Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
10Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Invelisurile Creierului Si Maduvei Spinarii Fara Poze

Invelisurile Creierului Si Maduvei Spinarii Fara Poze

Ratings: (0)|Views: 2,005|Likes:
Published by bodeadumitru9261
Important
Important

More info:

Published by: bodeadumitru9261 on Jun 05, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/10/2013

pdf

text

original

 
INVELISURILE CREIERULUI SI MADUVEI SPINARII
Invelisurile creierului sunt reprezentate de un sistem de membrane denumite
meninge.
Meningele se dispun in trei straturi concentrice, care sunt dinspre exterior spre interior: duramater, arahnoida si pia mater. Cele trei foite, in functie de structura si de rol, se sistematizeazain : pahimeninge sau meningele dur, reprezentat de dura mater ; leptomeninge sau meningelemoale, reprezentat de arahnoida si piamater. 
1. DURA MATER ENCEFALICA1.1. Dura mater encefalica
este o membrana densa, opaca si neelastica. Este compusadin doua straturi : unul interior sau meningeal si altul exterior sau endosteal, strans lipite intreele, cu exceptia unor portiuni unde acestea se separa formand sinusurile venoase ale dureimater. Rezulta in cursul dezvoltarii, prin sudarea durei mater primitive de periostulendocranian, astfel incat ea va avea, pe langa rolul de protectie a creierului si rolul de periostendocranian. Este aderenta de suprafata interioara a neurocraniului mai ales la nivelulsuturilor si a bazei craniului; prezinta insa si zone putin aderente, cea mai importanta fiindzona decolabila a lui Gerald si Marchant, de la nivelul solzului temporalului si a parietalului.Suprafata sa exterioara este aspra, rugoasa iar cea interioara este neteda, fina si acoperita deun strat de endoteliu. Trimite in interior patru procese (septe) cu rolul de a compartimentacutia craniana intr-o serie de compartimente pentru protectia diferitelor parti ale creierului ; se prelungeste si in afara craniului prin diferitele orificii existente la nivelul bazei craniului,continuandu-se cu pericraniumul, formand o teaca in jurul nervilor si vaselor care trec prinaceste orificii. La nivelul marginilor lui foramen magnum este strans aderenta de os,continuandu-se cu dura mater spinala.
1.2. Procesele sau septele
care se proiecteaza in interiorul craniului, formate prindeduplicatia stratului intern sau meningial sunt : falx cerebri, tentorium cerebelli, falxcerebelli, si diaphragma sellæ.
Falx cerebri 
, denumit asa datorita formei sale semilunare este cel mai mare proces,descinde vertical, mediosagital in fisura longitudinala intre emisferele cerebrale. Este maiascutit anterior, unde se insera pe crista galii a osului etmoid si mai larga posterior unde esteconectata cu marginea superioara a tentoriului. Marginea superioara, convexa contine sinusulsagital superior, iar marginea inferioara, concava contine sinusul sagital inferior.
Tentoriumul cerebelli 
, formatiune durala cu dispozitie transversala, este formata dindoi versanti care se unesc median. Acopera suprafata superioara acerebelului si sprijina lobiioccipitali. Marginea sa anterioara (
incisura tentorii
) este libera si concava, delimitandimpreuna cu marginea superioara a lamei patrulatere a sfenoidului
 gaura ovala a lui Pacchioni
 prin care trece trunchiul cerebral.Marginea sa posterioara, convexa este stransatasata de-a lungul santului transvers al occipitalului, continand sinusul transvers. Pemarginea superioara a stancii temporalului, la insertia sa cortul contine sinusul pietrossuperior.Portiunea posterioara a lui falx cerebri adera de suprafata superioara a tentoriumului pe linia mediana, cele doua procese delimitand la acest nivel sinusul drept.
Falx cerebelii 
este un sept mic, triunghiular, cu dispozitie mediosagitala, separand partial cele doua emisfere cerebeloase. Este atasat superior pe portiunea posteroinferioara atentoriului, iar posterior pe creasta occipitala interna, unde se dedubleaza continand sinusuloccipital.
 Diaphragma sellæ
sau cortul hipofizar este un proces orizontal, circular, care acoperasella turcica si hipofiza.Este perforata de orificiul prin care trece tija hipofizara.
 
1.3. Sinusurile durei mater
sunt canale venoase care dreneaza sangele de la nivelulcreierului. Sunt lipsite de valve si sunt situate intr-o dedublare a durei mater, la interrior fiindtapetate de un endoteliu continuat de la nivelul venelor de drenaj. Clsasic sunt divizate indoua grupuri:
 posterosuperior 
, in partea posterioara si inferioara a craniului(sinusul sagitalsuperior, sagital inferior, drept, occipital, sinusurile transverse) si grupul
anteroinferior 
, lanivelul bazei craniului ( sinusurile cavernoase, intercavernoase, petrosale superior, petrosaleinferioare si plexul bazilar).
Sinusul sagital superior(SSS)
are un parcurs mediosagital, la nivelul marginiisuperioare, convexe a falx cerebri. Incepe la nivel frontal, chiar innapoia sinusului frontal, sicreste pe masura ce merge posterior. Poate comunica prin foramen caecum cu o vena acavitatii nazale. La nivelul protuberantei occipitale interne se dreneaza in sinusul transvers printr-un confluent venos plexiform denumit torcular herophili (teascul lui Herofil) careconecteaza sinusul sagital superior, drept, occipital si sinusurile transverse. Desi SSS poatedrena egal in ST drept si stg., sau predominant de oricare parte, cel mai frecvent sinusultransvers drept este cel care primeste majoritatea fluxului venos. SSS dreneaza parteaanterioara a portiunii inferioare a lobului frontal si portiunea sa suprafetelor laterala si medialaa lobilor frontal, parietal si occipital.Largi spatii venoase denumite lacune sunt continute in dura mater perisinusala. Acestelacune sunt mai largi si mai constante in regiunea parietala si frontala posterioara. Lacune maimici sunt intalnite si in regiunea occipitala si frontala anterioara.Lacunele primesc predominant drenajul venelor meningiale, find descrise insa si comunicatii cu venelecorticale. In general insa venele corticale se deschid direct in sinus trecand printre sau pededesuptul acestor lacune, prin orificii ascunse de folduri fibroase. Numeroase benzi fibroasese extind transversal, de-a lungul unghiului inferior al sinusului (
chordæ Willisii
).Granulatii arahnoide (
 Pacchionian bodies
) proiemina in podeaua, peretii lacunelor siinfrecvent in sinusul sagital superior. In interiorul acestor granulatii, celulele arahnoide suntdispuse deasupra epiteliului venos. Cresterea in dimensiuni a lacunelor venoase cu varsta estese pare ca insoteste cresterea in dimensiuni a granulatiilor odata cu imbatranirea. Granulatiilearahnoidiene mai sunt prezente inconstant si in proximitatea sinusureilor transvers, cavernos,superior petrosal, sphenoparietal si drept.Sinusul sagital superior este triunghiular in srctiune transversala, avand doua unghiurilaterale si unul inferior. Venele corticale pot trece direct in SSS sau se pot alatura sinusurilor meningiale care se dreneaza apoi in SSS.Venele corticale care trec direct in SSS pot intradirect in unghiul lateral, inferior sau in peretele lateral al sinusului. Restul venelor corticale sealatura sinusurilor meningiale de pe convexitate situate la 0.5-3 cm lateral de SSS. Acestesinusuri meningiale au un traiect medialalaturandu-se SSS prin unghiul lateral. Cateva venecorticale se pot alatura unui singur sinus meningeal. Doua sau trei sinusuri meningiale sealatura formand un vestibul chear innainte de a drena in sinusul sagital superior. Aceasta estetendinta venelor corticale care dreneaza frontalul anterior si parietalul posterior. Venele caredreneaza frontalul posterior si majoritatea celor care dreneaza parietalul se deschid direct inSSS, trecand pe dedesuptul lacunelor venoase.Venele care dreneaza suprafata mediala a emisferului intra in unghiul inferior alsinusului, sau se intorc lateral pentru a se uni cu cele de pe suprafata laterala innainte de aintra in sinus. Segmentul SSS din regiunea frontala, de deasupra genunchiului corpului calos primeste mai putine vene decat orice alta aree cu exceptia unei portiuni de 4-6 cm situata proximal de torcular herophili, unde venele de drenaj rar patrund in sinusul sagital superior.
Sinusul sagital inferior
este situat la nivelul celor doua traimi ale marginii inferioarelibere a lui falx cerebri. Originea sa este deasupra portiunii anterioare a corpului calos si selargeste pe masura ce trece posterior pentru a se drena in sinusul drept. In nastere din unirea
 
venelor din portiunea adjacenta a falx, corpului calos si girusului cingulat.Jonctiunea venelor de la nivelul girusului cingulat si a corpului calos cu sinusul formeaza o curba asemanatoareunui carlig cu apexul directionat innainte. Venele cele mai mari tributare sinusului sagitalinferior sunt pericaloasele anterioare.SSS poate comunica pintr-un canal venos situat in falxcu SSI. Infrecvent aceasta comunicare poate fi atat de larga incat SSS se poate drena predominant in SSI.
Sinusul drept
are originea innapoia spleniumului corpului calos la unirea sinusuluisagital inferior cu marea vena a lui Galen. Are un parcurs inferoposterior fiind inclus in jonctiunea tentoriului cu falx cerebri. Poate drena in oricare dintre sinusurile transverse dar cel mai frecvent dreneaza in sinusul transvers stang ( de partea opusa sinusului transvers incare dreneaza SSS).
Sinusurile transverse
au originea la nivelul teascului lui Herophil, avad apoi un parcurs lateral de la nivelul protuberantei occipitale interne pintr-o scobitura (sant) in bazatentoiriului. Sinusul transvers iese de la nivelul tentoriului devenind sinusul sigmoid chear innapoia marginii petroase unde se uneste cu sinusul petros superior. Sinusul transvers dr estede obicei mai mare primind drenajul SSS in timp se sinusul transvers stg este mai mic, primind drenajul sinusului drept. Astfel prin jugulara dr se dreneaza de obicei sangeele provenind de la nivelul portiunilor superficiale ale creierului iar prin jugulara stg de la nivelul portiunilor mai profunde. Astfel se explica diferenta in simptome intre blocajul drenajuluivenos de o parte sau de alta precum si diferenta in testul Queckenstedt.Venele corticale de la nivelul lobilor temporali si occipitali se pot drena direct insinusul transveres dar cel mai frecvent dreneaza in sinusurile tentoriale care au un parcurs deaproximativ 1 cm in tentoriu innainte de a se drena in sinusul transves. Vena lui Labbe setermina obisnuit in sinusul transvers, dar se poate si incurba de-a lungul marginii inferioare aemisferului terminandu-se in sinusul tentorial lateral. Sinusul transvers poate comunica prinvene emisare ale osului occipital si cu vene extracraniene. Primeste si drenajul venelocerebeloase superioare.
Sinusurile tentoriale
. Fiecare jumatate a tentoriului are doua canale venoaseconstante dar asimetrice: sinusurile tentoriale mediale si laterale.Sinusurile mediale suntformate din convergenta venelor din portiunea superioara a cerebelului, iar sinusurile lateraledin convergenta venelor de la nivelul suprafetelor bazale si laterale a lobilor temporali sioccipitali. Sinusul tentorial lateral ia nastere din portiunea laterala a tentoriumului si are un parcurs lateral pentru a se drena in portiunea terminala a sinusului transvers. Sinusul tentorialmedial are un curs medial, terminandu-se in sinusul drept sau la nivelul jonctiunii sinusuluidrept cu sinusul transvers.
Sinusul cavernos
. Sinusuri pereche situate de fiecare parte a sella turcica siiterconectate de-a lungul liniei mediane de
sinusurile intercavernoase
anterior si posterior,situate la jonctiunea durei mater care inveleste sella cu diafragma selae. Anterior fiecare sinuscavernos comunica cu sinusul sfenoparietal si cu venele oftalmice. Portiunea sa mijlociecomunica pintr-o extensie laterala pe suprafata interioara a marii aripi a sfenoidului cu plexul pteriugoid prin vene mici care trec prin foramina spinosum si ovale. Posterior sinusulcavernos se deschide direct in
sinusul bazilar
care este situat pe clivus. Comunica prinintermediul sinusului petrosal superior cu jonctiunea dintre sinusul transvers si sinusulsigmoid iar prin intermediul sinusului petrosal inferior cu sinusul sigmoid.
Sinusul petrosal superior
, pereche, are un curs la nivelul zonei de insertie atentoriului pe creasta pietroasa. Capatul sau medial se conecteaza cu terminatia posterioara asinusului cavernos iar capatul lateral dreneaza la nivelul jonctiunii sinusului transvers cusinusul sigmoid.Venele care dreneaza in acest sinus provin de la nivelul cerebelului sitrunchiului cerebral. Sinusul poate avea un parcurs deasupra, dedesuptul sau in jurul radacinii

Activity (10)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Madalina Teler liked this
Anca Ticu liked this
Delia Dunca liked this
Raluca Sas liked this
Nicoale Vieru liked this
7+ liked this
crissssstina liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->