Examene de gradul II n nvat amant

Profesori categoria I
Sesiunea 1988
I. Fie (a
n
) si (b
n
) dou a siruri de numere reale ncat a
n
= 0, b
n
= 0, iar (x
n
) denit prin
a
n
x
n+1
(a
n
+b
n
) x
n
+b
n
x
n1
= 0,
cu x
0
= 0, x
1
= 1.
1) Sa se arate ca (x
n
) este convergent dac a si numai dac a

n=1
n

k=1
b
k
a
k
este convergent a.
2)

In cazul a
k
= 1
1
2k
cu k N

si b
k
= x
2
cu x = 0, s a se determine x ncat (x
n
) s a e convergent.
3) Sa se calculeze limita sirului (x
n
) n cazul n care b
k
= x (x = 0) si a
k
= 1 pentru orice k N

.
II. 1) Metoda induct iei matematice. Aplicat ii.
2) Fie n
0
, n
1
, . . ., n
k
N divizibile prin p N cu p > 2. Fie b N, b > 2 si u
i0
u
i1
. . . u
ik
reprezentarea
num arului n
i
n baza b. Sa se arate ca:

u
00
u
01
. . . u
0k
u
10
u
11
. . . u
1k
. . . . . . . . . . . .
u
k0
u
k1
. . . u
kk

este divizibil prin p.

III. Fie (t) tangenta n punctul (0, b) la elipsa de ecuat ie
x
2
a
2
+
y
2
b
2
= 1. Sa se ae locul geometric al punctelor de
unde se pot duce la elipsa considerat a tangente care determin a pe (t) (prin intersect ie) un segment de lungime
data.
Sesiunea 1989
I. Se considera funct ia f : (0, ) (0, ) denita prin f(x) = |ln x|.
1) Sa se studieze continuitatea si derivabilitatea funct iei f.
2) Sa se calculeze
_
e
1
e
f(x) dx.
II. Fie G o mult ime nevida nzestrata cu o operat ie notat a multiplicativ si av and propriet at ile:
i) operat ia este asociativa;
ii) este valabila simplicarea la stanga;
iii) exista a Gncat x
3
= axa pentru orice x G.
Sa se arate ca (G, ) este grup abelian.
III. Fie ABCD un patrulater oarecare circumscris elipsei de ecuat ie
x
2
a
2
+
y
2
b
2
= 1.
Sa se arate ca:
[AOB] +[OCD] = [OBC] +[OAD].
1
Sesiunea 1990, Bucuresti
I. 1) Continuitatea: condit ii echivalente exprimate n limbaj de vecin at at i, de si , de siruri.
2) Sa se calculeze volumul corpului de rotat ie determinat de astroida x
2
+y
2
= a
2
, a > 0.
II. 1) Teorema mpart irii cu rest la polinoame.
2) Sa se arate ca orice parte stabila nevida si nita a unui grup este subgrup.
III. 1) Elipsa.
2) Se considera cubul ABCDA

. Fie E mijlocul muchiei AB si F mijlocul lui AD. Planul (A

EF) este
tangent la sfera nscris a n cub ? Justicat i r aspunsul.
Sesiunea 1990, Timisoara
I. Fie f : [0, 3] [1, 1] denita prin
f(x) =
_
_
_
x
_
x
2 x
, x [0, 1],

x
2
+ 4x 3, x (1, 3].
Se cere:
1) mult imea D = {x R|f este derivabil a n x};
2) s a se determine punctele de extrem local ale lui f;
3) s a se studieze injectivitatea si surjectivitatea lui f;
4) s a se ae num arul r adacinilor reale (n funct ie de m R) pentru ecuat ia f(x) = mx.
II. Fie M mult imea matricelor patratice de ordinul al doilea de forma
_
a b
0 a
_
cu a, b R. Sa se arate ca:
1) (M, +) este grup comutativ;
2) submult imea M

a matricelor de forma
_
a b
0 a
_
cu a, b R si a > 0, nzestrata cu operat ia de nmult ire
formeaz a grup comutativ;
3) aplicat ia f : M M

denita prin
f
_
x y
0 x
_
=
_
e
x
ye
x
0 e
x
_
este izomorsm ntre (M, +) si (M

, ).
III. Se considera cubul ABCDA

cu latura a.
1) Fie P mijlocul lui [BC

] si Q proiect ia ortogonala a lui P pe diagonala BD

. Sa se arate ca:
(i) PQ este perpendiculara comun a a dreptelor B

C si BD

; calculat i PQ.
(ii) punctele A, Q si P sunt coliniare.
2) Un plan paralel cu (ABC) intersecteaza segmentele (AB

), (CB

), (CD

) si respectiv (AD

) n punctele
E, F, G, H. Se cere:
(j) s a se arate ca perimetrul patrulaterului EFGH nu depinde de planul .
(jj) s a se determine pozit ia planului astfel ncat aria patrulaterului EFGH s a e maxima.
IV. Metode de demonstrat ie a teoremelor: metoda directa, contrapozit ia, metoda indirecta (reducere la absurd);
prezentare, propriet at i logice pe care se bazeaza, exemplicari.
2
Sesiunea 1990, Iasi
I. Sa se stabileasca o relat ie de recurent a pentru calculul integralelor: I
n
=
_
2
0
x
n
sin xdx si J
n
=
_
2
0
x
n
cos xdx.
II. Sa se deneasc a pe I = (1, 1) o operat ie binara astfel ncat funct ia f : R I, f(x) =
e
x
e
x
e
x
+e
x
s a e un
izomorsm al grupurilor (R, +) si (I, ).
III. Se considera un tetraedru ABCD si M int(ABC). Paralelele prin A, B, C la MD intersecteaza (BCD),
(ACD), (ABD) n punctele N, P, respectiv Q. Se considera propozit ia:
(S) vol[MNPQ] = 3 vol[ABCD].
Se cere:
1) Sa se demonstreze (S) pentru un caz particular;
2) Sa se formuleze si s a se demonstreze o analog a plana (P) a lui (S); discut ie asupra accesibilitat ii problemei
(P);
3) Prezentat i modalit at i de construct ie a punctelor N, P, Q n plane convenabil alese, reformulat i (S) ca o
problema plana si rezolvat i-o.
Precizat i ce alte teoreme de geometrie plana v a sunt utile. (Analizat i cazul n care M este centrul de
greutate al triunghiului ABC).
Sesiunea 1990, Craiova
I. Fie f, g : R R cu propriet at ile:
i) f este continua pe R;
ii) g este monotona pe R;
iii) f(x) = g(x) pentru orice x Q.
Sa se arate ca f = g.
II. Se considera inelul matricelor M
n
(R).
1) Sa se arate ca nu exista matrice A, B M
n
(R) astfel ncat AB BA = I
n
.
2) Daca A este o matrice din M
n
(Z), s a se determine matricele X din M
n
(R) astfel ncat X =
1
2
X.
III. Sa se studieze dac a este adevarata propozit ia: Exista un triunghi ABC cu proprietatea ca m(A) > 60

si

3(ctg B +ctg C) = 2.
IV. 1) Teorema directa si teorema reciproca; condit ii necesare si suciente - aspecte metodice.
2) Dat i exemple de teoreme cu o unic a reciproca adevarata, cu o unic a reciproca fals a si cu mai multe reciproce.
Sesiunea 1991, Bucuresti
I. 1) Continuitatea uniform a (denit ie si teorema privind continuitatea uniform a a funct iilor continue pe un
interval compact).
2) Sa se determine punctele de continuitate ale funct iei f : [0, 1] R, f(x) =
_

_
sin
_
x
2
3x + 2
_
x
2
3x + 2
, x / Q,
_
x +
1
2
_
, x Q.
3) Sa se arate ca f : [0, 2] R, f(x) =
_

_
1
x
2
+ 1
, x [0, 1),
1, x = 1,
ln x, x (1, 2].
este integrabila pe [0, 2] si s a se calculeze
I =
_
2
0
f(x) dx.
3
II. 1) Not iunea de subgrup. Teorema lui Lagrange. Sa se arate ca pentru orice subgrup G de ordin n si x G,
avem x
n
= e, unde e este elementul unitate al grupului.
2) Fie w o r adacina real a a ecuat iei x
2
+x+1 = 0 si Z[w] = {a+bw|a, b Z}. Pentru z Z[w], e (z) = z z.
Sa se arate ca Z[w] este un subgrup al lui C si s a se determine elementele inversabile ale inelului Z[w].
3) Fie A =
_
a b
c d
_
M
n
(C). Sa se arate ca A
2
(a +d)A+ (ad bc)I
2
= O
2
.
Sa se arate ca dac a exista k N

cu A
k
= O
2
, atunci A
2
= O
2
.
III. 1) Transformatul prin inversiune al unui cerc.
2) Fie familia de conice x
2
+axy +y
2
6x16 = 0, unde a R. Se cere s a se discute natura si genul conicelor
din familie, dupa valorile parametrului a.
3) Fie M un punct variabil pe latura AB a triunghiului ABC. Paralela prin M la BC intersecteaza latura
AC n punctul N. Fie Q respectiv P proiect iile ortogonale ale punctelor M respectiv N pe BC. Sa se ae
locul geometric al centrului dreptunghiului MNPQ.
Sesiunea 1991, Timisoara
I. 1) Denit i not iunea de mult ime compact a si enunt at i teorema de caracterizare a mult imilor compacte din R
n
.
2) Se da funct ia f : R R, f(x) =
_
x + sin x, x 0,
x, x < 0.
Sa se arate ca exista m, M R cu m < M ncat f([0, 1]) = [m, M].
3) Sa se arate ca exista o unic a funct ie f : R
+
R cu proprietatea [f(x)]
3
+ xf(x) = 1 pentru orice x > 0.
Sa se demonstreze ca f este de clasa C
1
pe R.
4) Sa se fac a o prezentare metodica a leg aturii dintre monotonie si limite la sirurile reale (enunt uri far a
demonstrat ie cu preciz ari privind teorema directa, reciproca, etc. si exemple).
II. Pe mult imea A a matricelor reale de forma X =
_
_
1 a c
0 1 b
0 0 1
_
_
cu a, b, c R se considera operat iile uzuale de
adunare si de nmult ire a matricelor.
1) Sa se cerceteze care dintre urmatoarele armat ii sunt adevarate si s a se justice r aspunsul:
i) A(+, ) este un inel;
ii) (A, ) este un grup;
iii) (A, , +) este un inel;
iv) exista x A si n N

ncat n
3
x
2
n
2
x = 0.
2) Sa se determine x
n
cu n N

n cazul c = ab.
3) Discutat i din punct de vedere metodic problema determin arii num arului r adacinilor reale ale ecuat iei x
3
+
ax
2
+bx +m = 0, unde a, b R, iar m un parametru real. Aplicat ie pentru ecuat ia x
3
3x
2
+m = 0.
III. 1) Fie A, B, C, D puncte dintr-un spat iu euclidian.
i) Daca A, B, C si D sunt necoplanare si (AC) (AD) (BC) (BD), atunci AB CD.
ii) Sa se arate ca
[ABC] [ABD] +[BCD] +[CAD].
Precizat i o condit ie necesara pentru ca inegalitatea sa devina egalitate. Este aceast a condit ie sucient a?
Precizat i analogul plan al acestui rezultat.
2)

In planul euclidian E
2
raportat la reperul ortonormal R(O, (i, j)) se considera aplicat ia f
,
: E
2
E
2
ale
carei ecuat ii n raport cu R sunt date de x

= y + 2, y

= x + 2 cu , R. Se cere:
i) s a se determine , R ncat aplicat ia s a e o izometrie si s a se precizeze tipul aplicat iilor f
1,1
si
f
1,1
;
ii) s a se ae ecuat ia lui f
1,1
(C), unde C este conica de ecuat ie x
2
+ 4y
2
4x 16y + 16 = 0 n raport
cu R si s a se deduc a natura conicei C.
Enunt at i axioma unghiului n sistemul lui Birkho si o teorema n a carei demonstrat ie se foloseste
axioma de construct ie a unghiurilor, preciz and modalitatea n care se face aceast a utilizare.
4
Sesiunea 1991, Iasi
I. Fie f : [0, 1] R denita prin f(x) =
_
_
_
e
x
e
x
1
, x (0, 1],
0, x = 0.
Sa se arate ca f este integrabila Riemann pe [0, 1] si s a se determine valoarea integralei.
II. Fie (R, +) grupul aditiv al numerelor reale si (K, +, ) un corp comutativ. Fie f
1
, f
2
, . . ., f
n
: (R, +) (K

, )
n morsme de grupuri. Sa se arate ca n K are loc egalitatea:

f
1
(0) f
2
(0) . . . f
n
(0)
f
1
(1) f
2
(1) . . . f
n
(1)
. . . . . . . . . . . .
f
1
(n 1) f
2
(n 1) . . . f
n
(n 1)

1i<jn
[f
i
(1) f
j
(1)] .
III. Cercul lui Euler: denit ie, centrul, raza, aspecte metodice n predare, aplicat ii.
Sesiunea 1991, Cluj-Napoca
I. Fie f : R
2
R denita prin f(x) =
_
_
_
x
1
x
2
_
x
2
1
+x
2
2
, dac a x = (0, 0),
0, dac a x = (x
1
, x
2
) = (0, 0).
Studiat i continuitatea, existent a
derivatelor part iale si diferent iabilitatea funct iei f n punctul (0, 0).
II. Se da f : R
3
R
3
, f(x, y, z) = (x +y, y z, x +y +z).
1) Sa se verice ca f este o aplicat ie liniara.
2) Sa se determine matricea lui f n baza canonic a B = {(1, 0, 0), (0, 1, 0), (0, 0, 1)}.
III.

Intr-un con circular drept se nscrie o sfer a astfel nc at cercul de tangent a dintre ele este baza unui cilindru
nscris n sfer a. Raportul dintre aria sferei si aria totala a conului este
4
9
Sa se determine raportul dintre
volumul cilindrului si volumul conului.
IV. Metoda induct iei. Induct ia matematica; exemple din diferite capitole ale programei scolare.
Sesiunea 1991, Craiova
I. 1) Teorema lui Fermat(relativa la extremele funct iilor). Enunt , demons- trat ie, aspecte metodice.
2) Fie funct ia f : D R, f(x) =
2

arcsin
2x
1 +x
2
, unde D este domeniul maxim de denit ie al lui f. Se cere:
i) gracul lui f;
ii) s a se calculeze
_
1
0
f(x) dx;
iii) s a se studieze convergent a sirului (a
n
)
nN

,
a
n
= (f f . . . f
. .
nori
)
_
1
2
_
, n N

si, n caz de convergent a, s a se calculeze limita sa.

II. 1) Sa se determine automorsmele corpurilor Q, Q(

2), R nzestrate cu operat iile uzuale.

2) Fie polinomul P(X) = X
2n
1, unde n 2. Se cere:
i) Sa se descompun a P n factori ireductibili n C[X] si R[X];
ii) Daca
i
,
i
(i = 1, 2, . . . , n 1) sunt r adacinile complexe ale lui P, atunci:
n1

i=1
[(1
i
) (1
i
)] = n.
5
iii) Sa se verice identitatea:
sin

n
sin
2
n
. . . sin
(n 1)
n
=
n
2
n1
.
III. Sa se determine locul geometric al punctelor din plan care au suma distant elor la dou a drepte date, din acelasi
plan, constant a.
1) Solut ie sintetic a.
2) Solut ie analitica.
Sesiunea 1991, Brasov
I. Fie F : R R denita prin F(x) =
_
1
0

x
2
+a

dx. Se cere:
1) s a se calculeze F(a);
2) s a se studieze continuitatea si derivabilitatea funct iei F;
3) s a se determine valoarea minima a funct iei F.
II. 1) Grupuri cu patru elemente.
2) Sa se demonstreze ca ecuat ia x
3
+ax
2
+bx+c = 0, unde a, b, c R, are r adacinile cu partea real a negativ a
dac a si numai dac a a, b, c > 0 si ab > c.
3) Sa se determine pozit ia punctului P(, ), astfel ncat ecuat ia x
3
+(6
2

2
)x
2
+x +2 2
2
s a aiba
astfel de r adacini.
III. Sa se prezinte mai multe demonstrat ii ale concurent ei medianelor unui triunghi.
Sesiunea 1992
I. Se considera funct ia f : [2, 2] R denita prin
f(x) =
_

_
1, x [2, 1),
0, x = 1,
xe
x
, x (1, 0),
x
1 +

x
, x [0, 1],
1
2
+

1 x, x (1, 2].
Se cere:
1) s a se arate ca f este derivabil a n x = 0 si s a se calculeze f

(0);
2) s a se demonstreze ca f nu este derivabil a de dou a ori n x = 0;
3) s a se scrie ecuat ia tangentei la gracul lui f n punctul de coordonate (0, 0);
4) s a se reprezinte grac funct ia f.
II. 1) Fie x
1
, x
2
, x
3
r adacinile ecuat iei x
3
+x
2
1 = 0. Sa se calculeze x
10
1
+x
10
2
+x
10
3
.
2) Fie K un corp cu un num ar nit q de elemente. Sa se arate ca:
i) exista un num ar prim p > 1 si un num ar natural n astfel ca q = p
n
;
ii) orice funct ie f : K K este polinomiala.
III. Se considera familia de conice x
2
+ (m
2
+ 1)my
2
+ 2x + 1 m = 0.
1) Sa se discute dupa m R natura conicelor.
2) Pentru ce valori ale lui m conica devine hiperbol a echilatera?
IV. Utilizarea cunostint elor de teoria mult imilor si teoria funct iilor n predarea problemelor de loc geometric (analitic
si sintetic).
6
Sesiunea 1993, Bucuresti
I. 1) Tipuri de probleme necesare nsusirii temei Derivata unei funct ii ntr-un punct; funct ii derivabile.
2) Fie f : R R derivabil a si g : R R denita prin g(x) = |f(x)| pentru x R. Fie a, b R astfel ncat
f(a) = 0, f(b) = 0. Sa se arate ca:
i) g este derivabil a n a f

(a) = 0;
ii) g este derivabil a n b.
II. 1) Criteriul lui Eisenstein.
2) Fie p > 2 un num ar prim si n = p
k
, k N.
i) Sa se determine elementele x Z
n
pentru care x
2
=

1.
ii) Sa se arate ca produsul elementelor inversabile din inelul Z
n
este

1.
iii) Sa se arate ca
(p
2
)!
p!
+p
p
se divide cu p
p+2
.
III. Fie ABCD un patrulater convex si {O} = AC BD. Aratat i ca dac a razele cercurilor nscrise n triunghiurile
ABO, BCO, CDO si DAO sunt egale, atunci ABCD este romb.
Sesiunea 1993, Timisoara
I. Problematizare n predarea limitelor l = lim
xx
0
f(x) pentru l {, } sau x
0
{, }.
II. Fie f : A B o aplicat ie si R
f
relat ie binara pe A denita prin xR
f
y f(x) = f(y).
1) Aratat i ca R
f
este o relat ie de echivalent a pe A.
2) Daca f : R R R R este denita prin
f(x, y) =
_

_
_
x
_
x
2
+y
2
,
y
_
x
2
+y
2
_
, dac a (x, y) = (0, 0),
(0, 0), dac a (x, y) = (0, 0),
g asit i clasa de echivalent a C
(1,0)
determinata de relat ia R
f
ce cont ine elementul (1, 0) si descriet i geometric
clasa de echivalent a C
(a,b)
determinata de R
f
ce cont ine elementul (a, b).
3) Daca A si B sunt grupuri si f este un morsm surjectiv, ar atat i ca clasa de echivalent a C
e
determinata
de R
f
ce cont ine elementul neutru e al grupului A este un subgrup normal al lui A si : A|
C
e
B,
(C
x
) = f(x), ()C
x
A|
C
e
este un izomorsm de grupuri.
III. Pe parabola y
2
= 2px se considera trei puncte distincte A, B, C. Tangentele n aceste puncte la parabol a
determin a triunghiul A

. Sa se arate ca:
i) [ABC] = 2 [A

].
ii) Focarul F al parabolei apart ine cercului circumscris triunghiului A

.
Sesiunea 1994, Timisoara
I. Fie f : R
+
R
+
denita prin f(x) =
_
x
0

t
2
1

dt. Se cere:
1) s a se expliciteze f si s a se determine constanta c din teorema lui Lagrange pentru funct ia f pe [0, 2];
2) punctele de extrem si punctele de inexiune ale funct iei f;
3) s a se arate ca f este o biject ie de la R
+
la R
+
;
4) s a se determine mult imea de derivabilitate a inversei f
1
si s a se arate ca pe aceast a mult ime avem:
(f
1
)

(x)

[f
1
(x)]
2
1

= 1.
II. Fie A = {0, 1, a, b} un inel cu patru elemente. Sa se arate ca:
1) f : A A, f(x) = 1 +x este bijectiva;
7
2)

xA
f(x) = 1 +a +b si 1 + 1 + 1 + 1 = 0;
3) dac a A este corp, atunci 1 + 1 = 0.
III.

In exteriorul patratului ABCD se considera punctul E astfel ncat m(AEB) = 90

.
1) Daca O este centrul patratului, atunci EO este bisectoarea unghiului AEB.
2) Sa se arate ca EO AB.
3) Sa se arate ca centrul cercului nscris n AEB se aa pe cercul circumscris patratului ABCD.
Sesiunea 1994, Craiova
I. 1) Sa se calculeze:
_
2
0
max
_
x, sin
x
2
_
dx.
2) Sa se arate ca: lim
n
n
_
|a|
n
+|b|
n
= max{|a|, |b|}.
3) Fie f : R R denita prin f(x) = e
|x
2
+ax+b|
. Sa se determine numerele reale a si b astfel ca funct ia f s a
admit a extreme n punctele de abscise 1, 2, 5.
II. Fie U
n
= {z
k
C| z
n
k
= 1, 1 k n, z
1
= 1}.
1) Sa se calculeze: S
k
=
n

j=1
z
k
j
cu k N.
2) Sa se arate ca:
n

j=2
(1 z
j
) = n.
3) Fie G C

un grup multiplicativ cu n elemente. Sa se arate ca G = U

n
.
4) Sa se determine toate subgrupurile lui U
n
.
III. 1) Fie SABCD o piramid a patrulatera regulat a cu lungimea laturii bazei egal a cu a si unghiul diedru dintre o
fat a lateral a si planul bazei de masura . Prin dreapta AB se duce un plan care face cu planul bazei un
unghi de masura < . Sa se determine forma si aria sect iunii ABMN realizata de planul n piramida
data (M SC, N SD) si condit ia ca planul s a determine n piramid a dou a corpuri de volume egale.
2) Daca ABCD este un patrulater convex dat, s a se determine locul geometric al punctului S din spat iu astfel
ncat SA
2
+SB
2
+SC
2
+SD
2
= k, k = constant.
IV. Induct ia matematic a. Dat i cate un exemplu din: Inegalit at i, Divizibilitate, Combinatoric a.
Sesiunea 1995, Craiova
I. Fie f : R R denita prin f(x) = x(1 +e
x
).
1) Sa se arate ca f este indenit derivabil a si ca f
(n)
(x) = a
n
e
x
+ b
n
xe
x
, n 3, x R. Deducet i ca
a
n+1
= b
n
a
n
si b
n+1
b
n
.
2) Aratat i ca f

(x) > 0, x R si apoi s a se reprezinte grac funct ia .

3) Determinat i punctele de pe grac n care tangenta la acesta este paralel a cu asimptota oblica.
4) Sa se calculaze: lim

_

0
[f(x) x] dx.
II. Se da matricea A =
_
_
cos 0 sin
0 1 0
sin 0 cos
_
_
cu R.
1) Sa se calculeze A
n
pentru n N

.
2) Sa se calculeze A+A
2
+. . . +A
n
scriind-o sub forma cea mai simpla.
8
3) Fie matricele C =
_
_
x
y
z
_
_
si D =
_
_
sin 3
tg 3
cos 3
_
_
. Sa se ae x, y, z R ncat AC = D.
III. Sa se determine locul geometric al punctelor din planul euclidian pentru care raportul distant elor fat a de un
punct x A si fat a de o dreapta xa d este constant (A / d).
IV. Exemple si contraexemple n algebr a, analiz a si geometrie.
Sesiunea 1995, Timisoara
I. Fie P R[X] un polinom de gradul n, av and r adacinile reale si diferite, x
i
, i = 1, n.
1) Sa se arate ca dac a x
i
= 2,i = 1, n, atunci
n

i=1
1
2 x
i
=
P

(2)
P(2)
.
2) Sa se arate ca: P

(x) P(x) < [P

(x)]
2
, x R.
3) Studiat i natura integralei improprii
_

a
1
P(x)
dx, unde P(x) = x
2
+ x si a R. Determinat i valoarea
integralei n caz de convergent a.
II. Fie (G, ) un grup si x, y G.
1) Sa se arate ca dac a xy
3
= y
3
x si xy
11
= y
11
x, atunci xy = yx.
2) Sa se arate ca dac a pentru m, n N

, prime ntre ele, xy

m
= y
m
x si xy
n
= y
n
x, atunci xy = yx.
III. Fie cubul ABCDA

cu latura a si E mijlocul lui AA

. Pe semidreapta (DA, e F / [AD] astfel ncat

AF =
a
2
. Determinat i centrul si raza sferei ce cont ine punctele E, F, este tangent a la planele (BB

C) si
(DD

C) si are raza minima.

IV. Utilizarea metodei induct iei matematice n lect iile de algebr a, geometrie si analiz a.
Sesiunea 1996, Timisoara
I. Se considera matricea A =
_
_
_
_
_
_
0 0 0 0 1
1 0 0 0 0
0 1 0 0 0
0 0 1 0 0
0 0 0 1 0
_
_
_
_
_
_
si se cere:
1) Sa se arate ca mult imea G = {A
n
|n N

} formeaz a grup n raport cu operat ia de nmult ire a matricelor;

2) Sa se arate ca grupul G este izomorf cu grupul multiplicativ al r adacinilor de ordinul cinci ale unitat ii.
II. Se considera funct ia f(x) =
x
1 +xe
|x1|
si se cere:
1) Sa se reprezinte grac funct ia f;
2) Sa se discute num arul r adacinilor reale ale ecuat iei m+x
_
me
|x1|
1
_
= 0 n funct ie de parametrul m R.
III. Printr-un punct P al unui cerc se construiesc trei coarde [PA], [PB] si [PC]. Pe ecare coarda ca diametru se
construieste cate un cerc. Sa se demonstreze ca aceste cercuri care trec toate prin punctul P, se intersecteaza
dou a cate dou a n trei puncte coliniare.
IV. 1) Metoda reducerii la absurd.
2) Rezolvat i problema urmatoare (comentarii metodice):
Sa se arate ca
3
_
20 + 14

2 +
3
_
20 14

2 = 4.
9
Sesiunea 2001, Bucuresti
I. 1) Denit i not iunile de sistem de vectori liniar independent i, sistem de generatori si baz a ntr-un spat iu
vectorial.
2) Sa se arate ca polinoamele cu coecient i reali f
1
(X) = (X a)(X b), f
2
(X) = (X b)(X c), f
3
(X) =
(X c)(X a) sunt liniar independente peste R dac a si numai dac a (a b)(b c)(c a) = 0.
3) Fie p > 0 un num ar prim. Sa se arate ca toate grupurile cu p elemente sunt izomorfe. Este armat ia de
mai sus adevarata dac a p nu este prim? Justicat i r aspunsul.
II. Fie f : R R o funct ie continua pentru care exista > 1 astfel ncat |f(x) f(y)| |x y|, x, y R. Sa
se arate ca funct ia f este injectiva, strict monotona si surjectiv a.
III. Se considera unghiul X
1
OX
2
de masura 2, 0 < <

2
. O sfer a variabil an spat iu S(C, r) este tangent a laturilor
unghiului dat n punctele A, respectiv B. Se noteaz a cu H proiect ia centrului sferei C pe planul unghiului dat.
a) Sa se arate ca OH
2
sin
2
+CH
2
= r
2
.
b) Sa se determine locul geometric al centrelor sferelor care au raza constant a r si care sunt tangente laturilor
unghiului dat.
IV. Denit ia probabilit at ii unui eveniment.
Analiza statistica a datelor cantitative.
V. Compunerea funct iilor. Funct ii injective, surjective, bijective, inversabile. Inversa unei funct ii bijective. (Considerat ii
teoretice si metodice).
Sesiunea 2002, Bucuresti
I. 1) Sa se arate ca
3

4 = a +b
3

2, pentru orice a, b Q.
2) Sa se arate ca mult imea {a +b
3

2|a, b Q} nu formeaz a inel n raport cu adunarea si nmult irea numerelor

reale.
3) Sa se arate ca mult imea K = {a + b
3

2 + c
3

4|a, b, c Q} mpreuna cu adunarea si nmult irea numerelor

reale este corp comutativ.
4) Sa se determine inversul elementului 1
3

2 + 2
3

4 n corpul K.
II. Se deneste funct ia f : [0, 1] R astfel: f(x) =
_
_
_
arctg
1
x
, dac a 0 < x 1

2
, dac a x = 0
.
1) Sa se arate ca f este continua.
2) Sa se arate ca f este derivabil a si s a se calculeze f

(x), pentru orice x [0, 1].

3) Sa se calculeze
_
1
0
f(x) dx.
III. Se considera familia de cercuri
x
2
+y
2
+ 2( 5)x y = 0, R.
1) Sa se arate ca exista dou a puncte xe prin care trec toate cercurile din familie.
2) Sa se determine locul geometric al centrelor cercurilor din familie.
IV. Schema lui Poisson. Descriere si demonstrat ie.
V. Metoda induct iei matematice. Aplicat ii.
10
Sesiunea 2003, Bucuresti
I. Fie K un corp comutativ cu proprietatea ca
x
2
+ 1 = 0. (1)
pentru orice x K.
Sa se arate ca:
1) Daca x, y K, atunci x
2
+y
2
= 0 x = y = 0.
2) Daca M =
__
x y
y x
_
|x, y K
_
, atunci M este un corp n raport cu adunarea si nmult irea matricelor si
exista M astfel ncat
2
+ 1 = 0.

In plus, K este izomorf cu un subcorp al lui M.
3) Exist a corpuri innite cu proprietatea (1)?
II. Fie a R. Se deneste sirul (x
n
)
nN
dupa cum urmeaz a: x
0
= a, x
n+1
=
x
2
n
_
1 +x
2
n
, n N. Sa se arate ca sirul
(x
n
)
nN
este convergent si s a se calculeze lim
n
x
n
.
III. Fie un trapez ABCD (AB CD) cu diagonalele perpendiculare. Daca laturile AB, BC, CD, DA au lungimile
a, b, c, d, s a se arate ca:
1) a
2
+c
2
= b
2
+d
2
.
2) Daca trapezul admite un cerc nscris, atunci una dintre diagonale este axa de simetrie a trapezului.
3) Aria trapezului este patratul nalt imii sale dac a si numai dac a trapezul este isoscel.
IV. Date statistice (repartit ii de frecvent a, tipuri de reprezentare graca a datelor, dispersia de select ie).
V. Relat ii metrice n triunghiul dreptunghic (tratare metodica).
Sesiunea 2004, Bucuresti
I. 1) Sa se arate ca dac a f Z[X] are trei r adacini distincte la mpart irea cu 3, atunci pentru orice n Z, avem
ca 3 divide pe f(n).
2) Fie K un corp comutativ, K[X] considerat K-spat iu vectorial cu operat iile uzuale si V
n
= {f K[X]|grad F
n}, unde n N. Sa se arate ca:
a) Daca f
1
, f
2
, . . ., f
n
K[X] sunt polinoame nenule astfel ncat grad f
i
= grad f
j
, pentru orice i = j,
atunci f
1
, f
2
, . . ., f
n
sunt liniar independente peste K.
b) V
n
este subspat iu vectorial al lui K[X] de dimensiune n + 1.
c) B = {1, X a, . . . , (X a)
n
} este o baz a a lui V
n
, unde a K.
II. 1) Fie f : R R denita prin f(x) =
x
|x| + 1
.
a) Sa se arate ca f este derivabil a si s a se calculeze funct ia derivat a f

: R R.
b) Sa se arate ca f este derivabil a de dou a ori n 0.
2) Se deneste funct ia f : [0, 2] R prin relat ia f(x) = max(x, 1).
a) Sa se arate ca f este continua.
b) Sa se calculeze
_
1
0
e
x
f(x) dx.
III. 1) Sa se demonstreze ca un triunghi este echilateral dac a si numai dac a centrul cercului nscris coincide cu
centrul cercului circumscris triunghiului.
2) Consider am elipsa (E) de ecuat ie
x
2
a
2
+
y
2
b
2
1 = 0
si dou a drepte perpendiculare variabile d si d

care trec prin origine. Fie M si N (respectiv M

si N

)
punctele de intersect ie ale dreptei d (respectiv d

) cu elipsa (E). Sa se arate ca expresia

1
MN
2
+
1
M

N
2
este constant a.
IV. Compunerea funct iilor. Funct ii injective, surjective, bijective. Inversarea funct iilor. (Tratare metodica)
11
Sesiunea 2004, Timisoara
I. a) Sa se deneasc a not iunile de continuitate si de derivabilitate pentru o funct ie real a de o variabila real a.
b) Pentru funct ia f : [1, 2] R denita prin
f(x) =
_
2|x|, dac a x [1, 1]
x
2
cos x, dac a x (1, 2]
se cer valorile si din R pentru care f este continua si derivabil a n x
0
= 1.
c) Sa se motiveze integrabilitatea pe [1, 2] a funct iei f determinata la punctul anterior si s a se calculeze
_
2
0
f(x) dx.
II. a) Denit ia not iunii de inel.
b) Aratat i ca:
- produsul a dou a matrice de forma A(a, b, c), unde A(a, b, c) =
_
_
a b c
c a b
b c a
_
_
, a,b, c R, este o matrice
de aceeasi forma;
- determinantul matricei A(a, b, c) este dat de formula
det A(a, b, c) = (a +b +c)(a
2
+b
2
+c
2
ab bc ca);
- dac a a +b +c = 1, atunci
det A(a, b, c) =
1
2
_
(a b)
2
+ (b c)
2
+ (c a)
2

;
- mult imea G a matricelor de forma A(a, b, c),a,b, c R
_
1
3
_
,unde a + b + c = 1, este grup n raport
cu operat ia de nmult ire a matricelor. Determinat i inversul matricei A(a, b, c) n acest grup.
III. Relat ii metrice ntr-un triunghi. Tratare metodica generala; schit a de proiect didactic a unei lect ii din aceast a
tematic a.
Sesiunea 2004, Constant a
I. Teoremele lui Rolle si Lagrange. Tratare metodica.
II. Reprezentarea trigonometrica a numerelor complexe si aplicat ii. Aspecte metodice.
III.

In grupul permutarilor de patru elemente, se considera permutarea =
_
1 2 3 4
3 1 2 4
_
.
a) Sa se calculeze
38
.
b) Sa se determine subgrupul generat de .
IV. Fie un triunghi ABC av and ortocentrul, centrul de greutate si centrul cercului circumscris notate, respectiv
cu H, G si O. Sa se arate ca:
a) Punctele H, G si O sunt coliniare.
b) OH = 3 OG.
V. a) Sa se arate ca funct ia f(x) = |x| admite primitive pe R.
b) Sa se determine
_
|x| dx, x R.
c) Calculat i:
_
1
1
|x|e
x
dx.
12
Sesiunea 2005, Bucuresti
I. Fie polinomul f = X
4
+X
3
+X
2
+X + 1.
1) Descompunet i polinomul f n factori ireductibili n R[X] si n C[X].
2) Aratat i ca f este un polinom ireductibil n Q[X].
3) Daca C este o r adacina a lui f, notam
F

=
_
a
3
+b
2
+c +d|a, b, c, d Q
_
.
Aratat i ca F

este un subcorp al lui C si este si un Q-spat iu vectorial de dimensiune 4.

4) Determinat i inversul num arului x =
3
+ n F

.
II. Se considera dou a numere a < b si o funct ie derivabil a f : [a, b] R.
1) Sa se arate ca exista si este unic a o funct ie P : R R care este polinomiala de grad mai mic sau egal cu 3
si are proprietatea ca funct ia F : R R, denita prin F(x) =
_
f(x), x [a, b]
P(x), x / [a, b]
este derivabil a.
2) Ramane adevarata proprietatea de la punctul precedent dac a n enunt nlocuim expresia de grad mai mic
sau egal cu 3 cu expresia de grad mai mic sau egal cu 2?
III.

In planul P se considera PAB. Se cere locul geometric al punctelor M din P pentru care avem
[MPA] = [MPB].
IV. Dreapta perpendicular a pe un plan. Teorema celor trei perpendiculare si reciprocele ei (tratare metodica).
Sesiunea 2005, Constant a
I. 1) Denit i not iunea de grup nit. Exemple.
2) Denit i not iunea de subgrup al unui grup.
3) Denit i not iune de clasa de echivalent a a unui element relativ la un subgrup.
4) Enunt at i teorema lui Lagrange.
5) Demonstrat i teorema lui Lagrange.
6) Dat i un exemplu de aplicat ie a teoremei lui Lagrange.
II. Sa se determine mult imea punctelor de continuitate ale funct iilor:
1) f : R R, f(x) =
_
x
3
+x
2
1, pentru x Q
x
2
, pentru x / Q
.
2) g : R R, g(x) =
_
x
3
+x
2
1, pentru x < 1
x
2
+a, pentru x 1
.
III. Fie cercurile C
1
(O
1
, r
1
) si C
2
(O
2
, r
2
) secante n A si B. O secant a variabil a trecand prin A taie C
1
n M si C
2
n
N. Se cere:
1) Sa se arate ca este m(MBN) este constant a.
2) Fie P C
1
si Q C
2
aate pe o secant a ce trece prin B astfel ncat PQ MN. Sa se demonstreze ca
MNQP este paralelogram.
3) Sa se determine pozit ia secantei MN astfel ncat distant a MN s a e maxima.
IV. Calculat i sumele de combin ari:
1) C
0
n
+C
1
n
+C
2
n
+. . . +C
n
n
.
2) C
0
n
+C
2
n
+C
4
n
+. . ..
3) C
0
n
+C
4
n
+C
8
n
+. . ..
13
Sesiunea 2005, Iasi
I. Se considera polinomul f R[X], f = X
5
+a
4
X
4
+a
3
X
3
+a
2
X
2
+a
1
X+a
0
cu proprietatea ca a este o r adacina
real a sau complexa a lui f, atunci si
1
a
, 1 a sunt r adacini pentru f. Determinat i polinoamele f.
II. Folosind calculul vectorial:
a) Demonstrat i concurent a nalt imilor unui triunghi.
b)

In triunghiul ABC, e ADnalt imea corespunzatoare laturii BC si

h =

AD, a =

CB,

b =

AC. Exprimat i

h n funct ie de a si

b.
III. a) Teorema de convergent a a sirurilor monotone si marginite (subiect metodic).
b) Se considera a
0
, b
0
R, a
0
< b
0
si sirurile (a
n
)
nN
, (b
n
)
nN
, a
n
=
pa
n1
+qb
n1
p +q
, b
n
=
qa
n1
+pb
n1
p +q
,
unde p, q N

, p > q. Aratat i ca sirurile sunt monotone si marginite si au aceeasi limita.

Sesiunea 2006, Bucuresti
I. Fie M o mult ime nevida, K un corp comutativ si F(M, K) = {f|f : M K}. Sa se arate ca:
a) F(M, K) este K-spat iu vectorial n raport cu adunarea si nmult irea cu scalari denite astfel:
dac a f, g F(M, K) si a K, atunci
(f +g)(x) = f(x) +g(x),
(a f)(x) = a f(x),
oricare ar x M.
b) M este mult ime nita dac a si numai dac a F(M, K) este K-spat iu vectorial de dimensiune nita.
II. Sa se determine toate funct iile derivabile f : R R care au proprietatea ca
f

(x) =
_
x
0
f(t) dt,
pentru orice x R.
III. Se considera un triunghi ascut itunghic ABC si M un punct mobil pe latura [BC]. Fie P si Q proiect iile lui
M pe AB, respectiv AC.
Sa se determine pozit ia lui M pentru care lungimea segmentului [PQ] este minima.
IV. Funct ii; compunerea funct iilor; funct ie injectiva, funct ie surjectiv a, funct ie bijectiva; inversa unei funct ii (tratare
metodica).
Sesiunea 2006, Constant a
I. a) Se considera polinomul f = X
3
2 Q[X]. Aratat i ca f este ireductibil peste Q.
b) Fie g = a +bX +cX
2
un polinom cu coecient i rat ionali. Demonstrat i ca dac a g(
3

2) = 0, atunci g = 0.
c) Demonstrat i ca num arul
3

2 +
3

3 este irat ional.

d) Determinat i un polinom nenul cu coecient i rat ionali care are ca r adacina pe x.
II. a) Calculat i:
_
1
0
ln(1 +x) dx.
b) Demonstrat i inegalitat ile:
n

k=1
ln
_
1 +
k
n
_

n
2
+n

k=1
ln
_
1 +
k
n
_

n
2
+k

k=1
ln
_
1 +
k
n
_

n
2
+ 1
,
pentru orice num ar natural n 1.
14
c) Calculat i:
lim
n
n

k=1
ln
_
1 +
k
n
_

n
2
+k

III. a) Se considera triunghiul ABC de axe z

A
, z
B
, z
C
. Care este axul centrului de greutate al triunghiului
ABC?
b) Se considera patrulaterul inscriptibil ABCD si se noteaz a cu G
A
, G
B
, G
C
, G
D
centrele de greutate ale
triunghiurilor BCD, ACD, ABD si respectiv ABC.
Sa se arate ca patrulaterul G
A
G
B
G
C
G
D
este inscriptibil.
IV. Proiectat i lect ia cu tema Relat iile lui Vi`ete av and n vedere identicarea clar a a obiectivelor si a cont inuturilor
lect iei si urmarind planul:
Teorema lui Vi`ete pentru relat iile ntre r adacinile si coecient ii unui polinom cu coecient i n C.
Cazuri particulare uzuale: relat iile lui Vi`ete pentru polinoamele de grad 2, 3, 4.
Prezentat i trei probleme reprezentative pentru tema propusa.
Sesiunea 2006, Bacau
I. Hiperbola sau Relat ii metrice n triunghiul dreptunghic.
II. Teorema lui Lagrange (enunt , demonstrat ie, interpretare geometrica, un exemplu de problema care se rezolv a
cu ajutorul teoremei lui Lagrange).
III. Fie sirul denit prin I
n
=
_
1
0
e
x
x
n
dx, n N.
1. a) Calculat i I
0
si I
1
.
b) Aratat i ca I
n
=
1
e
+nI
n1
, n N

.
2. Fie mult imile S = R\
_

1
3
_
si T = {M(x) = A+x B| x S}, unde A =
_
_
1 0 0
0 0 0
0 0 1
_
_
si B =
_
_
2 0 2
0 0 0
1 0 1
_
_
.
a) Calculat i A
2
, A B, B A, B
2
.
b) Sa se arate ca U V T si U A = A U = U, dac a U si V sunt din T.
c) Determinat i elementele simetrizabile din structura (T, ).
d) Sa se arate ca structurile (R

, ) si (T, ) sunt izomorfe.

Sesiunea 2007, Timisoara
I. 1) Rezolvat i n Z ecuat ia:
x

y(x 3) +y(x
2
3x + 3) = y 2

y.
2) Pe mult imea R a numerelor reale se deneste operat ia algebric a data prin:
x y = x +y a,
unde a R este xat.
a) Aratat i ca (R, ) este grup abelian.
b) Demonstrat i prin induct ie dupa n, relat ia:
x
1
x
2
. . . x
n
= x
1
+x
2
+. . . +x
n
(n 1)a,
unde x
1
, x
2
, . . . , x
n
R.
c) Calculat i:
C
1
n
C
2
n
. . . C
n1
n
.
15
II. Se considera funct ia f : [0, +) [0, +), f(x) =
_
x
0
t
2
1 +t
2
dt.
Demonstrat i ca:
a) f este bijectiva, monotona si convex a.
b) Exist a a, b (0, +) unic determinate, cu propriet at ile: f(a) = 1, f(b) = 2 si 3 < a + 1 < b.
c) f
1
este derivabil a n x
0
= 1; calculat i (f
1
)

(1).
d) f
1
este integrabila pe [1, 2]; calculat i
_
2
1
f
1
(y) dy.
e) Sirul (a
n
)
n0
denit prin: a
0
= 1, a
n+1
= 1 + arctg a
n
, () n 0, este convergent catre a.
f ) Pentru orice (0, +) si orice (0, +) exista m (0, +) astfel ncat sirul (x
n
)
n0
denit prin
x
0
= , x
n+1
= m+ arctg x
n
, () n 0 este convergent si are limita .
III. Concurent a mediatoarelor si a nalt imilor unui triunghi. Prezentare metodico-didactica (proiectare, predare-
nv at are si evaluare).
Sesiunea 2007, Bucuresti
I. Fie A un inel cu unitate. Notam Z(A) = {a A|x A, ax = xa}. Sa se arate ca:
a) Z(A) este un subinel comutativ al lui A (numit centrul inelului A).
b) Daca B este un alt inel cu unitate izomorf cu A, atunci Z(A) si Z(B) sunt izomorfe.
c) Fie K un corp comutativ si A = M
n
(K) inelul matricelor patratice cu elemente din K. Sa se arate ca
Z(A) =
_

_
_
_
_
_
_
d 0 0 . . . 0
0 d 0 . . . 0
.
.
.
.
.
.
.
.
. . . .
.
.
.
0 0 0 . . . d
_
_
_
_
_

d K
_

_
.
II. Se considera sirul (x
n
)
n1
dat prin x
n
=
1
2
+ 3
2
+. . . + (2n 1)
2
n
3
.
a) Sa se arate ca sirul (x
n
)
n1
este convergent si s a se calculeze lim
n
x
n
.
b) Mai general, e > 1. Se considera sirul (x
n
)
n1
dat prin x
n
=
1

+ 3

+. . . + (2n 1)

n
+1
. Sa se arate
ca sirul (x
n
)
n1
este convergent si s a se calculeze lim
n
x
n
.
III. Fie C
1
cercul cu centrul n A(1, 0) si trecand prin punctul B(4, 4), iar cercul C
2
cercul cu centrul n D(10, 12) si
trecand prin punctul E(6, 15).
a) Sa se determine pozit ia relativ a a celor dou a cercuri.
b) Sa se determine punctele de intersect ie ale cercului C
1
cu axa Ox si cu axa Oy.
c) Daca M este un punct mobil pe cercul C
1
, iar N este un punct mobil pe cercul C
2
, s a se g aseasca maximul
si minimul distant ei ntre M si N.
IV. Metoda induct iei matematice (tratare metodica).
Sesiunea 2007, Baia Mare
I. Fie a > 0. Sa se determine f : R R astfel ncat, pentru orice x R,
2f(x) +f(x) =
_
x + 5, dac a x a
x
2
+ 3x 2, dac a x > a
.
Studiat i injectivitatea, surjectivitatea si bijectivitatea funct iei f.
16
II.

In triunghiul isoscel ABC cu BC = 6, AB = AC = 5 se noteaz a cu D piciorul nalt imii din A si cu A

punctul
n care AD intersecteaza cercul circumscris triunghiului ABC. Paralela la BC prin centrul cercului nscris n
triunghiul ABC intersecteaza AB n P si AC n Q. Se cere:
a) Raza R a cercului circumscris triunghiului ABC.
b) Raza r a cercului nscris n triunghiul ABC.
c) Volumul corpului obt inut prin rotirea triunghiului ABD n jurul lui AD.
III. Se considera funct ia f : R R, f(x) =
x

x
2
+ 1

1. a) Sa se calculeze f

(x) si s a se arate ca funct ia f este strict crescatoare pe R.

b) Sa se arate ca funct ia f

este strict descrescatoare pe intervalul (0, +).

2. a) Calculat i:
I(a) =
_
5
1
1
|x a| + 1
dx, a R.
b) Aratat i ca exista limita lim
a5
I(a) si calculat i aceast a limita.
IV. Proprietat i ale funct iilor derivabile: teoremele Fermat, Rolle, Lagrange, Cauchy. Abordare stiint ica si metodica.
Sesiunea 2008, Bucuresti
I. Fie a N si G
a
= (a, ). Pentru x, y G
a
denim x y = xy a(x +y) +a
2
+a.
Sa se arate ca:
a) (G
a
, ) este grup abelian.
b) (G
a
, ) este izomorf cu ((0, ), ).
c) Daca H este un subgrup al lui G
a
care cont ine orice num ar natural n > a, atunci cont ine orice num ar
rat ional q > a.
II. Fie o funct ie f : R R data prin f(x) = arccos (2 sin x). Se cere:
a) Sa se studieze continuitatea si derivabilitatea funct iei pe intervalul
_

2
,
3
2
_
.
b) Sa se calculeze
_
4
0
f(x) dx.
c) Sa se traseze gracul funct iei.
III. Determinat i locul geometric al punctelor din plan pentru care suma distant elor la dou a drepte date este constant a.
IV. Induct ia matematic a. Aplicat ii (exemple din algebr a, analiz a, geometrie).
Sesiunea 2008, Constant a
I. Fie polinoamele f = X
3
+4X
2
+mX +15, g = X
3
X
2
+3X 10 R[X], iar x
1
, x
2
, x
3
r adacinile lui f n C.
a) Determinat i m R astfel ncat x
2
1
+x
2
2
+x
2
3
= 0.
b) Pentru m = 8, rezolvat i ecuat ia algebric a f(x) = 0.
c) Gasit i m R astfel ca f si g s a aiba r adacini comune ce trebuie precizate.
II. Fie funct ia f : R R, f(x) = |x|e
x
.
a) Determinat i asimptotele la gracul funct iei f.
b) Aat i punctele de extrem ale funct iei f.
c) Calculat i
_
1
1
f(x) dx.
III. Fie ABCD un tetraedru n care AB CD si AC BD. Demonstrat i ca:
17
a) AD BC.
b)

Inalt imile tetraedrului sunt concurente.
c) AB
2
+CD
2
= AC
2
+BD
2
= AD
2
+BC
2
.
IV. a) Aspecte metodice n predarea not iunii de grup la clasa a XII - a.
b) Aratat i ca mult imea U
n
= {z C|z
n
= 1}, mpreuna cu nmult irea, formeaz a grup. Ce putet i spune despre
acest grup?
Sesiunea 2009, Bucuresti
I. Fie A =
__
a b
9b a
_
| a, b Z
_
.
a) Sa se arate ca A este inel comutativ mpreuna cu adunarea si nmult irea matricelor.
b) Sa se determine elementele inversabile din inelul A.
c) Aratat i ca inelul A cont ine divizori netriviali ai lui zero.
II. Fie a, b numere reale strict pozitive cu a = b si funct ia f : R R cu f(x) =
_
a
b
_
x
+
_
b
a
_
x
+ 2, x R.
a) Sa se calculeze lim
x
f(x), lim
x
f(x) si s a se arate ca mult imea valorilor funct iei f este egal a cu [4, +).
b) Sa se calculeze limitele: lim
x
1
f(x)
_
x
0
f(t) dt si lim
x0
1
f(x) 4
_
x
2
0
f(t) dt.
c) Sa se studieze convergent a seriilor:

n1
_
a
b
_
n
f
_
1
n
_
si

n1
f(n)
(ab)
n

d) Exist a c R astfel ncat funct ia g : R R cu g(x) =

_
_
_
f
_
1
x
_
, pentru x = 0
c, pentru x = 0
s a aiba proprietatea lui
Darboux? Justicat i r aspunsul.
III. a) Fie C(O, r) un cerc de raz a r si centru O, P un punct x pe cerc si Q un punct mobil pe cerc. Sa se arate
ca locul geometric al mijloacelor segmentelor PQ este cercul de diametru PO.
b) Se considera cercurile C
1
(O
1
, r
1
) si C
2
(O
2
, r
2
), tangente exterior n punctul A. O secant a variabila care trece
prin A intersecteaza cele dou a cercuri n P, respectiv Q. Sa se ae locul geometric al mijlocului segmentului
PQn cazurile:
(i) r
1
= r
2
;
(ii) r
1
= r
2
.
IV. Rat ionamentul prin reducere la absurd.
Se cer: descriere generala; cel put in dou a exemple n care se aplica un astfel de rat ionament; precizarea unor
dicult at i de nt elegere de catre elevi a rat ionamentului prin reducere la absurd si descrierea unor solut ii pentru
depasirea acestora.
Sesiunea 2009, Pitesti
I. Elaborat i un proiect didactic pentru lect ia de predare Grup, subgrup, morsm de grupuri.
II. 1.

In triunghiul ABC, perpendiculara n C pe BC intersecteaza AB n M, iar perpendiculara n A pe AB
intersecteaza BC n N. Perpendiculara n M pe AB si perpendiculara n N pe BC se intersecteaza n
punctul P. Sa se arate ca BPAC.
2. Sa se rezolve ecuat ia: cos x sin x =

2 cos 2x.
III. a) Sa se calculeze D =

x
1
x
2
x
3
x
2
x
3
x
1
x
3
x
1
x
2

, stiind ca x
1
, x
2
, x
3
sunt solut iile ecuat iei x
3
2x
2
+ 2x + 17.
b) Sa se determine parametrii reali a si b astfel ncat funct ia f : R R, f(x) = ax +b, x 0
x 1
x
2
+ 1
, x > 0 s a e derivabil a pe R.
18
Profesori categoria a II - a
Sesiunea 1989
I. Fie funct iile f : R R si g : R R denite prin: f(x) =
_

_
1, x < 0,
0, x = 0,
1, x > 0.
si g(x) = x
2
4x + 4.
Sa se studieze continuitatea funct iilor compuse f g si g f.
II. 1) Sa se demonstreze ca dac a num arul 2
n
+ 1 este prim, atunci n este o putere a lui 2.
2) Sa se determine valorile naturale ale lui m, stiind ca polinomul (X1)
m
X
m
+1 se divide cu X
2
X+1.
3) Inegalit at i. Probleme de maxim si minim. Metodica pred arii acestora.
III. Se considera un semicerc de diametru AB si M un punct pe acest semicerc. Daca O este mijlocul lui AB,
iar C este mijlocul semicercului dat, s a se determine pozit ia lui M astfel ncat patrulaterul ONPQ, unde
{N} = OM BC, {P} = AM BC si {Q} = AM OC, s a e inscriptibil.
Sesiunea 1990, Bucuresti
I. 1) Numere prime. Teorema fundamentala a aritmeticii.
2) Fie a, b Z. Sa se arate ca a
2
+b
2
este divizibil cu 7 dac a si numai dac a a si b sunt divizibile cu 7.
II. 1) Binomul lui Newton.
2) Sa se calculeze suma:
S
n
=
1
log
x
2 log
x
4
+
1
log
x
4 log
x
8
+. . . +
1
log
x
2
n1
log
x
2
n
.
III. 1) Linii remarcabile n triunghi.
2) Care este condit ia ca dou a cercuri situate n dou a plane paralele s a e situate pe aceeasi sfera?
Sesiunea 1990, Timisoara
I. Se da funct ia f : R R, f(x) =
x
3
+x
2
+ 2x + 6
x
2
+ 3
. Se cere:
1) pozit ia gracului lui f fat a de asimptota oblica;
2) aria determinata de gracul lui f, asimptota oblica si dreptele de ecuat ii x = 0, x = 3

5;
3) s a se demonstreze inegalitatea
arctg

3 + arctg

5 arctg

15 > 0,
utiliz and punctul anterior.
II. Sa se discute si s a se rezolve sistemul:
_

_
(3a 1)x + 2ay + (3a + 1)z = 1
2ax + 2ay + (3a + 1)z = b
(a + 1)x + (a + 1)y + 2(a + 1)z = b
2
,
unde a, b R.
III. Pe laturile AB, AC ale triunghiului ABC se costruiesc n afar a patratele ABDE si ACFG av and centrele Q
1
si Q
2
(varfurile D, F sunt opuse lui A). Fie {I} = BG CE. Aratat i ca:
1) [BG] [CE] si BG CE;
2) Q
1
Q
2
este mediatoarea segmentului (AI);
3) mediana [AM] a triunghiului ABC este nalt ime n triunghiul AEG si EG = 2AM.
IV. Rolul exemplelor n matematica pentru stabilirea consistent ei unei denit ii si al contraexemplelor pentru sta-
bilirea propozit iei P Q (Q este independent a de P). Exemplicare.
19
Sesiunea 1990, Iasi
I. Se considera sirul (a
n
) cu a
n
= 2n
2
3n + 4. Sa se arate ca:
1) dac a un num ar din sir se divide cu 4, atunci num arul urmator marit cu 1 se divide cu 4;
2) din trei termeni consecutivi, doi se divid cu 3.
II. Se considera ecuat ia x
2
55x + 21 = 0. Se cere:
1) s a se arate ca ecuat ia admite dou a r adacini al caror produs este 1;
2) s a se calculeze r adacinile de la punctul anterior.
III. 1) Sa se schit eze un proiect de lect ie pentru prezentarea not iunii de centru de greutate al unui tetraedru.
2) Demonstrat i toate propozit iile de geometrie plana necesare n abordarea punctului precedent.
Sesiunea 1990, Craiova
I. Metoda induct iei matematice. Aspecte metodice. Indicat i trei exemple de aplicat ii ale acestei metode n geome-
trie sau trigonometrie.
II. Fie z
1
, z
2
, . . ., z
n
r adacinile de ordinul n ale unitat ii. Sa se calculeze:
S
k
= z
k
1
+z
k
2
+. . . +z
k
n
,
cu k N

.
III. 1) Pe un cerc se considera dou a puncte xe, A si B, iar M un punct mobil. Pe prelungirea segmentului [AM]
n afara cercului se considera punctul N astfel ncat MN = MB. Se cere locul geometric al punctului N.
2) Sa se arate ca triunghiul ABC n care are loc inegalitatea:
sin
2
A+ sin
2
B + sin
2
C > 2
este ascut itunghic.
Sesiunea 1991, Bucuresti
I. 1) Teorema lui Lagrange privind funct iile derivabile (enunt si demonstrat ie).
2) Sa se determine mult imea punctelor de continuitate ale funct iei: f : R R, f(x) =
_
x
3
+x
2
1, x Q
x
2
, x / Q
.
3) Sa se arate ca funct ia f : R R, f(x) =
1
x
3
+ 1
este integrabila pe [0, 1] si s a se calculeze
_
1
0
f(x) dx.
II. 1) (i) Teorema mpart irii cu rest a polinoamelor cu coecient i complecsi.
(ii) Sa se determine restul mpart irii polinomului P = (x + 1)
6n+1
+x
6n+2
la x(x
2
+x + 1).
2) Fie n Z cu proprietatea ca n si 2n + 1 nu sunt divizibile cu 3. Sa se arate ca 4n + 1 este divizibil cu 3.
3) Sa se demonstreze ca
1
n + 1
+
1
n + 2
+. . . +
1
3n + 1
> 1,
pentru orice n N.
III. 1) Teorema lui Ceva (directa si reciproca).
2) Fie [AM] si [CD] dou a segmente congruente din plan. Sa se g aseasca locul geometric al punctelor M din
plan pentru care
MA
2
+MB
2
= MC
2
+MD
2
.
3) Lungimea muchiei unui cub este a. Sa se ae distant a de la o diagonal a a cubului la o diagonal a a fet ei cu
care aceasta nu se intersecteaza.
20
Sesiunea 1991, Timisoara
I. 1) Sa se reprezinte grac funct ia f : R R, f(x) =
_

_
x
x + 1
, x 0
x
2
x 2
, x < 0
.
2) Continuitatea uniform a a funct iilor reale de o variabil a real a (denit ie si propriet at i far a demonstrat ie).
Sa se studieze continuitatea si continuitatea uniform a a funct iei f : [1, 1] R denita prin f(x) =
_
_
_
xsin
1
x
, x [1, 0] (0, 1]
0, x = 0
.
3) Sa se prezinte metodic (far a demonstrat ie) teoremele lui Fermat, Rolle si Lagrange.
II. 1) Se dau numerele x =
3
_
10 +

108 si y =
3
_
10

108. Sa se arate ca x + y = 2 si s a se demonstreze ca

x
n
+y
n
se divide cu 8 pentru orice num ar n 4.
2) Sa se determine mult imea S a solut iilor reale ale sistemului:
_

_
x

yz = 4
y

xz = 9
z

xy = 16
si s a se precizeze care dintre urmatoarele armat ii sunt adevarate:
A) S este innita;
B) S are cel mult un element;
C) S =
__
2
3
,
27
8
,
32
3
__
;
D) S =
__
2
3
,
27
8
,
32
3
_
,
_

2
3
,
27
8
,
32
3
__
;
E) pentru orice (x, y, z) S, avem xyz = 24.
3) Sa se determine mult imile A, B, A B, A B, AB si A(B A), unde
A = {n N| log
n
2 log
2
n

n +n log
4
n

4 8 log
n
n

2},
B = {n N

|x
2
+ 2(n 1)x +n
2
3n + 8 > 0, () x R}.
4) Determinant i (denit ie si metode de calcul). Expunere metodica. Aplicat ie: s a se calculeze prin dou a
metode determinantul:

a b c
b c a
c a b

.
III. 1) Fie cercurile C
1
(O
1
; r
1
) si C
2
(O
2
; r
2
) secante n A si B. O secant a variabila trecand prin A taie C
1
n M si
C
2
n N. Se cere:
(i) s a se arate ca m(MBN) este constant a;
(ii) Fie P C
1
, Q C
2
si o secant a ce trece prin B ncat PQ MN. Sa se demonstreze ca MNPQ este
paralelogram;
(iii) Sa se determine pozit ia secantei MN astfel ncat distant a MN s a e maxima.
(iv) Daca C
2
trece prin O
1
si notam cu C si D punctele de contact ale tangentelor comune la aceste cercuri
cu C
2
, s a se demonstreze ca dreapta CD este tangent a la C
1
.
2) Denit i paralelismul dreptelor n plan, enunt at i axioma paralelelor si dou a teoreme n a caror demonstrat ie
se foloseste aceast a axioma, preciz and modul n care se face aceast a utilizare. Schit at i un plan de lect ie
care s a reecte aceast a problematica.
21
Sesiunea 1991, Iasi
I. Sa se calculeze integrala:
f(u) =
_
1
0
(x
2
+ 2xcos u + 1)
1
, u
_
0,

2
_
si s a se studieze continuitatea funct iei f n u = 0.
II. Pentru a > 0 si a = 1, s a se rezolve inecuat ia:
log
a
(1 8a
x
) 2(1 x).
III. 1) Volumul conului: predare n gimnaziu.
2) Sa se determine raza bazei si nalt imea conului circular drept de volum maxim nscris ntr-o sfera de raz a
R.
Sesiunea 1991, Cluj-Napoca
I. Se considera un num ar dat a [0, 1] si se considera un sir (x
n
) denit prin x
n+1
=
1
2
(a + x
2
n
) cu x
0
= 0. Sa se
demonstreze ca acest sir este convergent si s a i se ae limita.
II. 1) Metodica pred arii not iunii de ecuat ie.
2) Se dau numerele 123
b
, 140
b
, 156
b
scrise n baza b. Stiind ca acestea sunt n progresie aritmetica, s a se
determine baza b.
III. Se da triunghiul ABC, AB = AC = l, BC = 2a, iar O centrul cercului tangent n B, C respectiv la AB, AC.
Se cere:
1) Sa se exprime aria acestui disc n funct ie de a si l.
2) Sa se demonstreze ca patrulaterul ABOC este inscriptibil.
Sesiunea 2004, Timisoara
I. a) Denit i not iunea de grup.
b) Se considera polinomul Q(X) = (X 1)(X 2)(X 3) si derivata lui P(X) = Q

(X).
- s a se justice ca polinomul P(X) are dou a r adacini x
1
(1, 2) si x
2
(2, 3);
- s a se verice dac a produsul r adacinilor polinomului P(X) poate calculat cu formula 2!
_
1 +
1
2
+
1
3
_
;
- indicat i o generalizare a punctelor anterioare pentru un polinom Q(X) de grad arbitrar n > 3.
II. a) Sa se deneasc a convergent a unui sir de numere reale.
b) Sa se arate ca pentru [0, 1], sirul denit prin x
n+1
= x
n
x
2
n
, n 1, x
0
= , are tot i termenii din
intervalul [0, 1].
c) Sa se studieze convergent a sirului de la punctul anterior si, n caz de convergent a, s a se calculeze limita sa.
III. Relat ii metrice ntr-un triunghi. Tratare metodica generala; schit a de proiect didactic a unei lect ii din aceast a
tematic a.
22
Sesiunea 2004, Constant a
I. Algoritmul lui Euclid pe Z. Aspecte metodice.
II. Triunghiuri dreptunghice si congruent a lor. Aspecte metodice.
III. Sa se arate ca 1 +
3

2 R Q.
IV. a) Enunt at i si demonstrat i teorema medianei.
b) Fie ABCD un dreptunghi n plan. Sa se determine locul geometric al punctelor M din plan, pentru care
MA
2
+MC
2
= MB
2
+MD
2
.
V. Se considera funct ia f : (0, +) R, f(x) =
ln x
x

a) Determinat i domeniul maxim de denit ie D
f
al funct iei.
b) Calculat i prima derivat a a funct iei f si stabilit i semnul ei pe D
f
.
c) Are funct ia f puncte de inexiune?
d) Trasat i gracul funct iei f.
Sesiunea 2005, Constant a
I. a) Aspecte metodice privind predarea teoremei lui Pitagora.
b) Sa se determine dreptunghiul de arie maxima nscris n cercul de raz a r.
II. Fie E(x) = x
8
2x
4
+ 1. Se cere:
a) Sa se rezolve ecuat ia E(x) = 0.
b) Sa se arate ca M = {x C|E(x) = 0} poate organizata ca grup multiplicativ.
c) Sa se determine toate subgrupurile acestui grup.
III. Sa se determine mult imea:
A =
_
x N

x
4
+x
2
+x + 3
x
2
+x + 1
N
_
.
IV. Pe planul patratului ABCD se construieste perpendiculara AM astfel ncat AC = MO, unde O este punctul de
intersect ie a diagonalelor. Se noteaz a cu E si F mijloacele segmentelor [MB] si [MD]. Sa se arate ca:
a) (AEF) (CEF).
b) Masura unghiului diedru dintre (CEF) si (ABC) este 30

.
Sesiunea 2006, Constant a
I. Sa se arate ca:
a)
3

6 este irat ional.

b) (a +b)
3
= a
3
+b
3
+ 3ab(a +b), pentru orice a, b R.
c) x =
3

2 +
3

3 este num ar irat ional.

II. Fie p un num ar prim si a, b, c trei numere ntregi, nu toate nule. Demonstrat i ca:

a b c
pc a b
pb pc a

= 0.
III. Se considera cercurile C
1
(O
1
, r
1
), C
2
(O
2
, r
2
) tangente exterioare n punctul A. Se considera dou a drepte oarecare
d
1
, d
2
prin A care intersecteaza cercul C
1
n B
1
, B
2
si cercul C
2
n C
1
, C
2
.
a) Sa se arate ca patrulaterul cu v arfurile B
1
, B
2
, C
1
, C
2
.
b) Care este condit ia necesara si sucient a ca patrulaterul B
1
B
2
C
1
C
2
s a e paralelogram?
23
IV. Tratat i metodic tema Teorema celor trei perpendiculare, urmarind:
Dreapta perpendicular a pe un plan.
Enunt ul teoremei celor trei perpendiculare.
Demonstrat ia teoremei.
O aplicat ie la alegere.
Sesiunea 2009, Bucuresti
I. 1. Fie a, b dou a numere naturale. Sa se arate ca 7 divide a
2
+b
2
dac a si numai dac a 7 divide a si 7 divide b.
2. Sa se determine numerele naturale n pentru care 7 divide 2
2n
+ 2
n
+ 1.
II. Se considera funct ia f : R R, denita prin: f(x) =
_

_
ax +b, dac a x <
1
2
x
2
x 2, dac a x
1
2
.
1. Sa se determine a, b R astfel ca f s a e bijectiva si n acest caz s a se determine inversa f
1
.
2. Sa se determine a, b R astfel ca f s a e derivabil a pe R si n acest caz s a se determine intervalele de
monotonie ale lui f.
III. Sa se demonstreze ca un trapez este trapez isoscel dac a si numai dac a diferent a lungimilor diagonalelor este
egal a cu diferent a lungimilor laturilor neparalele.
IV. Rat ionamentul prin reducere la absurd.
Se cer: descriere generala; cel put in dou a exemple n care se aplica un astfel de rat ionament; precizarea unor
dicult at i de nt elegere de catre elevi a rat ionamentului prin reducere la absurd si descrierea unor solut ii pentru
depasirea acestora.
24