Capitolul 2

ASPECTE GENERALE ALE MASINILOR

DE CURENT ALTERNATIV


Masinile electrice de curent alternativ, se mpart n functie de principiul de functionare n
doua clase principale:
masini asincrone;
masini sincrone.
La baza functionarii masinilor electrice se afla legea inductiei electromagnetice. Pentru a
crea conditii de existenta acestei legi, n masinile electrice trebuie sa existe miezuri magnetice si
nfasurari. n general, masinile electrice rotative sunt realizate din doua parti principale numite
armaturi, ntre care exista o viteza relativa de rotatie. Aceste armaturi sunt realizate din miezuri
feromagnetice pe care exista nfasurari. Una dintre armaturi este fixa si se numeste stator, iar
cealalta aflata n miscare de rotatie se numeste rotor. De asemenea, una dintre armaturi joaca rolul
de inductor, iar cealalta de indus, rolurile putnd fi inversate n functie de solutia constructiva
aleasa.
n ambele armaturi circula curenti prin nfasurari, care creeaza cmpuri magnetice printr- un
anumit procedeu. Cmpurile magnetice create n cele doua armaturi se compun ntr-un cmp unic
rezultant pe care l gasim n ntrefierul masinii.
Cmpurile magnetice produse sunt variabile n timp (deoarece curentii care le creeaza sunt
alternativi, deci, variabili n timp), si produc fluxuri magnetice variabile prin ntrefier. Aceste
fluxuri magnetice strabat nfasurari electrice si induc n acestea tensiuni electromotoare. Totodata,
ntre fluxul magnetic al unei nfasurari si curentul electric din cealalta nfasurare apar interactiuni
electromagnetice care dau nastere la cupluri electromagnetice ntre armaturi.
Toate aceste aspecte legate de producerea cmpurilor magnetice, de constructia nfasurarilor
de c.a. si de producerea cuplurilor electromagnetice sunt comune ambelor clase de masini electrice
si le vom prezenta n cele ce urmeaza.
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

52

2.1 Cmpurile magnetice si nfasurarile
masinilor de curent alternativ

Cmpurile magnetice produse n masinile electrice de c.a. dupa cum s-a aratat sunt variabile
n timp. La masinile trifazate, prin dispunerea n spatiu a fazelor nfasurarilor se obtin cmpuri
magnetice variabile n timp si spatiu. Dupa modul de variatie n timp si spatiu a inductiei magnetice,
aceste cmpuri se mpart n doua categorii principale:
o cmpur i magnetice pulsatorii;
o cmpuri magnetice rotitoare (nvrtitoare).


2.1.1 Cmpuri magnetice pulsatorii

Aceste cmpuri se obtin de regula n nfasurari fixe de tip stator, n crestaturile carora exista
o nfasurare monofazata parcursa de un curent alternativ. n functie de caracteristicile armaturii
ntlnim urmatoarele situatii:
armaturi cu: ; y ; 2 p 2 ; 1 q ; 0 ; 1 m
armaturi cu: ; y ; 2 p 2 ; 1 q ; 0 ; 1 m >
armaturi cu: ; y ; 2 p 2 ; 1 q ; 0 ; 1 m > >
armaturi cu: ; y ; 2 p 2 ; 1 q ; 0 ; 1 m < > >
n care s-au notat:
o m - numarul de faze;
o - viteza unghiulara a armaturii;
o q - numarul de crestaturi pe pol si faza;
o p numarul de perechi de poli;
o y - pasul nfasurarii;
o - pasul polar, q m (crestaturi).
nainte de a prezenta detaliat aceste patru cazuri, prezentam cteva elemente ale nfasurarilor
de c.a. aflate n crestaturile acestor armaturi.
n constructia nfasurarilor de c.a. se deosebesc urmatoarele elemente:
conductorul;
spira;
bobina;
grupa de bobine.
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

53
Spira se compune din doua conductoare [conductorul de ducere (1) si conductorul de
ntoarcere (2) (figura 2.1)], din capatul frontal al spirei (3) si din extremitatile acesteia (4). n
schemele desfasurate ale nfasurarilor, spira se reprezinta ca n figura 2.3, a.
Bobina se compune din mai multe spire legate n serie sau n derivatie. Elementele bobinei
sunt (figura 2.2):
latura sau manunchiul de ducere (1);
latura sau manunchiul de ntoarcere (2);
capatul frontal al bobinei (3);
extremitatile bobinei (5,6).
Pentru consolidarea bobinei se folosesc bandajele (3,4). n schemele desfasurate, bobinele se
reprezinta ca n figura 2.3, b.

Figura 2.1 Figura 2.2

Grupa de bobine, se compune din mai multe bobine conectate n serie sau n derivatie. n
constructia nfasurarilor masinilor de c.a. se ntlnesc doua tipuri de grupe de bobine:
grupe de bobine inegale asezate concentric (figura 2.3, b);
grupe de bobine egale cu partile frontale asezate n coroana (figura 2.4).

a) b)
Figura 2.3 Figura 2.4

Modul de realizare practica a nfasurarilor de curent alternativ va fi prezentat la fiecare din
cele patru cazuri de obtinere a cmpurilor magnetice pulsatorii.
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

54
Cmp magnetic pulsatoriu obtinut ntr-o nfasurare de tipul: ; 2 p 2 ; 1 q ; 0 ; 1 m
. y
n figura 2.5 s-a reprezentat o armatura tip stator ( ). 0

a) b)
Figura 2.5

Pe fata interioara a acestei armaturi avem doua crestaturi diametral opuse, n care se afla o
nfasurare monofazata ( ), 1 m compusa din
C
N

spire legate n serie. Prin nfasurare trece un curent
alternativ , t cos I i
m
care produce un cmp magnetic ale carui linii de cmp la un moment dat
au aspectul din figura 2.5, a.
Din aceasta reprezentare a liniilor de cmp se remarca faptul ca n partea dreapta a planului
spirelor, liniile de cmp ies din stator intrnd n rotor si n partea stnga intra n stator. Conventional
se spune ca n partea dreapta s-a format un pol Nord, iar n partea stnga un pol Sud. Astfel
armatura stator considerata n figura 2.5, a are 2 p 2 poli si cte o crestatura pe pol si faza . 1 q
n ceea ce priveste cmpul magnetic produs n aceasta armatura vom studia modul de
variatie a inductiei magnetice n raport cu variabilele si t, ntr- un punct oarecare din ntrefier:
( ) t , B . Pentru aceasta vom scrie legea circuitului magnetic pe curbele: . , ,
3 2 1

Curba
1

strabate de doua ori ntrefierul n lungul razei, de fiecare data n aceeasi zona
polara (Nord), si se nchide prin fierul statorului si al rotorului pe drumuri oarecare. Daca
'
1
H este
intensitatea cmpului magnetic n ntrefier, de-a lungul razei, ntre punctele A si B si daca
' '
1
H este
intensitatea tot de-a lungul razei, ntre punctul D si C, atunci conform legii circuitului magnetic
(tinnd seama si de faptul ca intensitatea
1
H este practic nula pe portiunea BC si DA deoarece

Fe
), rezulta:
, 0 H H dr H
' ' '
1 1
1

(2.1)
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

55
deoarece solenatia corespunzatoare conturului
1
este nula (orice suprafata care se sprijina pe
conturul
1
nu este parcursa de nici un conductor strabatut de curent). n consecinta:
. H H H
1 1 1
' ' '
(2.2)
Procednd analog pentru conturul
2
care strabate de doua ori ntrefierul tot n lungul razei,
dar n zona polara Sud, notnd cu
'
2
H si respectiv
' '
2
H intensitatile cmpului magnetic n ntrefier n
lungul razelor ntre punctele E si F respectiv H si G rezulta:
. H H H
2 2 2
' ' '
(2.3)
Prin urmare, intensitatea cmpului magnetic deci si inductia magnetica n ntrefier
H B
0
variaza la periferia interioara a statorului ca n figura 2.6 (linie continua) la momentul de
timp t considerat, originea de referinta a coordonatei unghiulare fiind planul de simetrie al bobinei
nfasurarii, inductia fiind pozitiva n zona polului Nord si negativa n zona polului Sud, unde
orientarea inductiei este opusa. Se observa ca inductia nregistreaza un salt brusc n dreptul
crestaturilor, iar pe deschiderea bobinei este inversabila (desigur n ipoteza considerata a
ntrefierului . ct ).

Figura 2.6 Figura 2.7

Pentru a determina efectiv inductiile
2 1
B , B sau intensitatile efective respective vom aplica
legea circuitului magnetic pe un contur
3
care nconjoara o crestatura (figura 2.5):
. t cos I N i N H H dr H
m C C 2 1
3
+

(2.4)
n mod analog pentru o curba care nconjoara cealalta crestatura se obtine:
, i N H H
C 2 1
(2.5)
relatii din care rezulta imediat:
. B B B ; H H H
2 1 2 1
(2.6)
Asadar, inductia magnetica la periferia interioara a statorului are o variatie dreptunghiulara
la un moment dat t. naltimea dreptunghiului la un moment dat t se afla din relatia (2.4):
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

56
( ) . t cos B t cos I N
2
1
t B
m m C
0

(2.7)
n teoria masinilor electrice se prefera descompunerea undei dreptunghiulare a inductiei n
unde armonice conform seriei Fourier.
Dat fiind faptul ca functia ( ) t , B ndeplineste conditiile:

( ) ( )
( ) ( ); t , B t , B
; t , B t , B

+
(2.8)
rezulta conform proprietatilor seriei Fourier ca aceasta nu va contine armonici pare, si nici
respectiv, armonici n sinus. Deci descompunerea n serie Fourier va avea forma:
( )
( )
. ... 5 , 3 , 1 ; cos t cos B t , B
1
m

(2.9)
Amplitudinea armonicii de ordin se calculeaza cu relatia:
( )
( ) . B
4
d cos B
2
B
2
2
m m

(2.10)
Lund n consideratie din seria infinita de armonici numai armonica fundamentala (de ord.1)
si tinnd seama de relatiile (2.9) si (2.10) se obtine:
( )
( )
. cos t cos B t , B
1
m
) 1 (
(2.11)
Examinnd expresia (2.11) se poate trage concluzia ca ntr-o astfel de nfasurare se obtine
un cmp magnetic pulsatoriu sinusoidal n timp si spatiu. La periferia statorului exista puncte n
care inductia magnetica este n permanenta nula, n celelalte puncte inductia variind sinusoidal n
timp, cu o amplitudine variabila de la punct la punct. O asemenea variatie n timp si spatiu este
analoga undelor stationare, dupa cum s-a reprezentat n figura 2.7.
Cmpmagneticpulsatoriuobtinut ntr-o

nfasurare de tipul ; 2 p 2 ; 1 q ; 0 ; 1 m > . y
n practica se ntlnesc masini de c.a. care au mai multe perechi de poli. n figura 2.8 s-a
reprezentat o masina tetrapolara cu 4 p 2 poli.
Numarul de crestaturi din stator se calculeaza cu relatia:
4. q p m 2 Z
Pentru a obtine cei 4 p 2 poli este necesar ca n crestaturi sa se afle doua bobine, cte o
bobina pentru fiecare pereche de poli, bobinele fiind legate n serie.
nfasurarea de pe stator poate fi realizata ntr-un singur strat, caz n care ntr-o crestatura se
afla o singura latura de bobina, sau n dublu strat, caz n care ntr-o crestatura se afla doua laturi de
bobine apartinnd la doua bobine diferite, o latura fiind plasata n stratul inferior, iar cealalta n
stratul superior (figura 2.9).
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

57

Figura 2.8


Figura 2.9

Dupa cum se observa din figura 2.9, b, nfasurarea n dublu strat va avea un numar dublu de
bobine nseriate fata de nfasurarea ntr-un singur strat, dar ele vor avea
2
N
C
spire fata de
C
N spire
la nfasurarea ntr-un strat (
C
N reprezinta deci numarul de conductoare dintr-o crestatura).
Indiferent de modul de realizare a nfasurarii cmpul magnetic obtinut are aceeasi forma
(figura 2.10), si numarul de spire (consumul de cupru) este acelasi .
2
N p 2
N p N
C
C


n mod analog cu cele aratate n cazul nfasurarii anterioare ( ), 2 p 2 inductia magnetica va
avea o variatie pulsatorie, sinusoidala n timp si spatiu, de tipul:

( )
( )
( )
. t cos p cos B t , B
1
m
1
(2.12)
ntr-adevar daca se parcurge odata periferia interioara a statorului, se nregistreaza pentru
un unghi de 2 radiani, dar variatia inductiei nregistreaza 2 p perioade, deci un unghi 4
radiani. Marimea din expresia (2.11) pentru cazul 1 p va fi astfel nlocuita cu marimea p
pentru cazul , 1 p > ca n relatia (2.12). Marimea p astfel introdusa poarta numele de unghi
electric. n figura 2.10 este redata prezentarea grafica a variatiei inductiei n raport cu coordonata
unghiulara, ct si armonica fundamentala (linie punctata).
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

58

Figura 2.10

Cmpmagneticpulsatoriuobtinut ntr-o nfasurare de

tipul: ; 2 p 2 ; 1 q ; 0 ; 1 m > > . y
n cele mai multe masini electrice de curent alternativ, spirele nfasurarilor de faza nu sunt
plasate ntr-o singura pereche de crestaturi pentru o pereche de poli ( ), 1 q ci sunt repartizate n mai
multe perechi de crestaturi ( ). 1 q > n figura 2.11 se reprezinta o armatura de tip stator cu o
nfasurare monofazata avnd: . 12 q p m 2 Z ; 3 q ; 4 p 2

Figura 2.11 Figura 2.12

nfasurarea se poate realiza ntr- un singur strat cu 6 q p N bobine nseriate a
C
N spire
fiecare (figura 2.12), sau n dublu strat cu 12 q p 2 bobine nseriate a cte
2
N
spire fiecare (figura
2.13).
Pentru a vedea care este variatia inductiei magnetice, n acest caz n raport cu coordonata
spatiala , vom aplica principiul superpozitiei cmpurilor magnetice, considernd masina
nesaturata, deci, cu o caracteristica magnetica liniara. Astfel, vom considera ca portiunea din
nfasurarea aflata n crestaturile a, a, a, a va produce un cmp de inductie
A
B care, n raport cu
coordonata , are o variatie dreptunghiulara asemanatoare celei din cazul anterior. n mod similar
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

59
portiunile de nfasurare din grupele de crestaturi b, b, b, b, respectiv c, c, c, c, vor produce
inductiile , B
B
respectiv . B
C
Daca este unghiul geometric dintre doua crestaturi vecine ,
Z
2

,
_

atunci cele trei cmpuri vor fi decalate ntre ele cu unghiul electric p (figura 2.14).

Figura 2.13 Figura 2.14

Dupa cum rezulta din aceasta figura, cmpul rezultant obtinut prin suprapunerea celor trei
cmpuri , B , B , B
C B A
are n raport cu coordonata spatiala o variatie n trepte, mai apropiata de o
sinusoida. nlocuind variatiile dreptunghiulare periodice ale inductiilor , B , B , B
C B A
cu armonicele
lor fundamentale obtinem:
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( ); p p cos B B
; p p cos B B
; p cos B B
1
Cm
1
C
1
Bm
1
B
1
Am
1
A

+

(2.12)
unde s-a luat inductia
A
B

ca origine de faza. Inductia rezultanta se obtine prin suprapunerea acestor
inductii si va avea expresia:
( )
( )
( ) ( ) ( )
. B B B B
1
C
1
B
1
A
1
+ + (2.13)
Aceasta compunere se poate face fazorial ca n figura 2.15. Cum:
( ) ( ) ( ) 1
Cm
1
Bm
1
Am
B B B si daca
O este centrul cercului n care s-a nscris poligonul inductiilor, atunci din triunghiurile OEA si OAF
obtinem:
( ) ( )
. OD
2
p
q sin
2
B
OA ;
2
p
sin
2
B
OA
1
m
1
Am

(2.14)
Din aceste doua relatii rezulta imediat:
( ) ( ) ( ) ( )
.
2
p
sin q
2
p
q sin
B q B
2
p
sin
2
p
q sin
B B
1
Am
1
m
1
Am
1
m

(2.15)
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

60
Termenul:
( ) 1
q
k
2
p
sin q
2
p
q sin

poarta denumirea de factor de repartizare a nfasurarii n

crestaturi. nlocuind n relatia (2.15) avem:
( ) ( ) ( )
. k B q B
1
q
1
Am
1
m
(2.16)
Din relatia (2.16) se observa ca amplitudinea armonicei fundamentale a inductiei rezultante
nu este de q ori mai mare dect amplitudinea inductiei obtinuta n cele q portiuni de nfasurare
considerate, ci este multiplicata cu factorul de repartizare
) 1 (
q
k care, evident, este subunitar. Prin
urmare factorul de repartizare arata n ce masura se micsoreaza amplitudinea armonicii
fundamentale a inductiei magnetice din ntrefier, prin faptul ca, n loc de a se concentra toate spirele
nfasurarii monofazate ntr-o singura crestatura pe pol, se repartizeaza aceste spire n mai multe
crestaturi mai mici, pentru fiecare pol.
Prin repartizarea nfasurarii n mai multe crestaturi pe pol se reduce influenta armonicelor de
ordin superior. n tabelul 2.1 sunt date valorile lui factorului de repartizare pentru diverse armonici
si diversi q.
Tabelul 2.1
q
( ) 1
q
k
( ) 3
q
k
( ) 5
q
k
( ) 7
q
k
2 0,966 0,707 0,259 -0,259
3 0,960 0,667 0,217 -0,177
4 0,958 0,654 0,205 -0,158
5 0,957 0,646 0,200 -0,149
8 0,955 0,641 0,194 -0,141
9 0,955 0,640 0,194 -0,140


Figura 2.15

Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

61
Cmpmagneticpulsatoriuobtinut ntr-o nfasurare de

tipul: ; 2 p 2 ; 1 q ; 0 ; 1 m > > . y <
Tot n scopul reducerii armonicelor superioare din curba inductiei magnetice din ntrefierul
masinilor electrice de c.a. se utilizeaza foarte frecvent nfasurari cu pas scurtat ( ). y < n toate
cazurile prezentate anterior nfasurarea cu care se obtinea cmpul magnetic pulsatoriu era realizata
cu pas diametal . y
Pentru a evidentia obtinerea cmpului magnetic pulsatoriu cu ajutorul nfasurarilor cu pas
scurtat, vom considera o armatura tip stator cu: 36 q p m 2 Z si ; 3 q ; 4 p 2 crestaturi pentru
o nfasurare trifazata ( ) 3 m , dar noi vom considera numai o singura nfasurare de faza din cele
trei. Daca s-ar realiza nfasurarea cu pas diametral, pasul nfasurarii va fi:
9
4
36
p 2
Z
y

crestaturi.
Se realizam nsa nfasurarea cu pas scurtat: 8 y crestaturi (am scurtat pasul nfasurarii cu o
crestatura). n figura 2.16 s-a reprezentat aceasta nfasurare realizata n dublu strat.


Figura 2.16


Figura 2.17

Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

62
Pentru a putea ntelege ce forma de variatie va avea cmpul magnetic n aceasta
nfasurare, sa examinam si nfasurarea reprezentata n figura 2.17. Se observa ca cele doua
nfasurari au acelasi numar de spire care sunt parcurse de acelasi curent, au aceeasi repartitie a
crestaturilor la periferia interioara a statorului si n crestaturi corespunzatoare sensul curentului din
conductoare este acelasi. Avnd n vedere toate aceste constatari se poate afirma ca forma cmpului
magnetic produs de cele doua nfasurari este identica. Altfel spus cele doua nfasurari sunt
echivalente. Vom studia deci nfasurarea din figura 2.17 care, dupa cum se observa, este formata
prin nserierea bobinelor A, B, C si D care au pas diametral.
Cmpul magnetic rezultant se determina usor remarcnd ca bobinele A si C produc o
inductie magnetica n trepte
AC
B , iar bobinele B si D produc o inductie magnetica
BD
B tot n trepte,
identica cu inductia
AC
B , dar decalata cu o crestatura spre stnga (figura 2.13).
Inductia rezultanta (linie ngrosata) este mai apropiata de o sinusoida dect inductia
magnetica din cazul precedent (figura 2.14). Se obtine deci o nabusire suplimentara a armonicelor
superioare din curba inductiei magnetice din ntrefier.

Figura 2.18 Figura 2.19

Pentru determinarea armonicei fundamentale a inductiei rezultante, vom nsuma armonicele
fundamentale ale inductiilor
AC
B si
BD
B care au aceeasi amplitudine, dar sunt decalate n spatiu cu
unghiul electric corespunzator deplasarii spre stnga a bobinelor B si D. Cele doua inductii
AC
B si
BD
B sunt de tipul cmpurilor pulsatorii obtinute n nfasurarile cu pas diametral studiate
anterior.
Armonica fundamentala a inductiei rezultante va fi deci:
( ) ( ) ( )
; B B B
1
BD
1
AC
1
+
sau facnd apel la diagrama fazoriala din figura 2.19 se obtine:

( ) ( )
;
2
s
cos B 2
2
cos B 2 B
ACm
s 1
ACm
1
m

(2.14)
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

63
unde unghiul
s

corespunzator unei scurtari s este evident

s
s
Se noteaza:

( )
,
2
s
cos k
1
s


(2.15)
numit factor de scurtare a pasului nfasurarii si relatia (2.14) se mai poate scrie:
( )
. k B 2 B
1
s ACm
) 1 (
m
(2.16)
Relatia (2.16) ne arata ca prin scurtarea pasului, se reduce amplitudinea inductiei rezultante
(factorul de scurtare
s
k fiind tot timpul subunitar) dar se obtine totodata o reducere substantiala a
armonicelor de ordin superior. Expresia armonicei fundamentale a inductiei magnetice rezultante n
raport cu amplitudinea sa va fi:

( )
( )
( ) ( )
. p cos t cos k B t , B
1
s
1
m
1
(2.17)
Pentru armonicele superioare, expresia factorului de scurtare va fi:

( )
.
2
s
cos k
s

(2.18)
n tabelul 2.2 se indica valorile factorului de scurtare pentru diversi si pentru diverse valori
ale raportului :
s

Tabelul 2.2

s

( ) 1
s
k
( ) 3
s
k
( ) 5
s
k
( ) 9
s
k
0 1 1 1 1
0,112 0,985 0,866 0,643 0,342
0,17 0,966 0,707 0,259 0,259
0,22 0,940 0,5 0,173 0,766
0,28 0,906 0,259 0,574 0,996
0,33 0,866 0 0,866 0,866

Combinnd scurtarea pasului nfasurarii cu repartizarea nfasurarii n mai multe crestaturi pe
pol se obtine o inductie magnetica mult mai apropiata de o sinusoida, deci o reducere masiva a
armonicelor superioare.
Totodata, nfasurarile cu pas scurtat duc si la o economie de material activ (cupru),
deschiderea bobinelor fiind mai mica.
Nu trebuie uitat, nsa, faptul ca odata cu reducerea armonicelor se reduce ntr-o mica masura
si amplitudinea armonicei fundamentale utile.
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

64
Expresia generala a inductiei magnetice n ntrefier tinnd seama att de repartizarea
nfasurarii ct si de scurtarea pasului se poate scrie:
( ) ( )
( )

p cos t cos B 1 t , B
m
2
1
... 3 , 1
(2.19)
n care amplitudinea armonicei ,
( )
m
B are expresia:
( )
( ) ( )

p
I k k N 2
B
m s q 0
m
(2.20)
unde:
( ) ( )
.
2
s
cos k ;
2
p
sin q
2
p
q sin
k
s q

(2.21)
n particular, amplitudinea armonicii fundamentale a inductiei magnetice n ntrefierul
masinilor electrice de c.a. are expresia:

( )
( ) ( )
.
p
I k k N 2
B
m
1
s
1
q 0 1
m


(2.22)
De obicei se noteaza:

( ) ( ) ( )

N q s
k k k (2.23)
care poarta denumirea de factor de nfasurare.
Mai exista si alte metode de a reduce armonicele superioare ale cmpului magnetic cum ar fi
prin repartizarea neuniforma a spirelor n crestaturi sau nclinarea crestaturilor n raport cu
generatoarea suprafetei interioare a statorului, metode care sunt mai greu de realizat din punct de
vedere tehnologic.


2.1.2 Cmpuri magnetice rotitoare

Cmpul magnetic rotitor (nvrtitor) circular, se produce n ntrefierul masinilor electrice fie
pe cale mecanica, prin rotirea unui sistem de magneti permanenti sau de electromagneti excitati n
curent continuu, fie pe cale electrica, cu ajutorul unui sistem simetric de nfasurari polifazate (de
obicei trifazate) parcurs de curenti polifazati simetrici.

Cmp magnetic rotitor obtinut pe cale mecanica

Acest cmp se obtine cu ajutorul unei armaturi mobile (n miscare de rotatie), pe care se afla
o nfasurare strabatuta de curent continuu (de fapt un electromagnet cu p 2 poli).
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

65
Armaturile care poarta nfasurarile de c.c. pot avea doua forme constructive:
cu poli aparenti;
cu poli necati.
n figura 2.20 s-a reprezentat o armatura cu poli aparenti, tip rotor cu 4 p 2 poli. Acesti poli
sunt obtinuti cu ajutorul unor bobine nfasurate n jurul unor miezuri de fier construite din tole.
Fiecare pol se termina cu o piesa polara n dreptul careia ntrefierul este practic constant, n rest
fiind mult mai mare. Se poate spune astfel ca ntrefierul are n raport cu coordonata periodicitatea:
( ) .
p

,
_

+ (2.24)

Figura 2.20 Figura 2.21

nfasurarile (bobinele) sunt legate n serie n asa fel nct prin trecerea unui curent constant
n timp sa se obtina o coroana de poli alternativi.
Forma de variatie a inductiei magnetice produsa de aceasta armatura s-a reprezentat n
figura 2.21. Daca se descompune n serie Fourier inductia magnetica astfel definita ( ) B se obtine
pentru amplitudinea armonicei fundamentale expresia:
( ) ( )

I N
k
2
sin B
4
d cos B
2
B
0 1
f 0
2
2
0
1
m
(2.25)
unde:
-
( )
2
sin
4
k
1
f

- se numeste factor de forma al curbei cmpului magnetic;

-

p
b
- este factorul de acoperire a polului,
p
b fiind latimea polului.
De

remarcat

ca

la

descompunerea

n serie s-a considerat nula inductia magnetica ntre poli.
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

66
n mod analog se pot calcula si amplitudinile armonicelor superioare, dar n practica ele se
neglijeaza deoarece se cauta ca prin marirea treptata a ntrefierului spre capetele pieselor polare sa
se ajunga la o repartitie a inductiei la periferia armaturii ct mai aproape de o sinusoida.
Daca armatura de tip rotor din figura 2.20 o rotim cu o viteza unghiulara (i furnizam
energie mecanica din afara), atunci unghiul facut de axa polului Nord cu o axa oarecare de
referinta fixa devine o functie de timp, astfel inductia B va depinde de timp:
( )
( )
( )
( )
( )
( ). t p p cos B p cos B t , B
1
m
1
m
1
(2.26)
Daca se noteaza: p - pulsatia inductiei, atunci relatia (2.26) devine:

( )
( )
( )
( ) t p cos B t , B
1
m
1
(2.27)
(pentru punctul se afla n axa polului Nord, ( )
( ) 1
m
B t , B ).
Expresia (2.27) pune n evidenta un cmp magnetic de inductie rotitor. ntr-adevar, valoarea
maxima a inductiei, ocupa la momente succesive toate punctele ntrefierului, deplasndu-se n
spatiu cu viteza unghiulara (figura 2.22). Se poate asocia astfel cmpul magnetic rotitor unei
unde progresive.
Armonica de ordin a inductiei rotitoare are expresia:

( )
( )
( )
( )
( )
( ) t p cos
I N k
t p cos B t , B
0 f
m

(2.28)
si se roteste n spatiu cu aceeasi viteza unghiulara dar are de ori mai multi poli fata de armonica
fundamentala si un pas polar .

Un cmp magnetic rotitor asemanator obtinem si cu ajutorul unei armaturi de tip rotor cu
poli necati (figura 2.23). n acest caz la periferia armaturii se afla crestaturi n care se introduc
nfasurari de curent continuu.


Figura 2.22

Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

67
Forma de variatie a cmpului de inductie n spatiu s-a reprezentat n figura 2.24. Se observa
n acest caz o mai mare apropiere de o sinusoida, si deci un continut mai sarac de armonici
superioare.
Toate relatiile stabilite la armatura cu poli aparenti ramn valabile si la cea cu poli necati,
modificndu-se doar
( )
. k
1
f

Armaturile cu poli aparenti se folosesc la masini sincrone cu viteze mici de rotatie (sub
1000 rot/min) cum ar fi hidrogeneratoarele sincrone, datorita pericolului de smulgere a pieselor
polare sub actiunea fortelor centrifuge.
Armaturile cu poli necati se folosesc la masini sincrone cu viteze mari de rotatie (peste
1000 rot/min) cum ar fi turbogeneratoarele sincrone.

Figura 2.23 Figura 2.24


Cmp magnetic rotitor obtinut pe cale electrica
Cmpul magnetic rotitor poate fi obtinut si cu ajutorul unei armaturi tip stator pe care se afla
o nfasurare polifazata (n practica trifazata sau bifazata) strabatuta de un sistem simetric polifazat
de curenti alternativi. n practica acest procedeu este des ntlnit la masinile de c.a. cum ar fi masina
asincrona si masina sincrona.
Pentru a vedea cum se produce un astfel de cmp vom considera o armatura statorica pe care
se afla o nfasurare de tipul: . y ; 1 q ; 2 p 2 ; 0 ; 3 m Aceasta armatura este reprezentata n
figura 2.25 si este strabatuta de un sistem trifazat simetric de curenti alternativi:

.
3
4
t cos I i
;
3
2
t cos I i
; t cos I i
m W
m V
m U

,
_

,
_

(2.29)
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

68

Figura 2.25

Fiecare dintre acesti curenti, strabatnd nfasurarile lor de faza, va produce cte un cmp
magnetic pulsatoriu de inductie magnetica. Armonicele fundamentale ale acestor cmpuri au
expresiile:

( ) ( )
( ) ( )
( ) ( )
.
3
4
t cos
3
4
p cos B B
;
3
2
t cos
3
2
p cos B B
; t cos p B B
1
m
1
W
1
m
1
V
1
m
1
U

,
_

,
_

,
_

,
_

(2.30)
Relatiile (2.30) se mai pot scrie:

( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
.
3
8
t p cos
2
B
t p cos
2
B
B
;
3
4
t p cos
2
B
t p cos
2
B
B
; t p cos
2
B
t p cos
2
B
B
1
m
1
m 1
W
1
m
1
m 1
V
1
m
1
m
1
U

,
_

+ +

,
_

+ +
+ +
(2.31)
Pentru un punct din ntrefier si la un moment dat cmpul magnetic rezultant va avea
expresia:

( )
( )
( ) ( ) ( ) ( )
( ) t p cos B
2
3
B B B t , B
1
m
1
W
1
V
1
U
1
+ + (2.32)
sau nlocuind expresia amplitudinii
( ) 1
m
B din relatia (2.22) se obtine:

( )
( )
( )
( ). t p cos
p 2
I k N 3
t , B
m
1
N 0 1



(2.32)
Relatia (2.32) reprezinta expresia unui cmp magnetic rotitor care se caracterizeaza prin:
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

69
viteza unghiulara sau turatia

2
n a cmpului depinde de pulsatia (frecventa)
curentilor alternativi care circula prin nfasurare:
;
p
f 2
p

; [ ]; min / rot
p
f 60
n

(2.33)
unde sau n se numesc viteza unghiulara, respectiv, turatie de sincronism si depind de frecventa si
de numarul de poli. La frecventa industriala , Hz 50 f relatia (2.33) se scrie:
[ ]. min / rot
p
3000
n
Avnd n vedere ca numarul de perechi de poli p nu poate avea dect o variatie discreta
(p=1, 2, 3, ) rezulta ca se obtin, pentru turatia de sincronism, urmatoarele valori posibile (tabelul
2.3):
Tabelul 2.3
p 1 2 3 4 5 6 8 10
n[rot/min] 3000 1500 1000 730 600 500 375 300

amplitudinea inductiei rotitoare este mai mare de
2
3
ori dect amplitudinea inductiei pe o
faza; (n cazul general m- fazat va fi de
2
m
ori mai mare dect amplitudinea inductiei pe faza).
inductia rezultanta rotitoare se suprapune peste inductia unei faze, cnd aceasta este
maxima. ntr-adevar la momentul
( ) ( ) ( )
p cos B
2
3
B ; p cos B B ; I i ; 0 t
1
m
1
m
1
U m A
,
deci
( ) 1
U
B si
( ) 1
B au aceeasi pozitie n spatiu.
sensul de rotatie al inductiei rezultantecoincide cu sensul succesiunii fazelor. Aceasta
proprietate rezulta din proprietatea precedenta.
Daca se procedeaza n mod analog si pentru armonicele de ordin superior, se obtine pentru
armonica a inductiei magnetice rezultante expresia:

( )
( )
( )
( ) ( )
( ) ( )
( ) ( ) .
3
4
1 p t cos
3
2
1 p t cos
p t cos
3
4
1 p t cos
3
2
1 p t cos p t cos B t , B
m

1
]
1

+ + +
1
]
1

+ + +
+ + +
1
]
1

+ +
+

'

1
]
1

+ +

(2.34)
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

70
Dupa cum se poate observa la armonicele de ordin , 3 k 6 ... , 15 , 9 , 3 + cmpul magnetic
rezultant este nul. Asadar cmpul magnetic rotitor nu contine armonica 3 care este cea mai
importanta ca marime dupa armonica fundamentala. Variatia n spatiu a cmpului magnetic
rezultant este, deci, mai aproape de sinusoida dect cmpul magnetic al unei nfasurari de faza.
Armonicele 1 k 6 ... , 19 , 13 , 7 + ale cmpului rezultant au expresia:

( )
( )
( )
( ) 1 k 6 ; p t cos B
2
3
t , B
m
+

(2.35)
si sunt, deci, cmpuri nvrtitoare de acelasi sens cu armonica fundamentala avnd viteza
unghiulara
( )
.
p

Armonicele 1 k 6 ... , 16 , 11 , 5 ale cmpului rezultant au expresia:

( )
( )
( )
( ) 1 k 6 ; p t cos B
2
3
t , B
m
+

(2.36)
si sunt, deci, cmpuri nvrtitoare cu sens de rotatie contrar armonicei fundamentale avnd viteza
unghiulara
( )
.
p

Cmpuri magnetice rotitoare se pot obtine si cu ajutorul unei nfasurari monofazate
strabatute de curent alternativ. Asa cum s-a vazut ntr-o astfel de nfasurare se obtine un cmp
magnetic pulsatoriu a carei armonica fundamentala este:
( ) ( ) ( )
( )
( )
( ) t p cos B
2
1
t p cos B
2
1
t cos p cos B B
1
m
1
m
1
m
1
+ +
expresia fiind obtinuta cu ajutorul unei identitati din trigonometrie. Se obtin astfel doua cmpuri
rotitoare de amplitudini egale care se rotesc n sensuri opuse cu aceeasi viteza.
Deci un cmp magnetic pulsatoriu este echivalent cu doua cmpuri rotitoare ce au
amplitudinea egala cu jumatate din amplitudinea cmpului pulsatoriu, si care se rotesc cu aceeasi
viteza n sensuri contrare.


2.2 Tensiuni electromotoare n masinile de curent alternativ

Cmpurile magnetice rotitoare pot produce fata de nfasurari fixe sau mobile fluxuri
magnetice variabile n timp. n acest fel, n aceste nfasurari se vor induce t.e.m. Vom prezenta acest
fenomen considernd cazurile:
T.e.m. induse n nfasurari monofazate fixe;
T.e.m. induse n nfasurari monofazate mobile;
T.e.m. induse n nfasurari trifazate fixe;
T.e.m. induse n nfasurari trifazate mobile.
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

71

T.e.m. induse n nfasurarile monofazate fixe
Sa consideram o nfasurare monofazata de tipul: y ; 0 ; 1 q ; 2 p 2 ; 1 m dispusa
pe armatura rotorica n crestaturi si aflata sub actiunea unui cmp magnetic nvrtitor produs de
curenti trifazati avnd tot 2 p 2 (figura 2.26). Acest cmp nvrtitor inductor se roteste ntr-un
anumit sens, cu viteza unghiulara
1
n raport cu o axa fixa referinta.

Figura 2.26 Figura 2.27

Armonica fundamentala a cmpului magnetic inductor obtinut n stator are conform celor
aratate anterior expresia:
( ). t p cos B B
1 m 1 1

Fluxul magnetic produs de acest cmp n raport cu o suprafata care se sprijina pe nfasurarea
indusa de pe rotor va fi:

( )
( )

p 2
p 2
1
1
m
1
2
d t p cos R L B dA B (2.37)
unde:
- elementul de arie Rd L dA (fig.2.27);
- L - lungimea rotorului;
- R- raza rotorului.
Observatie: - limitele integralei s-au luat fata de axa de referinta care este si axa de simetrie a nfasurarii.
Calculnd integrala se obtine fluxul fascicular printr-o spira:

( ) ( )
t cos R L B
p
2
1
1
m 1
1
2
(2.38)
Daca notam: R L B
p
2
m 1 m 2
atunci relatia (2.38) devine:
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

72
. t cos
1 m 2 2
(2.39)
Folosind relatiile: ;
p
R
; B
2
B
m 1 med 1

, L A se obtine pentru amplitudinea

fluxului expresia:
. B A
med 1 m 2
(2.40)
Relatia (2.39) ne arata ca un cmp nvrtitor avnd viteza de rotatie
1
produce fata de o
nfasurare fixa un flux magnetic variabil n timp cu pulsatia , p
1 1
sau frecventa
. n p
2
f
1
1
1

Frecventa fluxului va depinde, deci, de turatia cmpului nvrtitor si de numarul de perechi
de poli ai nfasurarii.
Fluxul total care va strabate toate spirele nfasurarii plasate n cele doua crestaturi va fi:
t cos N t cos N p
1 m 2 2 1 m 2 C 2
(2.41)
unde: -
2 C
N N p pentru 1 q ;
-
2
N numarul de spire;
T.e.m. indusa n nfasurare de fluxul
2
va fi:

t sin E t sin N
dt
d
e
1 m 2 1 m 2 1 2
2
2

(2.42)
unde s-a notat amplitudinea t.e.m.: . N E
m 2 1 2 m 2

Valoarea efectiva a t.e.m. induse va fi:
. f N 44 , 4 N f
2
2
2
E
E
m 2 1 2 m 2 2 1
m 2
2


(2.43)
Relatia obtinuta este asemanatoare cu cea obtinuta pentru t.e.m. induse n secundarul
transformatoarelor (1.5).
Expresia (2.42) ne arata ca un cmp magnetic nvrtitor induce ntr-o nfasurare monofazata
fixa o t.e.m. alternativa avnd aceeasi pulsatie ca si cea a cmpului inductor.
T.e.m. se induc si de catre armonicele superioare ale cmpului nvrtitor inductor; astfel
pentru armonica obtinem relatia:

( ) ( )
. f N
2
2
E
m 2 1 2 2



(2.44)
Considernd cazul general al nfasurarilor monofazate ( ) < > > y ; 1 q ; 2 p 2 valoarea
efectiva a t.e.m. induse va fi efectuata de factorul de nfasurare
( )
N
k (2.23), deci:

( ) ( ) ( )
. f N k 44 , 4 E
m 2 1 2 N 2

(2.45)
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

73

T.e.m. induse n nfasurari monofazate mobile
Vom presupune acum ca nfasurarea monofazata de pe rotor se roteste cu o viteza
unghiulara
2
n acelasi sens cu viteza unghiulara de sincronism a cmpului magnetic nvrtitor
statoric.

Figura 2.28

Cu notatiile din figura 2.28 se poate scrie:

( )
( )
( )
( ) [ ]. p p cos B t , B
2 1 m 1 1


(2.46)
ntr-adevar ntre axa polului Nord inductor si o axa ce trece prin punctul M de coordonata
unghiulara avem unghiul ( ).
2 1

Presupunnd
2 1
cmpul magnetic rotitor de inductie va produce fata de nfasurarea de
pe rotor un flux
2
:

( )
( )
( )
( ) [ ]
( ) ( )
( ) t cos k N
d t p p cos B R L k N A d B k N
2 1
1
m 2
1
N 2
p 2
p 2
2 1
1
m 1 N 2
1
N 2
1
2

(2.47)
unde: -
m 2 2 2 1 1
; t ; t s-a definit anterior (2.40).
Acest flux va induce n nfasurarea monofazata n miscare t.e.m. avnd expresiile:

( ) ( )
( ) ( ) ; t p sin p k N e
2 1 2 1
1
m 2
1
N 2
1
2
(2.48)

( ) ( )
( ) [ ]; t p sin E e
2 1
1
m 2
1
2
(2.49)

( )
( )
( )
2 1 m 2
1
N
2
1
m 2 1
2
p k
2
N
2
E
E (2.50)
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

74
Din expresiile (2.49) se vede ca pulsatia t.e.m. induse ntr-o nfasurare monofazata aflata
n miscare depinde de diferenta vitezelor unghiulare, cnd se roteste n acelasi sens cu cmpul
nvrtitor, sau de suma acestora cnd se roteste n sens contrar. Deci:
( ); p
2 1
+ (2.51)

( ) ( )
. t sin E e
1
m 2
1
2
(2.52)
Din relatia (2.50) se vede ca si valoarea efectiva a t.e.m. induse depinde de viteza relativa
dintre cmpul rotitor si nfasurare. Modificnd viteza de rotatie a nfasurarii n care se induce t.e.m.
putem obtine o t.e.m. de frecventa si amplitudine variabile.
n teoria masinilor electrice de c.a. se introduce notiunea de alunecare, definita ca fiind:

1
2 1
1
2 1
n
n n
s

sau n procente [ ] 100
n
n n
% s
1
2 1

(2.53)
Alunecarea s reprezinta diferenta relativa dintre viteza de sincronism si viteza rotorului.
Daca rotorul este fix: 1 s si regasim cazul nfasurarii fixe n care se induce o t.e.m.
de aceeasi pulsatie ca si cea a cmpului nvrtitor.
Daca 0 s
2 1
rotorul se nvrte sincron cu cmpul nvrtitor, fluxul
magnetic devine invariabil n timp fata de rotor si deci t.e.m. indusa va fi nula.
Expresiile (2.49) si (2.50) se pot scrie si n functie de alunecare:

( ) ( )
( )
( )
( ); t s sin E t p s sin E e
1
1
m 2 1
1
m 2
1
2
(2.54)

( ) ( ) ( )
. p s k
2
N
E
1
1
m 2
1
N
1
2
(2.55)

T.e.m. induse n nfasurari trifazate fixe
Consideram ca pe armatura tip rotor din figura 2.29 se afla o nfasurare trifazata de tipul:
; y ; 1 q ; 0 ; 2 p 2 ; 3 m
2
nfasurare aflata n cmpul nvrtitor inductor din stator a carei
armonica fundamentala are expresia:


( ) ( )
( ). t p cos B B
1
1
m 1
1
1
(2.56)
Acest cmp va produce fata de cele trei nfasurari de faza sistemul trifazat simetric de
fluxuri:

( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
.
3
4
t cos k N
;
3
2
t cos k N
; t cos k N
1
1
m 2
1
N 2
1
W 2
1
1
m 2
1
N 2
1
V 2
1
1
m 2
1
N 2
1
U 2

,
_

,
_

(2.57)
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

75

Figura 2.29

Acest sistem trifazat de fluxuri va induce n cele trei nfasurari de faza sistemul trifazat
simetric de t.e.m.:
( ) ( )
( ) ( )
( ) ( )
.
3
4
t sin E e
;
3
2
t sin E e
; t sin E e
1
1
m 2
1
W 2
1
1
m 2
1
V 2
1
1
m 2
1
U 2

,
_

,
_

(2.58)

T.e.m. induse n nfasurari trifazate mobile
Ca si fluxurile produse au aceleasi expresii ca si n cazul precedent (2.57, 2.58) cu singura
deosebire ca pulsatia lor va fi ( ). p
2 1 1



2.3 Reactia magnetica a indusului la masinile de c.a.

Sa presupunem ca n armatura statorica a unei masini de c.a. se produce un cmp magnetic
nvrtitor. Daca pe cealalta armatura (rotorica) se afla o nfasurare polifazata (uzual trifazata),
atunci sub actiunea cmpului nvrtitor (inductor) se va induce un sistem polifazat de t.e.m.
alternative. Daca nfasurarea rotorica este nchisa pe un consumator simetric sau n scurtcircuit,
atunci sistemul polifazat de t.e.m. va da nastere unui sistem polifazat simetric de curenti care vor
produce la rndul lor un cmp magnetic nvrtitor numit cmp magnetic de reactie al indusului.
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

76
Cele doua cmpuri magnetice nvrtitoare: inductor si indus se compun ntr- un cmp
magnetic rezultant pe care l ntlnim n ntrefierul masinii.
Sa studiem, n continuare, cazul unei nfasurari induse trifazate care se roteste cu viteza
unghiulara
2
ntr-un cmp nvrtitor inductor avnd viteza unghiulara de sincronism
2
(ambele
viteze unghiulare sunt luate fata de un sistem de referinta fix legat la stator) (figura 2.30).
n aceste conditii cmpul magnetic nvrtitor inductor va avea expresia:
( ) ( ) [ ]. t p p cos B t , B
2 1 m 1 1
(2.59)
Acest cmp produce fata de o suprafata ce se sprijina pe nfasurarea indusa sistemul trifazat
de fluxuri fasciculare:
( ) ( ) [ ]
( ) ( )
( ) ( ) ;
3
4
t p cos k N t
;
3
2
t p cos k N t
; t p cos k N t
2 1 m 2 N 2 M 2
2 1 m 2 N 2 L 2
2 1 m 2 N 2 K 2
1
]
1

1
]
1

(2.60)
(toate marimile valabile se refera la armonica fundamentala desi nu s-a mai precizat acest lucru prin
indice de armonica).
Sistemul (2.60) va induce n nfasurarea indusa trifazata sistemul de t.e.m.:
( ) [ ]
( ) ;
3
2
t p sin E e
; t p sin E e
2 1 m 2 L 2
2 1 m 2 K 2
1
]
1

( ) .
3
4
t p sin E e
2 1 m 2 M 2
1
]
1

(2.61)
Presupunnd nfasurarea indusa nchisa pe un consumator simetric sau n scurtcircuit, atunci
sistemul de t.e.m. (2.61) va da nastere sistemului trifazat de curenti:
( ) [ ]
( )
( ) ;
3
4
t p sin I i
;
3
2
t p sin I i
; t p sin I i
2 1 m 2 C 2
2 1 m 2 L 2
2 1 m 2 K 2
1
]
1

1
]
1

(2.62)
unde este unghiul de defazaj dintre t.e.m. si curent pe o faza.
Sistemul trifazat de curenti (2.62) vor produce la rndul lor un cmp magnetic nvrtitor de
reactie care va avea expresia:
( ) ( )
1
]
1

2
t p p cos B t , B
2 1 m 2 2
(2.63)
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

77
Comparnd expresiile celor doua cmpuri nvrtitoare
1
B si
2
B , se constata ca ele se rotesc
cu aceeasi viteza unghiulara
2 1
fata de armatura indusa.

Comparnd fazorial cele doua cmpuri pentru mai multe cazuri ale unghiului de defazaj
dependent de natura sarcinii se obtin diagramele din figura 2.30.


Figura 2.30

Daca 0 respectiv cazul unei sarcini pur rezistive, atunci conform relatiilor (2.59) si
(2.63) cele doua cmpuri sunt n cvadratura, polii cmpului de reactie gasindu-se exact ntre polii
cmpului inductor. O astfel de reactie a indusului este numita reactie transversala.
Daca ,
2

respectiv, cazul unei sarcini pur inductive, atunci cele doua cmpuri sunt n
opozitie, cmpul de reactie avnd o actiune exact contrara (demagnetizanta) cmpului inductor. O
astfel de reactie se mai numeste reactie longitudinala demagnetizanta.
Daca ,
2

respectiv, cazul unei sarcini pur capacitive, atunci cele doua cmpuri sunt
perfect n faza, cmpul de reactie avnd o actiune ntaritoare asupra cmpului inductor. O astfel de
reactie se mai numeste reactie longitudinala magnetizanta.
Daca ,
2
, 0
,
_

atunci cmpul de reactie se descompune n cele doua componente:
longitudinala
d 2
B si transversala . B
q 2






Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

78

2.4 Expresia cuplului electromagnetic la masinile de c.a.

ntre fluxul inductiei magnetice
2

produs de cmpul inductor n raport cu nfasurarea
indusa si curentii care circula prin aceasta nfasurare apar interactiuni electromagnetice. Energia de
interactiune conform teoremei fortelor generalizate pentru faza K va avea expresia:

K 2 K 2 K 2
i W (2.64)
unde fluxul
K 2
si
K 2
i daca ne referim la cazul prezentat n figura 2.28 vor avea expresiile:
( ) ( ); p cos k N t p cos k N
2 1 m 2 N 2 2 1 m 2 N 2 K 2

( ) [ ]. t p sin I i
2 1 m 2 K 2
(2.65)
Cuplul electromagnetic
k 2
m dezvoltat de aceasta nfasurare si transmis indusului (rotorului)
se va afla aplicnd teorema fortelor generalizate, coordonata generalizata fiind evident unghiul care
fixeaza la un moment dat pozitia rotorului fata de axa de referinta (figura 2.28). Deci:
. const i
W
m
K 2
2
K 2
K 2

1
]
1

(2.66)
Facndu-se calculele att pentru faza K ct si pentru fazele L si M se obtine pentru cuplul
rezultant din masina expresia:

,
_

+ + +
2
sin I k N p
2
3
m m m M
m 2 m 2 N 2 M 2 L 2 K 2 2
(2.67)
dar cum: ( )
m 2 N 2 2 1 2
k N p
2
1
E relatia (2.67) devine:

( )
2 1
2 2 2 2
2
I , E cos I E 3
M


(2.68)
unde s-a folosit: ( )
2 1
I , E cos
2
sin
,
_

+ si
2
I
I
m 2
2
.
Examinnd relatia (2.68) se observa ca n regim stationar, adica .; ct I .; ct E .; ct
2 2 2

., ct cuplul dezvoltat de masina este constant n timp.
Daca acest cuplu este pozitiv, atunci el are sensul cmpului nvrtitor inductor si regimul de
functionare se numeste motor, iar daca este negativ atunci are sens contrar si regimul de functionare
se numeste generator.