Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
17Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Subiecte de Tipul Al II ptr bac romana oral

Subiecte de Tipul Al II ptr bac romana oral

Ratings:

4.5

(2)
|Views: 9,846|Likes:
Published by Alexa

More info:

Published by: Alexa on Jun 05, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/11/2013

pdf

text

original

 
1.SUBIECTE DE TIPUL AL II-LEA PENTRUBACALAUREAT 2007www.ebacalaureat.ro1. Prezinta trasaturile prozei romantice, prin referire la o opera literara studiata.
 Trasaturileprozei romantice sunt :- inspiratia din istoria nationala - personaje exceptionale in situatii exceptionale- destinul de exceptie al personajului principal - personajul principal este alcatuit din contraste puternice- seria de antiteze- culoarea epocii- spectaculosul gesturilor, replicilor si al scenelorOpera literara Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi apartine prozei romantice deoareceintruneste toate trasaturile mai sus enumerate. Se inspira din istoria nationala, prezentandu-ne cei ani aicelei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu dintre 1564-1569. Ne prezinta un personaj exceptionalaflat in situatii exceptional, cu un destin neobisnuit.Personajul este alcatuit din contraste puternice, cum ar fi blandete fata de sotia sa si tiranie, cruzime(schingiuieste si ucide boierii), siretenie si respecul fata de cuvantul dat. Antiteza cea mai puternica esteintre domnitor si sotia sa, Ruxanda. El este tiran si crud, aprig si sangeros, pe cand Ruxanda este blanda sigingasa.Culoarea epocii este realizata prin detalii vestimentare si prin descrierea obiceiurilor ( in special in scenadin biserica), care ne introduc in atmosfera timpului. Cateva replici spectaculoase sunt chiar motto-urilenuvelei: :
Daca voi nu ma vreti, eu va vreauîn,
Ai sa dai sama, doamna în,
Capul lui Motoc vrem în,
De ma voi scula, pre multi am sapopesc si eu în. Scene memorabile ar fi : intalnirea dintre boieri si Alexandru Lapusneanul de la inceputulnuvelei, cand boierii incearca sa-l convinga sa se intoarca, dar domnitorul nu se lasa induplecat ;scena dinbiserica, unde Lapusneanul reuseste sa disimuleze cainta pentru toate faptele sale si sai pacaleasca peboieri, scena ospatului, in care domnitorul porunceste ca toti cei 47 de boieri sa fie macelariti, iar dincapetele acestora face o piramida. Un gest spectaculos este acela in care Lapusneanul isi invita sotia saasiste la acest spectacol grotesc, precum si acela in care il arunca pe Motoc in mainile multimii pentru a fisfasiat.
2. Prezinta trasaturile prozei realiste, prin referire la o opera literara studiata.
 Trasaturile prozei realiste sunt :- inspiratia din realitate- prezentarea veridica si obiectiva a lumii- naratorul este omniscient (stie tot ce gandesc si simt personajele sale)- se prezinta personaje cu o trasatura dominanta de caracter- obiectivitatea naratiunii- se respecta tiparele scrisului conventionalRomanul Mara, de Ioan Slavici apartine prozei realiste, deoarece se inspira din viata targurilor de provincie, a breslelor din ardeal, de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Tema romanului este prezentarea eforturilor uneifemei vaduve dintr-un targ transilvanean, Radna, de a obtine o pozitie sociala privilegiata intre miciinegustori ai locului, prin harnicie si perseverenta, pentru a asigura un trai mai bun copiilor sai, Persida si Trica. Naratiunea este realizata la persoana a III-a, din perspectiva unui narator obiectiv, omniscient.Personajul principal, Mara, este tipul vaduvei intreprinzatoare si aprige, sau tipul femeii capitalist.Ea esteenergica, optimista, abordand orice noua situatie cu increderea in sfarsitul bun. Fiica ei, Persida, esteacelasi tip ca si mama ei,
o Mara juvenila în, cum observa Nicolae Manolescu. Romanul are doua planuri: planul Marei si planul iubirii dintre Persida si Natl. Viata de familie a Persidei este prezentata in alternantacu viata lui Trica in familia lui Bocioaca, starostele cojocarilor.
3. Exemplifica trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata.
Proza fantastica are urmatoarele trasaturi :- aparitia brusca a unui element misterios, inexplicabil, care perturba ordinea fireasca arealitatii- nelinistea si spaima personajelor, care se straduiesc sa inteleaga ce se intampla si sagaseasca o justificare a evenimentelor- nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare- alternanta celor doua planuri : real si ireal pe tot parcursul naratiunii- disparitia limitelor de timp si spatiu- intretinerea tensiunii epice- finalul ambiguu- ezitarea eroului si a cititorului de a opta pentru o explicatie a evenimentelor
1
 
Nuvela La tiganci, de Mircea Eliade apartine prozei fantastice, deoarece tema acestei opere este iesirea dintimp. Personajul principal penduleaza intre real(spatiul bucurestean) si ireal ( gradina tigancilor, bordeiul sicasa cea mare).a.Nuvela incepe cu o calatorie obisnuita, repetata de 3 ori pe saptamana, de profesorul de pian,Gavrilescu.b.Al doilea episod marcheaza intrarea personajului in planul ireal (cand Gavrilescu intra inbordeiul tigancilor).Aici dispar limitele de timp si spatiu. Gavrilescu trebuie sa ghiceasca tiganca din cele trei : o tiganca, ogrecoaica, o evreica. Esueaza, insa, pentru ca se rataceste in amintire, aducandu-si aminte de logodnica sadin tinerete, Hildegard, pe care o parasise, insurandu-se cu Elsa.c.Gavrilescu revine in realitate si constata cu stupoare ca trecusera 12 ani. Nu gaseste nici oexplicatie pentru nefirescul evenimentelord.Personajul se reintoarce la tiganci, in ireal, se reintalneste cu Hildegard si, impreuna calatorescspre moarteFinalul nuvelei este ambiguu, o alta trasatura a fantasticului.
4.Argumenteaza apartenenta la specia literara basm cult a unui text narativ studiat.
Basmul cult- este o specie narativa ampla, cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori simbolice, cuactiune implicand fabulosul.- Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui- Personajele indeplinesc o serie de functii( antaganistul, ajutoarele, donatorii), ca in basmulpopular, dar sunt individualizate prin atribute exterioare si prin limbaj.- Reperele temporale si spatiale sunt vagi- In basmul cult, stilul este elaborat, se imbina naratiunea cu dialogul si cu descrierea- Existenta unui tipar narativ care consta in : a. o situatie initiala de echilibru b. un evenimentcarederegleaza echilibrul initial c. aparitia donatorilor si a ajutoarelor d. actiunea reparatorie (trecereaprobelor)e. refacerea echilibrului si rasplata erouluiBasmul
Povestea lui Harap Alb în, de Ion Creanga este un basm cult deoarece indeplineste toatecriteriile de mai sus. Respecta un tipar narativ, care cuprinde :a. Situatia initiala de echilibru : existenta a doi imparati frati, unul avand trei feciori, celalalt treifeteb. Aparitia factorului perturbator :
cartea în primita de la Imparatul Verde, care, neavand fete, arenevoie de un mostenitor la tron.c. Aparitia primelor ajutoare : calul nazdravan si sfanta Duminica.d. Actiunea reparatorie : calatoria lui Harap-Alb si parcurgerea probelor : aducerea salatelor din gradinaursului, aducerea pielii cerbului si aducerea fetei imparatului Rosu. Acum apar si celelalte ajutoare : Gerila,Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila. Si imparatul Rosu il supune pe Harap Alb la cateva probe :casa de arama, alegerea macului de nisip, ghicitul fetei. Acum intervin si furnicile si albinele, alte ajutoare.e. Refacerea echilibrului si rasplata eroului – Harap Alb este decapitat de Spân si inviat de fata Imparatuluirosu cu apa vie si apa moarta. Spânul este ucis de cal, iar eroul rasplatit primind tronul si pe fataImparatului Rosu, cu care se casatoreste in final.„Povestea lui Harap Alb” este un basm cult prin reflectarea conceptiei despre lume a scriitorului,umanizarea fantasticului, individualizarea personajelor, umorul si specificul limbajului
5.Ilustreaza modalitale de caracterizare a eroului dintr-un basm cult studiat.
Ca orice basm, "Povestea lui Harap-Alb" ilustrează
o altă lume decât cea reală,
personajele fiind
păraţi şicrai, Sfânta Duminică, animale şi g
e fermecate, eroi cu
trăsături fabuloase,
alături de
 personaje realiste
aduse deIon Creangădin Humuleştiul natal, ceea ce-i conferă acestei creaţii originalitate inconfundabilă.Basmul
cultivă înalte principii morale ca adevărul, dreptatea, cinstea, prietenia, răbdarea,
ospitalitatea,
generozitatea, curajul, vitejia prin personajele pozitive şi
comdamnă
nedreptatea, răutatea, minciunaîntruchipate de zmei, balauri
sau spâni.
Personajele sunt reale şi fabuloase,
acestea din urmă având
 puteri supranaturale
şi putându-semetamorfoza în animale, plante, insecte sau obiecte ori pot să reînvie, prin leacuri miraculoase, pe ceicare sunt omorţ
.Harap-Alb, fecior de crai, este un Făt-Frumos din basmele populare, destoinic şi curajos, dar rămâne înzona umanului, fiind prietenos, cuminte şi ascultător, ca un flăcău din Humuleşti. El este un personajpozitiv şi întruchipează înaltele
 principii morale
cultivate de orice basm, ca adevărul, dreptatea, cinstea,prietenia, ospitalitatea, curajul, vitejia, trăsături ce reies
indirect 
din înt
plări, fapte, din propriile vorbe şigânduri şi
direct 
din ceea ce alte personaje spun despre el. Călătoria pe care o face pentru a ajunge
2
 
părat este o
iniţiere
a flăcăului
în vederea
formării 
lui pentru a deveni conducătorul unei familii, pe careurmează să şi-o întemeieze. El parcurge o perioadă de a deprinde şi alte lucruri dec
cele obişnuite, de aînvăţa şi alte aspecte ale unei lumi necunoscute până atunci, experienţă necesară viitorului adult.
Semnificaţia numelui 
reiese din
scena
în care spânul
păcăleşte pe fiul craiului să intre în fântână:"Fiul craiului, boboc în felul său latrebi de aieste, se potriveşte Spânului şi se bagă în fântână, fără să-1trăsnească prin minte ce i se poate înt
pla".
Naiv, lipsit de experienţă şi excesiv de credul,
fiulcraiului ş
schimbă statutul din nepot al
păratului Verde în acela de slugă a Spânului, numele lui poatefi un
oximoron,
Harap-Alb putând însemna "negru alb", deoarece "harap" înseamnă "negru, rob".Faptele eroului rămân şi ele în limita umanului,
 probele
care depăşesc sfera realului fiind trecute cuajutorul celorlalte personaje,
înzestrate cu puteri supranaturale. Codrul în care se rătăceştesimbolizează lumea necunoscută flăcăului, care greşeşte pentru prima oară, neţinând cont de sfatul tatăluisău, de a se feri de omul spân. Deşi
cuminte şi ascultător
de felul său, nesocotirea acestei restricţiideclanşează asupra flăcăului un şir nesf 
şit de înt
plări neplăcute şi periculoase, care-i pun deseoriviaţa în primejdie.
Lipsit de experienţă,
"boboc în felul său la trebi de aieste,", mezinul craiului devinesluga spânului, ş
asumă şi numele de Harap-Alb, dovedind în acelaşi timp
loialitate şi credinţă
faţăde stăpânul său, întruc
 jurase pe paloş,
ş
respectă cuvântul dat,
rod al unei solide educaţiicăpătate în copilărie, de a fi
integru şi demn,
capabil să-şi asume vinovăţia, cu toate urmările ce decurgdin faptul că nu urmase sfatul tatălui.
Cinstit din fire,
Harap-Alb nu-1 trădează niciodată pe spân, deşi unstăpân tiran ca acesta ar fi meritat. De pildă, atunci când se întoarce spre
părăţie cu pielea şi capulcerbului fabulos, "piatra cea mare din capul cerbului strălucea" at
de tare, înc
mulţi crai şi
păraţi
 rugară săi "deie bănăret c
a cere el, altul să-i deie fata şi jumătate din
părăţie, altul să-i deie fata şi
părăţia întreagă", dar Harap-Alb şi-a urmat calea fără să clipească, ducând bogăţia întreagă stăpânului.O singură dată a şovăit voinicul, atunci când, îndrăgostindu-se de fata
păratului Roş, "mai nu-i venea s-o ducă" spânului.
Probele
la care
supune spânul sunt menite a-1 deprinde pe flăcău cu greutăţile vieţii, cu faptul că
omultrebuie să învingă toate piedicile ivite în viaţa
sa, pregătindu-l pentru viitor, când va trebui să-şiconducă propria gospodărie, propria familie. Ca şi în viaţa reală, flăcăul este ajutat de cei mai buniprieteni, calul fabulos şi de Sfânta Duminică. Harap-Alb este
umanizat,
el se teme, se plânge de soartă,cere numai ajutorul acelora în care avea încredere, semn că învăţase ceva din experienţa cu spânul.Depăşind cu bine toate probele, flăcăul demonstrează că e "soi bun" (G.Călinescu) prin valorile morale carecompun codul comportamentului ţărănesc:
inteligenţa, bunătatea, perseverenţa, răbdarea,capacitatea de adaptare
la diverse situaţii ale vieţii. De asemenea,
altruismul, sufletul lui bun,
dragostea pentru albine şi furnici
fac să le ocrotească şi să le ajute atunci când le înt
neşte în drumulsău, chiar dacă pentru asta trebuie să treacă prin apă ori să zăbovească pentru a le construi un adăpost.Sigur că binele pe care Harap-Alb
face se întoarce atunci când el însuşi se află în impas, crăiasafurnicilor şi cea a albinelor salvându-i, de asemenea, viaţa. O experienţă determinantă pentru maturizarealui o constituie înt
nirea cu omul roş, care este un alt pericol de care ar fi trebuit să se ferească, aşa cum
sfătuise tatăl.
Episodul călătoriei
spre curtea
păratului Roş este un necontenit
 prilej 
de iniţiere
aflăcăului
(călătoria este un mijloc de cunoaştere),
deprinzând acum învăţătura că orice om, c
deneînsemnat ori de ciudat ar părea, poate fi de folos, tânărul deprinzând experienţă mai ales încunoaşterea speciei umane. Harap-Alb are
capacitatea de a-şi face prieteni adevăraţi, loiali,
care să-1 ajute în orice
prejurare dificilă a vieţii sale, aceştia folosindu-şi tocmai trăsăturile dominante, devenite– la nevoie - adevărate talente: "tot omul are un dar şi un amar, şi unde prisoseşte darul, nu se mai bagăîn samă amarul".
n această perioadă a iniţierii, Harap-Alb cunoaşte
dragostea
aprinsă pentru o fată de
părat, care vine, aşadar, din aceeaşi lume cu el, pregătindu-1 pentru căsătorie, unul dintre reperelefinale ale devenirii sale.
Probele
de la
părăţia fetei trimit spre
ritualurile ţărăneşti ale peţitului,
între care însoţirea mirelui de un alai de tineri, trecerea lor prin foc, alegerea motivată a miresei, ospăţuloferit de gazdă sunt tot at
ea încercări la care
supune viitorul socru şi cărora mirele trebuie să le facăfaţă. Ultima probă la care
supune fata este, de data aceasta, o demonstrare a calităţilor viitoarei soţii,care va şti să aibă grijă de bărbatul ei, să-i stea aproape la bine şi la rău, acest fapt fiind ilustrat atuncicând ea
salvează viaţa, trezindu-1 din morţi. Această înt
plare simbolizează ideea că acum Harap-Alb
redevine el însuşi,
fiul craiului, scăpând de povara jurământului făcut spânului, acela că
va fi slugă"până când va muri şi iar va învia". Ca şi Nică,
Harap-Alb parcurge o perioadă de formare apersonalităţii,
care, deşi înzestrat cu importante calităţi, are slăbiciuni omeneşti, momente de tristeţe şidisperare, de satisfacţii ale învingătorului, toate conducând la desăv
şirea lor ca oameni.
www.ebacalaureat.ro6.Prezinta constructia subiectului (actiune, conflict, relatii temporale si spatiale) intr-un basmcult studiat.
Actiune: faptele , intamplarile evenimentele, perpetiile caresesucced intr-o opera literara.Constructia subiectului: Expozitiune : relatii temporale si spatiale: Timp fabulos si spatiu mitic: “Amu cicaera odata”un crai
3

Activity (17)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Simonaa Visa liked this
Alice Alexandra liked this
Moisescu Catalin liked this
Oana Pasalau liked this
Oana Pasalau liked this
Oana Pasalau liked this
Alexandra Rosca liked this
erny07 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->