INFORMATICA SI

PSIHOLOGIE
Titi Paraschiv
 MODELUL COMPUTATIONAL AL
CREIERULUI

1.ELEMENTE INTRODUCTIVE
2.RELAłIA CREIER MINTE
3.PRELUCRAREA LIMBAJULUI NATURAL
4.NIVELURI ALE PROCESARII LIMBAJULUI
NATURAL
5.REPRODUCEREA SENTIMENTELOR UMANE
6.INTERPRETAREA CIBERNETICĂ A LIMBAJULUI
 1. ELEMENTE INTRODUCTIVE

 Una din cele mai recente dezbateri pe tema sistemului optic individual, cu implicatii
filozofice si estetice tulburatoare, este cea declansată de cercetătorii din domeniul asa-
numitei cognitive science (stiinte cognitive). In ultimele trei decenii, acestia investigheaza
din perspectiva psiho-fiziologica sistemul de relatii din interiorul creierului uman ce
duce la paritia imaginii. Caracterul „virtual“ al principalului lor obiect de studiu,
imaginea mentala (imagine „simulativa“; „imateriala“, dar totusi prezenta;
„inexistenta“ optic in mod „real“ si „consistent“, dar totusi „vizualizabila“, contrastind
cu „materialitatea“ neurologica a proceselor ce determina formarea ei), va fi principalul
punct in dezbatere al studiului de fata.
 In opinia lui Stephen Michael Kosslyn, in prezent poate cel mai cunoscut psiholog
cognitiv, ceea ce conteaza intr-un studiu al mecanicii optice nu este atat imaginea, cat
sistemul de reprezentare al acesteia; de aceea, teza principala din Image and Mind
(1980) este că, de fapt, imageria mentală rezultă dintr-o activitate cerebrală similară ca
operatiuni cu cea a computerului, această activitate determinand, prin calitatea
procesării, acuratetea iconică a fiecarui individ: „Ipoteza este ca imaginile vizuale sunt
ca niste display-uri pe un tub catodic (CRT), generate de un program computerizat
(plus data).“
 2. RELATIA CREIER MINTE

 Definirea procesului „introspectiei“ si secventializarea nelimitata a relatie observator

/observat in interiorul mintii umane face si obiectul unor speculatii fictionale, marcate
prin diferitele teorii de echivalare a realului exterior cu realul mental. In cazul lui
Thomas Pynchon, activitatea mentala e perceputa fie ca atomizator cerebral (The
Crying of Lot 49, 1965), fie ca dispersor identitar (V, 1963).
 Emblemele iconice alese de Pynchon pentru a ilustra relatia entropica dintre realul
exterior si cel mental sunt spray -ul care se pulverizeaza in mici explozii intr-o camera
de motel in The Crying of Lot 49 (un soi de proiectie abisala a dispozitivului
termodinamic si informational numit The Nefastis Machine) si litera V sub grafia căreia
se ascund persoane si nume de locuri adevarate sau imaginare in romanul V.
 Alături de atomizatorii si dispersorii narativi ai lui Pynchon stau virusii mentali
imaginati de John Barth in The Last Voyage of Somebody the Sailor (1991); acestia
functioneaza ca niste colonizatori cerebrali, a caror actiune e independenta de vointa
 individului, pe care o dubleaza fictional: „Imagineaza-ti un obiect nazdravan – el poate
avea diferite forme in epoci diferite – care, odata ce ti-a cazut privirea intimplator pe el,
are puterea sa-ti ia mintea incetul cu incetul in stapinire, in maniera in care un virus
electronic ia in stapinire memoria computerului unei banci. El ar putea sa fie o agrafa
sau scrumiera de pe biroul tau sau un pin oarecare dintr-o padure de pini sau caramida
cu totul si cu totul nediferita de celelalte caramizi ale cladirii sau o fata oarecare in
decupajul vizual al unei multimi.“
 3. PRELUCRAREA LIMBAJULUI NATURAL

 Din punct de vedere stiintific, limbajul natural (uman) constituie obiectul de cercetare a
numeroase discipline si, in primul rand, al lingvisticii sau "stiintei limbii". Acelasi obiect
de investigatie intereseaza insa si filozofia, psiholingvistica, lingvistica matematica,
lingvistica computationala, prelucrarea limbajului natural.
 Lingvistica matematica este un termen general folosit pentru un numar de aplicatii ale
modelelor si procedurilor matematice in studiul lingvistic. Ca disciplina, lingvistica
matematica urmareste sa gaseasca un formalism matematic prin care sa descrie
limbajul natural si concepe teoreme, leme, corolare etc. prin care vrea sa descrie
fenomenele, schimbarile limbii.
 Ea nu foloseste tehnici computerizate.
 Lingvistica matematica inseamna, de fapt, studiul fenomenelor din limba cu mijloace
matematice. Au fost examinate, spre exemplu, tipurile de opozitii lingvistice in corelatie
cu tipurile de multimi (finite sau infinite), problema de interes in toate compartimentele
limbii, dar cu precadere utila in studiul lexicului. Modelele matematice ale limbii(asupra
carora vom reveni), sunt analitice si generative si reprezinta constructii matematice care
retin unele aspecte relationale ale fenomenelor lingvistice.
 4. NIVELURI ALE PROCESARII LIMBAJULUI NATURAL

 Structura oricarei limbi naturale (umane) se imparte in cinci niveluri diferite: fonologie,
morfologie,sintaxa, semantica si pragmatica. Aceste niveluri coincid cu formele de
cunostinte relevante si, in acelasi timp, necesare pentru intelegerea limbajului natural.
Dintre toate acestea, lucrarea de fata se concentreaza asupra nivelului sintactic si a celui
semantic, precum si a legaturii existente intre acestea. Inainte de a trece la studiul
sintaxei si al semanticii computationale, ne propunem o scurta incursiune la toate
nivelurile analizei limbajului.
 Fonologia se ocupa cu studiul fonemelor (ca entitati abstracte, care se realizeaza printr-
o infinitate de sunete). Cunostintele fonetice si fonologice sunt cruciale pentru sistemele
bazate pe vorbire (inprocesarea vorbirii).
 Morfologia, in gramatica traditionala, este o stiinta a cuvantului urmarit sub aspect
gramatical, adica sub aspectul variatiei formei sale (al flexiunii) pentru exprimarea
diverselor categorii gramaticale, prin opozitie cu sintaxa, care studiaza combinarea
cuvintelor si functiile pe care acestea le iau in cadrul combinatiilor. Odata cu aparitia
structuralismului, interesul cercetatorilor s-a deplasat de la cuvant la morfem, ca
unitate minimala de expresie purtatoare de semnificatie lexicala sau gramaticala .
Efectul acestei deplasari il constituie estomparea granitei prea rigide dintre morfologie
si sintaxa, caci ambele discipline studiaza combinatii de morfeme si comporta tipuri
asemanatoare de relatii, avand ca efect aparitia morfosintaxei. In masura in care unii
structuralisti (L. Bloomfield, J. Vendryes) pastreaza autonomia celor doua discipline,
morfologia studiaza regulile care guverneaza structura interna a cuvintelor atat in
cadrul flexiunii, cat si al formarii cuvintelor, incluzand o morfologie flexionara si una
derivationala.
 5. REPRODUCEREA SENTIMENTELOR UMANE

 Asa cum am explicat mai sus cu ajutorul acestor extrem de sensibile analize realizate de
un computer si un electroencefalograf, cercetătorii au găsit, definit si izolat niste
structuri emotionale umane plecind de la semnalele de joasă amplitudine ale creierului
uman. A urmat stocarea lor pe computere si incercarea de a le folosi pe un alt subiect
uman. Si au reusit să facă acest lucru prin tehnologia firmei Silent Sounds Inc sau cum a
explicat Edward Tilton, “aceste structuri sunt apoi plasate pe purtătoarele de sunet
Silent Sound si vor declansa aceleasi emotii umane intr-o altă persoană”. Desigur totul
nu s-a oprit la analiza acestor simple semnale subliminale ci s-au adaugat o multime de
alte descoperiri stiintifice in scopul de a se putea opera cu aceste semnale pe o arie cit
mai mare si cu un impact cit mai puternic. In practică s-au definit două metode sigure
de a utiliza aceste semnale si structuri emotionale. Prima metodă poate fi aplicată de la o
distantă relativ mică utilizind inductia de microunde direct către creierul subiectilor.
Cea de a doua oferă o mai mare aplicabilitate utilizind ca purtător al semnalelor
frecventele radio sau de televiziune.
 6. INTERPRETAREA CIBERNETICĂ A LIMBAJULUI

 Omul isi duce activitatea in mediul social. Aceasta presupune schimburi de informatii
intre oameni. Schimburile de informatii sunt realizate prin sistemele de comunicatie; de
aceea, un capitol important al psihologiei este reprezentat de psihologia comunicatiilor.
 Prin sistem de comunicatie, intelegem de obicei in tehnica totalitatea instalatiilor si
mediilor situate intre sursa mesajului transmis si receptor. Sistemul de comunicatii
natural prezent la oameni cuprinde creierul-sursa, organele fonatorii, aerul, urechea,
creierul-destinatar. Rolul sistemelor de comunicatie este acela de a permite vehicularea
semnalelor intre sursa si receptor. Semnalele sunt organizate in mesaje purtatoare de
sens; semnalele sunt purtatoare de informatie semantica.
 Mesajele care asigura o circulatie de informatie intre un sistem cibernetic biologic sau
tehnic si un altul, sunt exprimate in anumite limbaje. Aici se poate vorbi de limbaj
natural si limbaj artificial (create pentru dialogul om-masina).
 In cadrul limbajului trebuie sa facem distinctieintre limba (care reprezinta instrumentul
folosit) si operatiile care se executa in cadrul comunicarii unor informatii cu ajutorul
limbii respective. Aceste operatii sunt obiectul de studiu al psiholingvisticii.
 Formalizarea limbii:
 Progresul realizat in domeniul limbajului se datoreste si faptului ca limbile (privite ca
instrumente pentru comunicare) au putut fi formalizate si modelate.
 O limba dispune de o colectie de elemente sau evenimente (sunete, semne grafice) care
constituie unitatile limbii respective. Aceste unitati apartin unei multimi care constituie
repertoriul limbii (alfabet, vocabular, dictionar). In cazul alfabetelor, aceasta multime
este finita. Unitatile unei limbi mai sunt numite si simboluri.