
ț
ie similar 
ă
s-a întâmplat în 2005, când New Orleans a fost devastat de uraganul Katrina. Înurma acestuia, mii de oameni au fost afecta
ț
i în ora
ș
,
ă
mânând f 
ă
ă
ap
ă
, mâncare sau ad
ă
 posturiadecvate. Nici unul dintre cei care se uitau la
ș
tiri nu avea cum s
ă
nu observe c
ă
cei r 
ă
ma
ș
i în urm
ă
 erau în cople
ș
itoarea lor majoritate persoane de culoare. În s
ă
 pt
ă
mânile care au urmat, r 
ă
spunsulfederal în fa
ț
a acestui dezastru
ș
i în fa
ț
a nevoilor victimelor a fost extrem de lent, astfel încât undezastru natural s-a transformat într-o ru
ș
ine na
ț
ional
ă
; unele persoane au încercat s
ă
deschid
ă
undialog la nivel na
ț
ional despre ras
ă
 
ș
i clas
ă
în Statele Unite. Aproape imediat, îns
ă
, ideea c
ă
modelelede experien
ță
rasial
ă
din New Orleans ar putea s
ă
aib
ă
ceva de-a face cu rasa a provocat o furtun
ă
denegare
ș
i scandalizare din partea multora din popula
ț
ia alb
ă
, de la pre
ș
edinte în jos,
ș
i o maremajoritate au declarat c
ă
ceea ce s-a întâmplat la New Orleans nu avusese
nimic
a face cu rasa.Din cauza faptului c
ă
membrii grupurilor privilegiate reac
ț
ioneaz
ă
deseori negativ laideea de a analiza privilegiul
ș
i opresiunea, femeile, negrii, hispanicii, homosexualii, lesbienele, persoanele cu dizabilit
ăț
i, muncitorii
ș
i alte grupuri subordonate nu pot s
ă
deschid
ă
ei în
ș
i
ș
i aceast
ă
 discu
ț
ie. Ei
ș
tiu cât de u
ș
or poate fi folosit privilegiul pentru a se r 
ă
zbuna pe ei din cauz
ă
c
ă
autulburat status quo-ul
ș
i i-au f 
ă
cut pe unii s
ă
se simt
ă
stânjeni
ț
i. Deci, în loc s
ă
prive
ș
ti în fa
ță
 realitatea privilegiului
ș
i a opresiunii, strategia tipic
ă
este de a alege între dou
ă
alternative la fel defutile: s
ă
ă
mâi blocat în ciclurile de vin
ă
, învinov
ăț
ire
ș
i vulnerabilitate, sau s
ă
evi
ț
i de la bun începuts
ă
discu
ț
i despre chestiunea privilegiului. Oricum, vechile modele distructive
ș
i consecin
ț
ele lor  pentru vie
ț
ile oamenilor vor continua.De ce se întâmpl
ă
acest lucru? Un motiv serios este faptul c
ă
oamenii tind s
ă
segândeasc
ă
la lucruri numai în termeni de indivizi, ca
ș
i cum o societate sau o universitate nu ar finimic mai mult decât o colec
ț
ie de persoane care tr 
ă
iesc într-un timp
ș
i loc anume. Mul
ț
i scriitori auar 
ă
tat cum afecteaz
ă
individualismul via
ț
a social
ă
, izolându-ne unul de cel
ă
lalt, promovândcompeti
ț
ia diviziv
ă
 
ș
i f 
ă
când din ce în ce mai dificil demersul de a sus
ț
ine un sim
ț
al comunit
ăț
ii, alfaptului c
ă
suntem cu to
ț
ii împreun
ă
în aceste procese. Dar individualismul afecteaz
ă
mult mai multdecât modul în care particip
ă
m în via
ț
a social
ă
. Afecteaz
ă
 
ș
i modul în care
 gândim
via
ț
a social
ă
 
ș
i încare o în
ț
elegem.Dac
ă
consider 
ă
m c
ă
totul începe
ș
i se termin
ă
cu indivizii – personalit
ăț
ile lor, pove
ș
tilevie
ț
ilor lor, sentimentele
ș
i comportamentul lor – e u
ș
or s
ă
credem c
ă
problemele sociale au dreptcauz
ă
defecte de caracter personale. Dac
ă
exist
ă
o problem
ă
cu consumul de droguri, este pentru c
ă
 indivizii nu pot sau nu vor s
ă
spun
ă
”nu”. Dac
ă
exist
ă
rasism, sexism, clasism
ș
i alte forme de privilegiu
ș
i opresiune, este a
ș
a din cauza oamenilor care, dintr-un motiv sau altul, simt ”nevoia” s
ă
secomporte rasist, sexist
ș
i în alte moduri care oprim
ă
. Dac
ă
în lume exist
ă
terorism, trebuie s
ă
fie pentru c
ă
exist
ă
un anume tip de oameni – terori
ș
tii – care prin natura lor se simt împin
ș
i s
ă
 înf 
ă
 ptuiasc
ă
acte teroriste. Pe scurt, dac
ă
în via
ț
a social
ă
apar consecin
ț
e malefice, acest lucru seîntâmpl
ă
din cauza indivizilor malefici
ș
i a ac
ț
iunilor 
ș
i motivelor lor malefice.Dac
ă
ne gândim la lume în acest mod – de altfel foarte comun în Statele Unite – atuncieste u
ș
or s
ă
în
ț
elegem de ce membrii grupurilor privilegiate sunt ofensa
ț
i atunci când li se cere s
ă
 analizeze avantajele care apar ca urmare a apartenen
ț
ei la un grup anume
ș
i pre
ț
ul pe care trebuie s
ă
îl
 
3
 
 pl
ă
teasc
ă
alte grupuri pentru ca unii s
ă
se bucure de aceste avantaje. De exemplu, atunci când femeilevorbesc despre cum anume le afecteaz
ă
sexismul, gândirea individualist
ă
îi încurajeaz
ă
pe b
ă
rba
ț
i s
ă
  perceap
ă
acest lucru ca pe o acuza
ț
ie personal
ă
: ”Dac
ă
femeile sunt oprimate, atunci eu sunt unopresor malefic care încearc
ă
s
ă
le asupreasc
ă
”. Devreme ce nici un b
ă
rbat nu vrea s
ă
se perceap
ă
pesine ca fiind o persoan
ă
rea
ș
i devreme ce cei mai mul
ț
i dintre b
ă
rba
ț
i probabil nu inten
ț
ioneaz
ă
înmod con
ș
tient s
ă
asupreasc
ă
femeile, b
ă
rba
ț
ii ar putea foarte u
ș
or s
ă
se simt
ă
ataca
ț
i pe nedrept.În Statele Unite, individualismul dateaz
ă
din secolul al XIX-lea, iar înainte de aceasta, setrage din Iluminismul European
ș
i certitudinile gândirii moderniste. În aceast
ă
perioad
ă
, minteara
ț
ional
ă
a persoanei individuale a fost recunoscut
ă
 
ș
i ridicat
ă
la o pozi
ț
ie dominant
ă
în ierarhialucrurilor, separat
ș
i deasupra chiar a religiei
ș
i a lui Dumnezeu. R 
ă
d
ă
cinile gândirii individualiste înStatele Unite î
ș
i au sursa în parte în munca lui William James, care a fost unul dintre pionieriidezvolt
ă
rii psihologiei. Mai târziu, individualismul a avansat în Europa
ș
i în Statele Unite datorit
ă
 intui
ț
iilor revolu
ț
ionare ale lui Sigmund Freud despre existen
ț
a subcon
ș
tientului
ș
i a lumii interioare aexperien
ț
ei individuale. Pe parcursul secolului XX, cadrul dominant pentru în
ț
elegereacomplexit
ăț
ilor 
ș
i misterelor existen
ț
ei umane a devenit via
ț
a individului.Tendin
ț
a spre individualism este vizibil
ă
în libr 
ă
rii
ș
i în c
ă
ț
ile de succes care promit s
ă
 schimbe lumea prin self-help
ș
i cre
ș
terea
ș
i transformarea personal
ă
. Chiar 
ș
i la scala mai larg
ă
asociet
ăț
ilor – de la r 
ă
zboi
ș
i politic
ă
la economia interna
ț
ional
ă
– individualismul reduce totul la personalit
ăț
ile
ș
i comportamentele celor despre care credem c
ă
sunt responsabili. Dac
ă
oamenii derând din societ
ăț
ile capitaliste se simt depriva
ț
i
ș
i nesiguri, atunci r 
ă
spunsul individualist este c
ă
  persoanele care conduc corpora
ț
iile sunt lacome sau c
ă
politicienii sunt corup
ț
i
ș
i incompeten
ț
i.Aceea
ș
i perspectiv
ă
sus
ț
ine c
ă
s
ă
ă
cia exist
ă
din cauza obiceiurilor, atitudinilor 
ș
iaptitudinilor persoanelor s
ă
race în mod personal, care sunt învinov
ăț
ite pentru ceea ce se presupune c
ă
 le lipse
ș
te ca persoane
ș
i c
ă
rora li se spune s
ă
se schimbe dac
ă
î
ș
i doresc ceva mai bun pentru ei în
ș
i
ș
i.Din perspectiv
ă
individualist
ă
, modul în care putem face lumea un loc mai bun este s
ă
  punem la conducere ”oamenii potrivi
ț
i”, sau s
ă
facem îi facem pe oameni mai buni eliberândcon
ș
tiin
ț
a uman
ă
într-o Er 
ă
Nou
ă
, sau s
ă
schimb
ă
m modul în care sunt socializa
ț
i copiii, sau s
ă
-iînchidem, s
ă
-i excludem sau s
ă
-i ucidem pe cei care nu vor sau nu pot s
ă
fie mai buni decât sunt. Dince în ce mai mult, psihoterapia este oferit
ă
ca model pentru a schimba nu doar via
ț
a intern
ă
aindivizilor, ci
ș
i lumea în care tr 
ă
iesc ace
ș
tia. Lumea se va “vindeca” ea îns
ăș
i dac
ă
suficien
ț
i oamenise vindec
ă
prin terapie. Solu
ț
ia la problemele colective precum s
ă
ă
cia, dezastrele naturale sauterorismul este deci nu o solu
ț
ie colectiv
ă
, ci o acumulare de solu
ț
ii individuale. Dac
ă
vrem ca în lumes
ă
existe mai pu
ț
in
ă
s
ă
ă
cie, r 
ă
spunsul individualist este s
ă
scoatem oamenii din s
ă
ă
cie sau s
ă
îiîmpiedic
ă
m s
ă
cad
ă
în s
ă
ă
cie schimbând felul în care sunt ei ca oameni,
unul câte unul 
. Sau, ca s
ă
 elimin
ă
m terorismul, trebuie s
ă
identific
ă
m to
ț
i indivizii care ar putea s
ă
aib
ă
înclina
ț
ia de a practicaterorismul
ș
i s
ă
facem ceva ca s
ă
îi oprim.Deci, individualismul este un mod de a gândi care ne încurajeaz
ă
s
ă
explic
ă
m lumeadrept ceea ce se petrece în interiorul indivizilor 
ș
i nimic mai mult. Am fost capabili s
ă
gândim astfel pentru c
ă
am dezvoltat capacitatea uman
ă
de a fi reflexivi, adic
ă
am înv
ăț
at s
ă
ne privim pe noi în
ș
ineca
 sine
cu mai mult
ă
con
ș
tiin
ță
de sine
ș
i intui
ț
ie ca înainte. Putem s
ă
ne întreb
ă
m ce fel de oamenisuntem
ș
i cum tr 
ă
im în lume
ș
i putem s
ă
ne închipuim pe noi în
ș
ine în moduri noi. Dar pentru a faceacest lucru trebuie întâi s
ă
fim capabili s
ă
credem c
ă
exist
ă
m ca indivizi distinc
ț
i, separat de grupurile,

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->