DENSITATEA POPULAIEI

Concepte
Densitatea populaiei raport intre numarul populatiei la un moment dat si suprafata teritoriului locuit de aceasta. Tipuri de densiti:

a. Densitatea general (medie) a populaiei b. Densitatea brut numarul populatiei raportat la perimetrul construibil al localitatii
( loc. / ha. ) c. Densitatea neta numarul populatiei raportat la zonele de locuit ( loc. / ha. ) d. Densitatea agricola numarul populatiei care lucreaza in agricultura raportat la unitatea de suprafata cultivata. e. Densitatea fiziologica numarul populatiei pe unitatea de suprafata cultivabila. f. Densitatea populatiei urbane numarul locuitorilor unui oras raportat la suprafata administrativa a acestuia. g. Densitatea populatiei rurale numarul locuitorilor unei comune raportat la suprafata acesteia. h. Densitatea circulatiei rutiere numarul participantilor la circulatie ( vehicule, calatori ), la un anumit moment, pe unitatea de lungime a unei cai rutiere. i. Densitate a constructiilor raportul dintre numarul cladirilor si suprafata de teren ( ha ) pe care se afla acestea. Indica gradul de ocupare a terenului. j. Densitate a localitatilor in teritoriu raportul care exprima numarul de asezari umane prezente pe o anumita suprafata. Poate fi : densitate a asezarilor urbane ( suprafata de raportare este de 1000 km2 ), densitate a asezarilor rurale ( care se calculeaza la 100 km2 ). k. Densitate a locuintelor numarul de locuinte raportat la suprafata de teren ( ha ). l. Densitate a retelei de transport indicator care exprima lungimea cailor de comunicatie pe o anumita suprafata. m. Densitate a retelei de transport in comun raportul dintre lungimea strazilor incluse in reteaua de transport in comun si suprafata teritoriului localitatii respective. n. Densitate a retelei stradale indicator care exprima lungimea sau suprafata carosabila raportata la suprafata teritoriului localitatii. o. Densitatea robotica indicator care exprima masura gradului de automatizare industriala a unei tari, exprimat prin numarul de roboti industriali raportat la 10.000 de persoane angajate in industria prelucratoare.

p. Densitate a angajatilor masura a densitatii muncitorilor in industrie obtinuta pentru

fiecare loc de munca, astfel : numarul obisnuit de locuitori / spatiul ocupat ( ha. ).

FACTORII CARE INFLUENEAZA REPARTIIA GEOGRAFIC A POPULAIEI Factorii fizico-geografici deosebit de importanti in repartitia geografica a populatiei , fapt usor constatat prin examinarea zonelor nepopulate sau slab populate ale planetei , acestea corespunzand aproape in toate cazurile unui mediu ostil sau putin favorabil existentei umane . Mediul natural afecteaza repartitia geografica a populatiei , dar e greu de apreciat rolul exact al acestuia . Rolul cel mai semnificativ : CLIMA si RELIEFUL . CLIMA cea mai importanta impune limitele cele mai stricte . Zonele de vid demografic de pe harta populatiei mondiale arata influienta a trei elemente: temperaturile prea scazute temperaturile prea ridicate pluviozitatea RELIEFUL Densitatea se reduce in functie de relief cauze : ~ pantele accentuate impiedica sau fac dificile anumite tipuri de exploatare a solului . ~ reducerea TC o data cu cresterea altitudinii nu e favorabila anumitor culturi . In cadrul acestuia exista doua relatii : relatia populatie - altitudine relatia populatie relief Factorii istorici mult mai importanti decat factorii naturali numeroase ratiuni istorice pot explica in acest caz formarea densitatilor . Ocuparea initiala a teritoriului depinde de vechimea popularii . Curentele migratorii au afectat numarul populatiei , in sensul cresterii sau scaderii acestuia in perioadele mai recente . Factorii economici au o influienta deosebita , insa numai acolo unde exista tehnici pentru exploatarea acestora . Acestia cuprind doua componente : resursele minerale si energetice

 progresul tehnic si inovatiile Tabel nr.3. - Raspandirea populaiei pe regiuni geografice (1950 - 2012 - 2050) - % anul 1950 2012 2050 Total mondial 100% 100% 100% Africa 8,8 15.1 19.8 America de Nord 6.6 4.9 4.4 America Latin 6.8 8.5 9.1 Asia 55.6 60.4 59.1 Europa 21.7 10.4 7.0 Oceania 0.5 0.5 0.5

Evoluia densitii generale (medii) a populaiei Terrei, n intervalul 1950 2010. Tarile cu cele mai mici densitati , respectiv : Monaco , Singapore , Malta , Bahrein , Vatican , Maldive , Bangladesh , Uruguay , Guineea Ecuatoriala , Insulele Solomon , Vanuatu , Sudan , Paraguay , Finlanda , Noua Zeelanda , Zambia , Argentina , Omar , Algeria , Arabia Saudita , Somalia , Norvegia , Belize , Papua Noua Guinee , Turkmenistan , Mali , Nigeria , Congo , Angola , Rusia , Bolivia , Ciad , Republica Central-Africana , Kazahstan , Gabon , Guyana , Canada , Libia , Mauritania , Islanda , Surinam , Botswana , Australia , Namibia , Mongolia ; au ca si cauze ale densitatii scazute a populatiei : influienta factorilor naturali -clima si relieful ( spre exemplu Rusia , Norvegia ) , razboaiele ( spre exemplu Libia ) , suprafata mica a statului ( spre exemplu Maldive , Monaco , Malta ) , saracia ( spre exemplu Congo , Republica CentralAfricana ) , degradarea conditiilor de igiena ( in general in tarile din Africa ) , mortalitatea generala si infantila foarte ridicata , frecventa ridicata a anumitor parazitoze sau afectiuni grave . Tarile cele mai populate , respectiv : Barbados , Taiwan , Nauru , Mauritius , Coreea de Sud , San Marino , Tuvalu , Olanda , Liban , Comore , Japonia , India , Insulele Marshall , Rwanda , El Salvador , Belgia , Sri Lanka , Sf. Vicentiu si Grenadine , Israel , Filipine , Haiti , Burundi , Sfanta Lucia , Grenada , Vietnam , Jamaica , Marea Britanie , Germania , Liechtenstein , Trinidad-Tobago , Pakistan ; au ca si cauze ale densitatilor mari ale populatiei : au o clima favorabila ( spre exemplu , Olanda , Filipine ) , suprafata mare a statului ( spre exemplu India , Israel ) , bogatia ( Germania care este cea mai mare putere economica din lume ) , conditii de igiena foarte bune ( spre exemplu Marea Britanie , Belgia ) .

DINAMICA PRINCIPALILOR INDICATORI GEODEMOGRAFICI N INTERVALUL 1950 2012

CONCEPTE a. MICAREA NATURAL : Totalitatea modificarilor ce apar in numarul si structura populatiei , ca urmare a nasterilor si deceselor , casatoriilor si divorturilor . b. Natalitate : Frecventa nasterilor de copii vii in cadrul unei populatii , intr-o anumita perioada de timp . c. Mortalitate : Frecventa cazurilor de deces , aparute in cadrul unei populatii intr-o anumita perioada de timp . d. Spor natural : Diferenta dintre numarul de nascuti vii si numarul de decese generale .

INDICATORI DE EVALUARE

a. Rata brut de natalitate (N) msoar frecvena sau intensitatea naterilor n cadrul unei anumite populaii i se calculeaz prin raportarea numrului de nscui-vii (Nv) la efectivul mediu al populaiei (Pm) exprimndu-se n promile. Dei la numitorul relaiei este cuprins ntreaga populaie, nu numai cea supus riscului de a nate, rata brut de natalitate este un indicator des utilizat att n statisticile naionale, ct i n comparaiile internaionale. n mod obinuit intensitatea natalitii populaiei se determin pentru perioada anului calendaristic. Dac anumite situaii o cer ea se poateimpune determinarea densitii medii anuale a nscuilor vii prin multiplicarea efectivului acestora cu raportul dintre durata calendaristic a anului (365 zile) i durata perioadei pentru care se calculeaz rata natalitii. b. Rata general de fertilitate (Fg) este expresia raportului dintre numrul de nscui vii (Nv) i numrul populaiei feminine n vrst fertil .

Valoarea acestui indice este influenat nu numai de fertilitile specifice dup vrst, ci i de structura populaiei feminine dup vrst. Rata general de fertilitate apropie n mod considerabil efectivul nscuilor vii de unul din factorii determinai, care condiioneaz potenialul intrrilor n sistemul populaiei i anume dimensiunea contingentului fertil feminin. ntre rata general de fertilitate i rata general de natalitate exist o conexiune direct, n sensul c intensitatea fertilitii determin nivelul de natalitate. Bilanul demografic natural Analiza separat a natalitii sau mortalitii nu ofer posibilitatea nelegerii n toat complexitatea sa a procesului privind micarea natural a populaiei. Acest lucru este posibil confruntnd cele dou fenomene demografice prin sistemul bilanului demografic natural (Bdn) care reprezint diferena dintre natalitate (N) i mortalitate (M ) . n funcie de raportul dintre nateri i decese, bilanul demografic poate fi: - pozitiv, cnd N>M i se numete spor sau excedent natural; - nul, cnd N = M; - negativ, cnd N<M, numindu-se deficit natural. Bilanul demografic natural reprezint diferena dintre natalitate i mortalitate i nu are nici o semnificaie pentru puterea de reproducere a populaiei. Cu toate acestea, el este folosit pe scar larg, acordndu-i-se o importan pe care el nu o poate avea. El apare ns foarte util n aprecierea tranziiei demografice, mai cu seam prin faptul c unul i acelai bilan natural se poate realiza la nivele diferite ale natalitii i mortalitii. De aceea, pentru analiza demografic este util s se determine rata bilanului demografic natural, ca medie pe perioade semnificative, din punctul de vedere al istoriei demografice. Bilanul demografic natural ne ajut s descriem i s nelegem creterea demografic, i nu reproducerea populaiei. Mai mult chiar un bilan natural pozitiv poate s camufleze perspectivele reproducerii populaiei. Dac bilanul natural, ne ajut s nelegem creterea demografic, aceasta.
Tabel nr.1 - Evoluia ratelor natalitii, mortalitii i sporului natural n intervalul 1950 -2012 i perspectiva 2050

Tabel nr.1
Nasteri pe an Perioada ambele sexe combinate 3 994 4 336 4 200 3 613 3 370 3 379 3 649 3 870 3 965 3 884 4 081 4 243 4 351 4 469 4 550 4 608 4 724 4 877 5 002 5 093 Perioada 19501955 19551960 19601965 19651970 19701975 19751980 19801985 19851990 19901995 19952000 20002005 20052010 20102015 20152020 20202025 20252030 20302035 20352040 20402045 20452050 Ambele sexe combinate 1 558 1 682 1 820 1 944 1 978 1 941 2 051 2 183 2 260 2 354 2 455 2 522 2 647 2 776 2 931 3 133 3 392 3 672 3 909 4 067 Perioada 19501955 19551960 19601965 19651970 19701975 19751980 19801985 19851990 19901995 19952000 20002005 20052010 20102015 20152020 20202025 20252030 20302035 20352040 20402045 20452050 Sporul natural 1.62 1.70 1.36 0.98 0.90 0.96 0.96 0.99 1.00 1.18 0.99 0.89 0.85 0.80 0.74 0.67 0.61 0.56 0.52 0.48

19501955 19551960 19601965 19651970 19701975 19751980 19801985 19851990 19901995 19952000 20002005 20052010 20102015 20152020 20202025 20252030 20302035 20352040 20402045 20452050

Factorii care au influenat evoluia natalitii, mortalitii, sporului natural Factorii care determina evolutia natalitatii sunt : factorii economici nivelul general de dezvoltare economica , conditiile de viata . factorii politici fiecare stat isi elaboreaza propria politica demografica : incurajare a nasterilor ( pronatalista ) ; limitare a acestora ( antinatalista ) ; neutra, care nu intervine deloc in evolutia normala a natalitatii .

 factorii socio culturali statutul femeii in societate , religia , climatul psihologic general si varsta populatiei . Factorii care determina evolutia mortalitatii sunt : Nivelul general de dezvoltare economica progresul tehnico-economic , ameliorarea conditiilor de viata ale populatiei , imbunatatirea alimentatiei , cresterea mijloacelor de lupta impotriva unor maladii , reducerea timpului de lucru si salariile mai ridicate au contribuit in tarile avansate la scaderea ratei natalitatii . Sistemul de ingrijire medicala calitatea serviciilor , gradul de pregatire al personalului medical , infrastructura si echipamentele sanitare. Nivelul general de instruire a populatiei dieta , limitarea consumului de alcool , renuntarea la tutun, un anumit comportament fata de maladii , exercitatea anumitor meserii comporta riscuri ce ridica nivelul . Structura pe grupe de varsta si sexe o populatie cu un numar ridicat de varstnici se va caracteriza printr-o rata a mortalitatii ridicata , in timp ce tarile cu o populatie tanara numeroasa ar trebui sa prezinte rate ale mortalitatii mai reduse . Diferentieri pe cele doua sexe : o supramortalitate masculina in tarile dezvoltate ; o supramortalitate fenomen in tarile islamice , in subcontinentul indian si in statele cu civilizatii agrare traditionale . Cauze : activitatii dificile la care sunt supusi barbatii , accedentele de munca , accidentelor rutiere , maladiilor datorate consumului de alcool si tutun . Cu cat nivelul de dezvoltare economica este mai ridicat , cu atat supramortalitatea masculina tinde sa creasca . Bolile incurabile cardiace ischemice , cerebrovasculare ( atacuri cerebrale hipertensiunea), infectii ale sistemului respirator inferior ( pneumonie , bronsite acute , abcese pulmonare , pneumonii ) , infectioase ( HIV / SIDA ) , pulmonare obstructive cronice ( gradul inalt de poluarea din anumite orase ) , diareica , tuberculoza, malaria , cancerul ( de toate tipurile dar in special cel de trahee/ bronhii / plamani ) . Accidentele rutiere au cel mai mare impact mediatic cand vine vorba despre cauzele deceselor . Factorii care determina evolutia sporului natural sunt : Pozitiv cand numarul nascutilor este mai mare decat numarul decedatilor . Negativ daca nivelul natalitatii e mai redus decat nivelul mortalitatii in acest caz preferandu-se insa termenul de dificit natural ori cel de declin demografic . 0 cand valoarile ratei natalitatii sunt egale cu cele ale ratei martalitatii .

DIFERENIERI TEMPORALE I SPAIALE ALE MORTALITII INFANTILE, SPERANEI DE VIA I VRSTEI MEDII

CONCEPTE
Mortalitate infantil = frecvena deceselor n primul an de via la o mie de copii nscui vii. Sperana de via este durata medie a viaii unui individ sau numrul mediu de ani via rmai la o anumit vrst. Sperana de via depinde foarte mult de criteriile utilizate pentru a selecta grupul. n rile cu mortalitate infantil ridicat, sperana de via la natere este foarte mult influenat de rata mortalitii n primii ani via. n aceste cazuri, se msoar de exemplu sperana de via la vrsta de 5 ani.

INDICATORI DE MSURARE
Rata mortalitatii infantile indicator statistic care indica numarul copiilor decedati in varsta sub un an la 1000 de nascuti vii intr-o anumita perioada de timp , in general un an calendaristic . Rata de mortalitate infantila pe medii se calculeaza : numarul de decese a copiilor de pana la 1 an de viata raportat la numarul de nascuti vii , la o populatie de 1000 de locuitori . Rata de mortalitate infantila pe sexe numarul de decese a copiilor de pana la 1 an de viata , de sex masculin sau femin raportat la numarul de nascuti vii , de sex masculin sau feminin , la o populatie de 1000 de locuitori . Rata neonatala precoce decesele copiilor intre 0-6 zile de la nastere / numarul de nascuti vii , la 1000 de locuitori . Rata neonatal tardiva decesele copiilor intre 7-27 zile de la nastere / numarul de nascuti vii , la 1000 de locuitori . Rata neonatal decesele copiilor intre 0-27 zile de la nastere / numarul nascutilor vii , la 1000 de locuitori .

Rata postneonatala decesele copiilor 28-364 zile de la nastere / numarul de nascuti vii , la 1000 de locuitori . Rata perinatala numarul copiilor nascuti morti plus decesele intre 0-6 zile de la nastere / numarul de nascuti vii , la 1000 de locuitori .

Factorii care au influenat evoluia mortalitii, infantile speranei de via, vrstei medii

Factorii de risc ai mortalitatii infantile Conditionarea multifactoriala a mortalitatii infantile a impus clasificarea factorilor de risc. Dintre clasificarile intilnite in literatura de specialitate retinem clasificarea intr-o viziune sistemica, clasificare convenabila atit pentru practica curenta cit si pentru cercetare. Aceasta clasificare tine seama de integrarea biosistemului mama-copil in alte biosisteme: familia, populatia, mediul (fizic si social), fiecare nivel de integrare necesitind interventia unui sector social. 1. Biosistemul mamacopil: Factori endogeni: -care tin de mama: -virsta (sub 19 ani, peste 35 ani); -paritate; -avorturi in antecedente; -patologie generala si obstetricala; -accidente in timpul nasterii; -interventii obstetricale. -care tin de copil: -greutate mica la nastere; -sexul masculin; -rangul nou-nascutului; -virsta (primul trimestru); -handicapuri biologice (malnutritie, rahitism, anemie, malformatii, infectii in interferenta cu factori exogeni). Factori exogeni: 50 -intoxicatii; -accidente; -factori de mediu (inclusiv asistenta medicala). 2. Factorii care tin de familie: -starea civila a mamei (mama celibatara); -familie dezorganizata; -nivelul scazut de instructie; -venitul familiei; -conditii de locuit nesatisfacatoare; -familii cu domiciliul nestabil; -alcoolismul; -vagabondajul; -tinerele familii in primul an de la constituirea lor. 3. Factori demografici: -variatii in evolutia natalitatii si a fecunditatii; -planificarea familiala.

MICAREA NATURAL EVOLUIA FERTILITII I A REPRODUCERII NETE

CONCEPTE Vrst fertil : vrst n limitele creia femeia sau brbatul sunt api pentru procreare. Fertilitate : capacitate de reproducere a unui organism. si raportul dintre numrul copiilor nscui vii i cel al femeilor la vrsta de procreare Reproducere net : fenomen demographic de inmultire, in genere , pentru un cuplu casatorit care va continua cuplul parental ; o generatie inlocuieste generatia precedenta . Reproducerea in demografie se calculeaza in functie de numarul de fiice , chiar daca se crede ca 2 copii inlocuiesc cuplul care i-a adus pe lume . Reproducerea poate fi asigurata doar din momentul in care fiicele respective ajung si ele la varsta la care dau nastere propriilor urmasi . Intervine , nu numai numarul de copii ssau descendenta finala , ci si factorul de mortalitate . Daca mortalitatea este redusa sunt sanse foarte mari ca descendenta sa ajunga la varsta de reproducere , aducand pe lume copii necesari . Observarea longitudinala fiind destul de dificil de realizat , demografia recomanda o metoda simplificata , observarea transversala si indicii obtinuti p baza ei . Se calculeaza mai intai rata totala de fertilitate ( RTF ) , ca suma a ratelor specifice de fertilitate dupa varsta din perioada respectiva . Se aplica apoi raportul de feminitate la nastere , cca. 0,488 pentru a evidentia numarul de nasteri feminine ( fiice ) , se folosesc apoi probabilitati de supravietuire pana la 49 de ani . In felul acesta se obtine rata totala de fertilitate ( numarul de copii ) , apoi rata bruta de reproducere ( RBR ) , ca numar de fiice , fara sa se ia in considerare efectul viitor al mortalitatii si rata neta de reproducere . Pentru inlocuirea simpla a generatiilor , rata neta de reproducere trebuie sa fie 1 , adica o fiica supravietuitoare care inlocuieste pe mama ei . O rata supraunitara inseamna o reproducere ingustata , si deci , in perspectiva , declinul demografic . S-au conturat cateva tipuri de reproducere a populatiei , din cele mai vechi timpuri pana in prezent : reproducere traditionala , reproducere exploziva si reproducere in declin . Reproducere demografica in declin : tip de reproducere cunoscuta si sub denumirea de criza demografica specifica tarilor dezvoltate economic . Acest tip de reproducere se face simtit odata cu inceputurile muncii industriale , respective ale revolutiei industriale . Se caracterizeaza prin natalitate in faze moderat reduse , mortalitate si respectiv spor natural moderate si marcheaza scaderea constanta a natalitatii , trecerea , de catre majoritatea tarilor din aceasta categorie , de la reproducerea largita la reproducerea 0 si regresiva . Orientativ reproducerea in decline este marcata de un spor natural de sub 10 . Reproducere demografica traditinala : Tip de reproducere specifica perioadei premergatoare secolului a XIX lea , cand toate statele au o natalitate foarte mare decompensata de mortalitate , de asemenea , foarte accentuata , iar sezultatul fiind un spor natural redus . Asemenea evolutii se desfasurau in conditiile unei durate a vietii de

25-35 de ani , caracterizata prin conditii grele de viata si generata de conditiile necorespunzatoare de igiena sanitara si de un nivel de cultura redus . Imaginile unei asemenea reproduceri sunt si astazi prezente la o serie de popoare ramase mult in urma atat din punct de vedere economic , cat si cultural . Reproducerea demografica exploziva : Tip de reproducere caracteristica tarilor care pana la cel de-al doilea Razboi Mondial se distingeau prin evolutia specifica tipului traditional . Acest tip de reproducere se distinge printr-o natalitate forte si o mortalitate moderata , relative redusa , ceea ce finalizeaza un spor natural ridicat si foarte ridicat . Asemenea evolutii , in present , caracterizeaa tarile in curs de dezvoltare ( ale Africii Occidentale , Orientale , Asiei de Sud-Vest si Americii Centrale ) care au beneficiat de un avans economic , social-sanitar in conditiile unei independente politice si economice . Reproducerea demografica exploziva se distinge printr-o natalitate care ajunge pana la 50-55 ceea ce corespunde in medie unui numar de 10-12 nasteri la o femeie . Orientativ , valoarea medie a natalitatii in cadrul acestui tip de reproducere este de 31 cu o valoare medie a mortalitatii de 12 , un spor mediu natural deci de 23 . Specificul vietii in tarile mentionate este dat de durata medie a vietii de pana la 55 ani , de faptul ca femeia participa nesemnificativ in productie , gradul lor de ocupare nedepasind 5 % . Tot aici casatoriile inca se mai practica de foarte timpuriu , la 14-16 ani , in unele tari chiar mai devreme ; exemplu : in India pana la obtinerea independentei , casatoriile se practicau la varsta de 12-13 ani , dupa care s-au legiferat la 15 ani , iar in present la 18 ani . Reproducerea exploziva confirma trecerea de la reproducerea traditionala la explozia demografica .

INDICATORI DE MSURARE Rata bruta a natalitatii masoara frecventa sau intensitatea nasterilor in cadrul inei anumite populatii si se calculeaza prin raportarea numaruluio de nascuti vii la efectivul mediu al populatiei exprimandu-se in promile ( ) . Rata fertilitatii generale indicator calculat prin raportarea numarului total de nasteri la populatia feminina de varsta fertila . Rata totala de fertilitate reprezinta numarul mediu de copii pe care l-ar naste o femeie ( o generatie de femei ) in conditiile unui model de fertilitate specifica pe varsta si in absenta mortalitatii . IBR numarul mediu de fetite pe care le-ar naste o femeie in conditiile unui model de fertilitate specifica pe varste in absenta mortalitatii . Calendarul fertilitatii distributia ratelor de fertilitate pe grupe de varsta . Iar perioada de fertilitate a femei este impartita in 7 grupe cincinale : 15-19 , 20-24 , ... , 45-49 .

Factorii care au influenat evoluia fertilitii i a reproducerii nete

Factorii demografici distributia pe sexe , structura populatiei , in special a populatiei feminine pe grupe de varsta , nuptialitatea si divortialitatea . Factori medico-biologici sterilitatea primara si secundara , sterilitatea masculina , patologia genitala , igiena sexuala . Factorii sociali prelungirea scolarizarii , gradul de angajare a femeilor in activitatile socio-economice . Migratia populatiei ca fenomen de masa determinata de factori sociali , politici , economici , culturali Factorii legislativi prevederile codului muncii si codului familial , sistemul de alocatii pentru copii , programe de protectie materno fetale . Factorii subiectivi atitudinea fata de copii , numarul de copii doriti , numarul de copii realizati , metode si mijloace contraceptive Factorii locali traditionali nivelul cultural , obiceiurile locale , religie .

MIGRATIILE INTERNATIONALE

CONCEPTE

Flux migratoriu numarul total al deplasarilor efectuate de populatie in cursul unei perioade ( zi , ora , luna , an , etc. ) de la o zona de origine comuna spre o zona de destinatie comuna , din diferite motive . ( Erdeli & C.O. , pag. 129 ). Migratia internationala migratie ce are loc in afara granitelor unui stat . Accentuarea curentilor migratorii , a fortei de munca mai ales , are la baza marile decalaje economice intre tari . Fluxurile migratorii se orienteaza dinspre tarile slab dezvoltate spre cele cu un nivel ridicat de dezvoltare economica . Migratia selectiva proces prin care cei care migreaza sunt selectati pe criterii de varsta , aptitudini si alte caracteristici personale ; in cazul migratiei internationala , tara gazda decide conditiile privind varsta , sanatatea , ocupatia , moralitatea etc. imigrantilor. Migrant activ migranti care cauta destinatii convenabile , care sa ii garanteze prosperitatea viitoare . Migratie neta proces prin care persoanele isi schimba locul de rezidenta in mod definitiv sau temporar . Elementele : timp si spatiu sunt integrate conceptului , inpunandu-se relevarea lor in analiza . Trebuie facuta diferenta dintre circulatie si migratie , care implica schimbarea resedintei . Din punct de vedere geografic , scara spatiala la care se efectueaza migratia este foarte importanta si poate fi : intraurbana , rurala spre urbana , urbana spre urbana , interregionala , internationala etc. . De asemenea migratia poate fi centripeta caz in care populatia se deplaseaza spre centrele urbane din zonele rurale inconjuratoare si centrifuga , caz in care populatia se deplaseaza din zonele centrale ale oraselor spre arealele rurale inconjuratoare sau spre orasele mai mici din imprejurimi . Rata de migratie indice care masoara intensitatea migratiei sau a mobilitatii spatiale prin raportarea valorii migrantilor la numarul mediu al populatiei se calculeaza : numarul total al migrantilor / numarul mediu al populatiei , la 1000 de locuitori .

Factorii care au influientat migratia internationala

De obicei oamenii isi parasesc locurile natale din motive economice, plecand in cautarea unor locuri de munca mai bine platite sau pur si simplu , pentru a scapa de saracie . Desigur , multi altii se deplaseaza in arii geografice noi ca urmare a unor persecutii culturale si religioase , sau datorita unor conditii politice adverse . Oricum , dintre toti

factorii care influienteaza fluxurile migratorii cei economici raman determinanti : foamete , somaj , lipsa terenurilor agricole . Se intelege ca fluxurile migratorii determinate de asemenea cauze sunt prin structura lor voluntare . Exista , insa cauze involuntare : transferare fortata a unor populatii dintr-un continent in altul , razboaiele , expulzare , calanitati naturale de proportii etc. Astfel , intre 1500 si 1850 negustorii de sclavi au transferat fortat din Africa in America , aproximativ 9.5 milioane de oameni , in principal pentru a servi drept forta de munca gratuita in agricultura . Dupa primul razboi mondial , datorita unor restrictii puse de SUA in calea imigrarii , aceasta tara a continuat sa gazduiasca strainii , intr-un ritm mult mai mic , respectiv in jurul a 600.000 de persoane pe an . Dupa cel de-al doilea razboi mondial , migratia internationala a continuat , cauzele fiind diferite A continuat migratia spre America de Nord , Astralia si Africa de Sud ; razboiul din Vietnam a dat nastere unui val de refugiati ; s-au intensificat fluxurile migratorii dinspre America Latina spre Statele Unite ale Americii ; migratia evreilor spre Israel , in special din Europa Centrala si din Rusia , mai nou , migratia est europenilor este Europa de Vest si S.U.A. . Toate aceste miscari de populatie nu reprezinta decat o parte a unui tablou global , care nu poate fi descris in toate detaliile sale , pentru ca nu sunt suficient de bine cunoscute proportiile migratiei ilegale . In general , migreaza generatiile tinere cu o pregatire profesionala superioara .