You are on page 1of 10

comunicarea se imparte in doua mesajul (continutul) si canalul de comunicare.

. Constientizarea avantajelor si dezavantajelor create de diferitele canale de comunicare, precum si cunoasterea modului optim de utilizare a acestora reprezinta principalele instrumente pentru transmiterea unor mesaje cu succes.

BARIERELE COMUNICRII Blocajele comunicarii pot avea o asemenea intensitate, incat intre informatia transmisa si mesajul perceput sa existe diferente vizibile. Comunicarea ineficienta cauzeaza singuratate, conflicte, probleme in familie, insatisfactii profesionale, stres psihologic, boli fizice si chiar moartea, atunci cnd comunicarea este complet intrerupta. In raporturile interumane E. Limbos identifica patru tipuri de bariere personale care blocheaza comunicarea:

bariere cauzate de contextul socio-cultural (conflictul de valori si lipsa cadrelor de referinta, conditionarea si manipularea prin mass-media, prejudecatile, diferentele culturale);

bariere cauzate de frica endemica (infruntarea, agresivitatea, principiul competitiei, rezistenta la schimbare, lipsa increderii in sine);

bariere cauzate de atitudinile individualiste (comportament egocentric, necunoasterea propriei persoane, sentimentul de incompetenta sau ineficienta, lipsa de obiectivitate si realism, pasivitate excesiva);

bariere referitoare la relatiile individ-grup (marginalizarea, lipsa de autenticitate, izolare).

Leonard Saules considera ca in procesul de comunicare pot interveni:

bariere de limbaj (aceleasi cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane, starea emotionala a receptorului poate deforma ceea ce aude, ideile preconcepute si rutina influenteaza receptivitatea, dificultati de exprimare, etc);

bariere de mediu (climat de munca necorespunzator, folosirea de suporturi informationale inadecvate, etc);

bariere de conceptie (existenta presupunerilor, exprimarea cu stngacie a mesajului de catre emitator, concluzii pripite asupra mesajului,lipsa de interes a receptorului fata de mesaj).

Sidney Shore identifica trei tipuri de blocaje ce constituie reale probleme in realizarea procesului de comunicare:

bariere de ordin emotional (teama de a nu comite greseli, neincrederea fata de superiori, colegi, dificultatea de a schimba modul de gndire, dependenta excesiva de opiniile altora, etc);

bariere de ordin cultural (dorinta de a se conforma modelelor sociale, dorinta de apartenenta, slaba capacitate de a transforma sau modifica ideile, etc);

bariere de ordin perceptiv (incapacitatea de a distinge intre cauza si efect, refuzul de a sesiza, de a releva, incapacitatea de a defini lucrurile, ingustarea excesiva a punctului de vedere).

V.

MODALITI DE AMELIORARE A COMUNICRII utilizati mesaje adresate la persoana I (limbajul responsabilitatii), focalizate pe ceea ce simte emitatorul si pe comportamentul interlocutorului, prevenind astfel reactiile defensive in comunicare; procesul de comunicare este mai complet, se pot comunica emotiile si descrie comportamentele fara a face evaluari si atacuri la persoana;

fiti spontan in exprimarea opiniilor personale, incercati sa nu va impuneti punctul de vedere. Manipularea este o forma de comunicare care transmite mesajul de nonacceptare si neincredere in deciziile luate;

ascultati cu atentie, ascultatul activ este o modalitate de a asculta si a raspunde care duce la imbunatatirea intelegerii reciproce si la depasirea obstacolelor in comunicare. Comunicarea empatica contine mesaje de intelegere, compasiune si afectiune fata de interlocutor;

evitati stereotipurile si prejudecatile deoarece conduc la opinii negative despre ceilalti, sunt cauzele unor actiuni si emotii negative, duc la discriminare, violenta si genocid;

lasati interlocutorului posibilitatea de a face o evaluare negativa a actiunilor sau atitudinilor sale, critica nu duce neaparat la schimbarea celeilalte persoane;

utilizati mesaje care sa ajute interlocutorul in gasirea de alternative, posibilitati de rezolvare a unei situatii. Deseori sfatul este perceput de cealalta persoana ca o insulta la inteligenta sa, ca o lipsa de incredere in capacitatea persoanei respective de a-si rezolva singura problema;

evitati amenintarile, insistnd in aplicarea unei pedepse pentru rezolvarea unei probleme/situatii veti genera sentimente negative;

evitati moralizarea, aceasta cauzeaza sentimente de neliniste, stimuleaza resentimentele si blocheaza exprimarea sincera a celeilalte persoane;

da-ti dovada de egalitate, atitudinea de superioritate determina formarea unei relatii defectoase de comunicare, incurajeaza dezvoltarea conflictelor. Egalitatea inseamna acceptarea neconditionata si respectarea fiecarei persoane, indiferent de nivelul sau de cultura, pregatire profesionala;

tineti cont de factorii sentimentali, incercarea de a convinge prin argumentare logica sau dovezi logice duce la frustrare, poate bloca comunicarea;

solicitati mai multe informatii, puneti intrebari deschise, cate una pe rnd, acestea dau vorbitorului posibilitatea de a se deschide, de a explora gndurile si sentimentele sale, este convins ca te intereseaza ceea ce iti spune;

utilizati parafrazarea, este o metoda in comunicare care are rolul de a clarifica mesajul, de a comunica mai eficient nevoile. Dar, nu o folositi prea des!;

dati posibilitatea explorarii solutiilor alternative prin folosirea brainstorming-ului, ascultarii reflective, discutarea posibilelor rezultate ale alegerii uneia dintre alternative, obtinerea unui angajament;

folositi tactica devierii/abaterii daca doriti sa schimbati cursul conversatiei de la preocuparile celelaltei persoane la propriile preocupari;

utilizati confirmarile verbale, vizuale si non verbale, precum si sunete care ii fac pe vorbitor sa inteleaga ca ii ascultati cu interes si cu respect;

cititi limbajul corpului, concentrati-va atentia pe factorii cheie: expresia fetii, ochilor, tonul vocii, tinuta corpului si gesturile;

asigurati confortul necesar in timpul comunicarii.

BIBLIOGRAFIA

1. Ce este comunicarea (definitie)


Din punct de vedere cronologic, comunicarea este primul instrument spiritual al omului n procesul socializarii sale. Comunicarea umana se ocupa de sensul informatiei verbale, prezentata n forma orala sau scrisa si de cel al informatiei non verbale, reprezentata de paralimbaj, miscarile corpului si folosirea spatiului.

2. Tipuri de comunicare
Comunicarea poate fi verbala si non verbala. La rndul sau comunicarea verbala poate fi orala si scrisa.

TRIUNGHIUL COMUNICARII
10% 40% 50% ce spui cum spui verbal non verbal 5

4. Bariere n comunicare
Comunicarea interpersonala este ngreunata de bariere umane Barierele sunt: Fizice: deficiente verbale, acustice, amplasament, lumina, temperatura, ora din zi, durata intlnirii, etc. Semantice: vocabular, gramatica, sintaxa, conotatii emotionale ale unor cuvinte. Determinate de factori interni: Implicare pozitiva: Imi place Ion, deci ascult ceea ce are de spus. Implicare negativa: Mirela m-a brfit acum 10 ani, deci interpretez tot ceea ce spune ca fiind mpotriva mea. Frica: sunt att de preocupat de ceea ce voi spune dupa aceea nct nici nu pot sa aud ceea ce spune Mihai. Presupuneri subiective: Arati exact ca unchiul meu pe care nu pot sa-l sufar, asa ca ori de cte ori vorbesti l aud pe el. Agenda ascunsa: Indata ce termin sedinta ma voi putea duce sa joc baschet. Hai sa discutam acest subiect n sedinta urmatoare.

Lumi imaginare: Toti avem lumi imaginare interpretarea noastra personala a lucrurilor si ideilorpe care le protejam cu grija. Alte bariere: Diferentele de perceptie: Modul n care privim noi lumea este influentat de experientele noastre anterioare, astfel ca persoane de diferite vrste, nationalitati, culturi, educatie, ocupatie, sex, temperamente,etc. vom avea alte perceptii si vor recepta situatiile n mod diferit. Concluzii grabite: Adeseori vedem ceea ce dorim sa vedem si auzim ceea ce dorim sa auzim, evitnd sa recunoastem realitatea n sine. Aceasta ne poate duce la ceea ce se spune face doi plus doi sa dea cinci . Stereotipii: nvatnd permanent din experientele proprii vom ntmpina riscul de-a trata diferitele persoane ca si cum ar fi una singura: daca am cunoscut un inginer (sau student, maistru, vnzator, etc) i-am cunoscut pe toti. Lipsa de cunoastere: Este dificil sa comunicam cu cineva care are o educatie diferita de a noastra, ale carui cunostiinte asupra unui subiect de discutie sunt mult mai reduse. Lipsa de interes: Una din cele mai mari bariere ce trebuiesc depasite este lipsa de interes a interlocutorului fata de mesajul dumneavoastra. Trebuie sa va asteptati si la aceasta posibilitate: oricum sunteti mai interesati de problemele noastre dect de ale altora. Acolo unde lipsa de interes este evidenta si de nteles, trebuie sa actionati cu abilitate pentru a directiona mesajul dumneavoastra astfel nct sa corespunda intereselor si nevoilor celui ce primeste mesajul. Emotii: Emotivitatea emitatorilor si receptorilor de mesaje poate fi deasemenea o bariera. Emotia puternica este raspunzatoare de blocarea aproape completa a comunicarii.
O metoda de a mpiedica acest blocaj consta n evitarea comunicarii atunci cnd sunteti afectati de emotii puternice. Aceste stari va pot face incoerent sau pot schimba complet sensul mesajelor transmise. Totusi uneori, cel care primeste mesajul poate fi mai putin impresionat de o persoana care vorbeste fara emotii sau entuziasm considernd-o plictisitoare, astfel ca emotia poate deveni un lucru bun.

Personalitatea : Nu numai diferentele dintre tipurile de personalitati pot cauza probleme ci adeseori, propria noastra perceptie a persoanelor din jurul nostru este afectata si, ca urmare, comportamentul nostru influenteaza pe acela al partenerului comunicarii. Aceasta ciocnire a personalitatilor este una dintre cele mai frecvente cauze ale esecului n comunicare. Nu ntotdeauna suntem capabili sa influentam sau sa schimbam personalitatea celuilalt dar cel putin, trebuie sa fim pregatiti sa ne studiem propria persoana pentru a observa daca o schimbare n comportamentul nostru poate genera reactii satisfacatoare.Acest tip de autoanaliza nu poate fi agreata de oricine si oricum

Monica Bold
Comentarii:

niciun comentariu

Bariere i dificulti n procesul comunicrii


(1 voturi, n medie: 5,00 din 5) Ori de cte ori scriem sau vorbim, ncercnd s convingem, s explicam, s influenm, s educm, sau s ndeplinim orice alt obiectiv, prin intermediul procesului de comunicare, urmrim ntotdeauna patru scopuri principale: s fim receptai (auziti sau citii); s fim nelei; s fim acceptai; s provocm o reacie (o schimbare de comportament sau atitudine). Atunci cnd nu reuim s atingem nici unul dintre aceste obiective, nseamn c ceva n derularea comunicrii nu funcioneaz corespunztor, adic ceva a interferat n transmiterea mesajelor. Orice interfereaz cu procesul de comunicare poart denumirea de barier, dificultate sau noise. Barierele n comunicare se produc atunci cnd receptorul mesajului comunicat nu recepteaz sau interpreteaz greit sensul dorit de ctre emitor. Scopul studierii comunicrii este acela de a reduce motivele care cauzeaz aceste fenomene. Aa cum am mai spus, nelesurile se regsesc n oameni i nu n cuvinte, astfel c identificarea factorilor care conduc la interpretri greite este primul pas spre a realiza o mai bun comunicare. Este vorba de: oDiferene de perceptie modul n care noi privim lumea este influentat de experientele noastre anterioare, astfel ca persoane de vrste diferite, nationalitati, culturi, educatie, ocupatie, sex, temperamente etc. vor avea alte perceptii si vor interpreta situatiile n mod diferit. Diferentele de perceptie sunt de multe ori numai radacina a numeroase bariere de comunicare. oConcluzii grabite deseori vedem ceea ce dorim sa vedem si auzim ceea ce dorim sa auzim, evitnd sa recunoastem realitatea n sine. Aceasta ne poate duce la ceea ce se spune a face doi plus doi sa dea cinci. Stereotipii nvatnd permanent din experientele proprii, vom ntmpina riscul de a trata diferite persoane ca si cnd ar fi una singura: Daca am cunoscut un inginer (student, maistru, negustor, etc.) i-am cunoscut pe toti. oLipsa de cunoastere este dificil sa comunicam eficient cu cineva care are o educatie diferita de a noastra, ale carei cunostiinte n legatura cu un anumit subiect n discutie sunt mult mai reduse. Desigur este posibil, dar necesita ndemnare din partea celui care comunica; el trebuie sa fie constient de discrepanta ntre nivelurile de cunoastere si sa se adapteze n consecinta. oLipsa de interes - este una din cele mai mari si mai frecvente bariere ce trebuiesc depasite.

Acolo unde lipsa de interes este evidenta si de nteles, trebuie sa se actioneze cu abilitate pentru a directiona mesajul astfel nct sa corespunda intereselor si nevoilor celui care primeste mesajul. Dificultati n exprimare daca emitatorul are probleme n a gasi cuvinte pentru a-si exprima ideile, aceasta va fi sigur o bariera n comunicare si, inevitabil acesta va trebui sa-si mbogateasca vocabularul. oEmotii emotivitatea emitatorilor si receptorilor de mesaje poate fi de asemenea o bariera. Emotia puternica este raspunzatoare de blocarea aproape completa a comunicarii. O metoda de a mpiedica acest blocaj consta n evitarea comunicarii atunci cnd emitatorii sunt afectati de emotii puternice. Totusi, uneori, cel care primeste mesajul poate fi mai putin impresionat de o persoana care vorbeste fara emotie sau entuziasm, considernd-o plictisitoare astfel ca emotia poate deveni un catalizator al comunicarii. oPersonalitatea nu doar diferentele dintre tipurile de personalitati pot crea probleme, ci, deseori, propria noastra perceptie a persoanelor din jurul nostru este afectata si, ca urmare, comportamentul nostru influenteaza pe acela al partenerului comunicarii. oCiocnirea personalitatilor este una dintre cele mai frecvente cazuri ale esecului n comunicare. Nu ntotdeauna suntem capabili sa influentam sau sa schimbam personalitatea celuilalt dar, cel putin, trebuie sa fim pregatiti sa ne studiem propria persoana pentru a observa daca o schimbare n comportamentul nostru poate genera reactii satisfacatoare. Acestia sunt doar ctiva factori care pot face comunicarea mai putin eficienta, sau chiar sa esueze complet. Potentialele bariere de comunicare nu depind doar de receptor respectiv de emitator, ci si de conditiile de comunicare pe care trebuie nu numai sa le cunoastem ci si sa le controlam pentru ca procesul comunicarii sa capete sansa de a fi eficient. ncercnd o clasificare a barierelor comunicationale. lund n considerare si motivele care le genereaza, avem: cea ce se spune nu poate fi auzit: este vorba n special de barierele fizice: zgomot, lipsa concentrarii (adica ndemnari nesatisfacatoare de a asculta / audia), surzenie, distorsiuni n timpul transmiterii (atunci cnd se comunica prin telefon, radio), ceea ce se aude nu poate fi nteles: ascultatorul poate auzi, dar ceea ce ntelege este influentat de educatie cunostiintele tehnice asupra subiectului etc.; nentelegerea limbajului semnifica incapacitatea de a interpreta cu acuratete mesajul si poate fi datorata erorilor de traducere, de vocabular, de punctuatie, gesturilor non-verbale; ceea ce este nteles nu poate fi acceptat: ascultatorul ntelege dar nu poate accepta datorita unor factori psihologici cum ar fi: atitudinile sale fata de ceilalti, sentimentele fata de subiectul pus n discutie, lipsa de deschidere (sentiment ce care apare atunci cnd climatul este formal, sentiment ce poate deveni o bariera n comunicare n momentul n care provoaca nencrederea si sentimentul ca anumite informatii sunt pastrate secrete), prejudecati ca de exemplu socul cultural sau etnocentrismul; Socul cultural semnifica incapacitatea de a ntelege sau accepta persoane cu valori, standarde, stiluri de viata diferite. Etnocentrismul, adica credinta ca propria cultura este superioara oricarei alteia apare ca bariera atunci cnd comunicarea conduce la o atitudine de superioritate. Oamenilor nu le este agreabil sa li se vorbeasca de sus sau sa li se spuna ca ideile lor sunt interesante, dar gresite. vorbitorul nu poate descoperi daca a fost auzit , nteles, acceptat. Barierele pot fi gasite n orice sistem comunicational si de aceea e mai corect sa spunem ca mesajul transmis nu e niciodata mesajul receptat.

Globalizarea mediului social, diplomatic, de afaceri necesita ca oamenii sa-si desfasoare o activitate eficienta n cadrul diferitelor culturi. Comunicarea n acest context este foarte complexa datorita variabilitatii si intrepatrunderii diferitelor caracteristici culturale Barierele de comunicare reprezinta toate acele perturbatii care pot intervenii de-a lungul procesului de comunicare si care reduc fidelitatea sau eficienta mesajului transmis. Important este insa impactul pe care aceste bariere le au asupra mesajului transmis care, in unele situatii, poate fi perturbat atat de puternic incat informatia ajunsa la destinatar sa fie cu totul diferita fata de cea transmisa de emitent. Bariere care apar pe traseul comunicarii In studiile de specialitate sunt semnalate patru mari categorii de bariere ale comunicarii: Bariere de limbaj apar dificultati de exprimare care duc la expresii sau cuvinte confuze ori cu sensuri diferite pentru persoanele implicate in actul de comunicare. Nivelul de pregatire al celor care comunica poate fi un impediment in intelegerea mesajului de specialitate emis de unul dintre ei si imposibil de decodificat de celalat. De asemenea, si starea emotionala a receptorului poate influenta negativ comunicarea, continutul mesajului transmis fiind deformat. O alta cauza este produsa de folosirea unor cuvinte ori expresii confuze sau idei preconcepute. Bariere de mediu - cele mai des intalnite sunt cele care tin de climatul de munca necorespunzator, caracterizat prin poluare fonica ridicata. De asemenea, suportii informationali necorespunzatori pot cauza perturbari ale mesajelor transmise. Bariere determinate de pozitia emitatorului si receptorului - de cele mai multe ori acestea intervin atunci cand imaginea pe care emitatorul sau receptorul o are despre sine sau interlocutor este una falsa, insotita de idei preconcepute sau sentimente mult prea puternice. Perceptia eronata cu privire la subiectul sau situatia in care are loc comunicare poate produce, de asemenea, confuzii. Bariere de conceptie presupunerile, banuielile, concluziile pripite dar si rutina in procesul de comunicare, exprimarea gresita a mesajului, lipsa de interes a receptorului fata de mesaj pot produce disfuncii in procesul de comunicare eficienta. Metode de indepartare a acestora pornind de la cateva aspecte esentiale: - in primul rand comunicarea trebuie planificata; - determinarea precisa a scopului este impetuos necesara; - momentul in care trebuie desfasurata comunicarea trebuie atent ales; - ideile ce urmeaza a fi comunicate trebuie mai intai clarificate; - limbajul folosit trebuie sa fie unul adecvat situatiei dar si partenerului de comunicare. Factorii perturbatori care pot influenta, la randul lor, comunicarea pot proveni din arii diferite. Identificarea la timp a acestora, precum si minimalizarea efectelor pe care le pot avea in procesul de comunicare sunt importante pentru asigurarea unei comunicari corecte. Cultura, background-ul si influentele Intreaga noastra experienta poate influenta uneori calitatea mesajelor emise sau receptate. Cultura, de exemplu, poate fi uneori un factor perturbator al comunicarii, facand greoaie sau ineficienta intelegerea unui mesaj nou care nu se incadreaza in contextul culturii de baza. Propria persoana cand intr-o discutie unul dintre parteneri este vadit focusat pe propria persoana, acesta rateaza ceea ce spune cealalta persoana, ajungandu-se intr-un final la confuzii sau conflicte. Factorii care pot produce o astfel de situatie sunt: autoapararea (avem senzatia ca in discutia respectiva partenerul de conversatie ne ataca), superioritatea (avem senzatia ca noi

stim mai mult si mai bine decat celalalt) si ego-ul (avem senzatia ca noi suntem centrul discutiei). Fond sonor unele echipamente sau chiar ambientul pot produce perturbari ale comunicarii. Atat cel care emite un mesaj cat si cel care il primeste vor fi nevoiti sa faca un efort suplimentar pentru a comunica eficient. De cele mai multe ori acestia fie obosesc, fie nu au forta de a inlatura bruiajele si atunci comunicarea este compromisa. Stresul - se stie fapul ca stresul influenteaza puternic procesul comunicational in sensul ca o persoana stresata nu mai percepe sau intepreteaza un mesaj la fel ca in situatiile normale. Perceptia Atunci cand o persoana vorbeste prea repede, nu are fluenda in discurs, nu articuleaza corect cuvintele etc. suntem tentati sa nu-i mai acordam toata atentia. Astfel, atitudinea noastra preconceputa ne va afecta abilitatea de a asculta. Ideal ar fi ca procesul de comunicare sa fie impecabil si sa existe un limbaj universal neutru care sa asigure acuratetea procesului. Din pacate insa, asa ceva nu exista decat in situatii particulare (comunitati restranse ca numar de indivizi, specializati intr-un anumit domeniu, cum ar fi, de exemplu, laboratoarele stiintifice, departamentele de IT etc.). In situatiile comune, factorii perturbatori sunt omniprezenti numai ca, printr-un efort sustinut si comun, cei care participa la actul comunicational ii pot indeparta sau le pot minimiza influentele asigurandu-se in finat o comunicare eficienta, ceea ce se doreste de la inceput.

Bariere care apar pe traseul comunicarii In studiile de specialitate sunt semnalate patru mari categorii de bariere ale comunicarii: 1. Bariere de limbaj - apar dificultati de exprimare care duc la expresii sau cuvinte confuze ori cu sensuri diferite pentru persoanele implicate in actul de comunicare. Nivelul de pregatire al celor care comunica poate fi un impediment in intelegerea mesajului de specialitate emis de unul dintre ei si imposibil de decodificat de celalat. De asemenea, si starea emotionala a receptorului poate influenta negativ comunicarea, continutul mesajului transmis fiind deformat. O alta cauza este produsa de folosirea unor cuvinte ori expresii confuze sau idei preconcepute. 2. Bariere de mediu - cele mai des intalnite sunt cele care tin de climatul de munca necorespunzator, caracterizat prin poluare fonica ridicata. De asemenea, suportii informationali necorespunzatori pot cauza perturbari ale mesajelor transmise. 3. Bariere determinate de pozitia emitatorului si receptorului - de cele mai multe ori acestea intervin atunci cand imaginea pe care emitatorul sau receptorul o are despre sine sau interlocutor este una falsa, insotita de idei preconcepute sau sentimente mult prea puternice. Perceptia eronata cu privire la subiectul sau situatia in care are loc comunicare poate produce, de asemenea, confuzii. 4. Bariere de conceptie - presupunerile, banuielile, concluziile pripite dar si rutina in procesul de comunicare, exprimarea gresita a mesajului, lipsa de interes a receptorului fata de mesaj pot produce disfuncii in procesul de comunicare eficienta. Cum aceste bariere nu sunt de neevitat, specialistii propun un set de metode de indepartare a acestora pornind de la cateva aspecte esentiale:

1. 2. 3. 4. 5.

in primul rand comunicarea trebuie planificata; determinarea precisa a scopului este impetuos necesara; momentul in care trebuie desfasurata comunicarea trebuie atent ales; ideile ce urmeaza a fi comunicate trebuie mai intai clarificate; limbajul folosit trebuie sa fie unul adecvat situatiei dar si partenerului de comunicare.

Factorii care pot influenta, la randul lor, comunicarea pot proveni din arii diferite. Identificarea la timp a acestora, precum si minimalizarea efectelor pe care le pot avea in procesul de comunicare sunt importante pentru asigurarea unei comunicari corecte. Cultura, background-ul si influentele - Intreaga noastra experienta poate influenta uneori calitatea mesajelor emise sau receptate. Cultura, de exemplu, poate fi uneori un factor perturbator al comunicarii, facand greoaie sau ineficienta intelegerea unui mesaj nou care nu se incadreaza in contextul culturii de baza. Propria persoana - cand intr-o discutie unul dintre parteneri este vadit focusat pe propria persoana, acesta "rateaza" ceea ce spune cealalta persoana, ajungandu-se intr-un final la confuzii sau conflicte. Factorii care pot produce o astfel de situatie sunt: autoapararea (avem senzatia ca in discutia respectiva partenerul de conversatie ne ataca), superioritatea (avem senzatia ca noi stim mai mult si mai bine decat celalalt) si ego-ul (avem senzatia ca noi suntem centrul discutiei). Fond sonor - unele echipamente sau chiar ambientul pot produce perturbari ale comunicarii. Atat cel care emite un mesaj cat si cel care il primeste vor fi nevoiti sa faca un efort suplimentar pentru a comunica eficient. De cele mai multe ori acestia fie obosesc, fie nu au forta de a inlatura bruiajele si atunci comunicarea este compromisa. Stresul - se stie fapul ca stresul influenteaza puternic procesul comunicational in sensul ca o persoana stresata nu mai percepe sau intepreteaza un mesaj la fel ca in situatiile normale. Perceptia - Atunci cand o persoana vorbeste prea repede, nu are fluenda in discurs, nu articuleaza corect cuvintele etc. suntem tentati sa nu-i mai acordam toata atentia. Astfel, atitudinea noastra preconceputa ne va afecta abilitatea de a asculta. Ideal ar fi ca procesul de comunicare sa fie impecabil si sa existe un limbaj universal neutru care sa asigure acuratetea procesului. Din pacate insa, asa ceva nu exista decat in situatii particulare (comunitati restranse ca numar de indivizi, specializati intr-un anumit domeniu, cum ar fi, de exemplu, laboratoarele stiintifice, departamentele de IT etc.). In situatiile comune, factorii perturbatori sunt omniprezenti numai ca, printr-un efort sustinut si comun, cei care participa la actul comunicational ii pot indeparta sau le pot minimiza influentele asigurandu-se in finat o comunicare eficienta, ceea ce se doreste de la inceput.

You might also like