Anul III, nr.

29
apare
iunie 2009 cu sprijinul
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

Din cuprins Cum suntem pãcãliþi

O ofertã ispititoare:
"Þie îþi voi da toatã
stãpânirea aceasta ºi
prin intermediul presei
strãlucirea…"
Din ºcoalã copilul este
învãþat ºi stimulat sã se înscrie
în competiþia care îi aduce
diverse strãluciri. Ne întrebãm
vreodatã… ce se ascunde din-
colo de ofertã? (pag. 3)
Cum ne spovedim?
În Taina Spovedaniei vor-
bim cu Dumnezeu. La o aºa în-
tâlnire nu ne putem duce ori-
cum. (pag. 14)
Cum îl putem ajuta pe
soþul necredincios?
Nu existã „trucuri“ în aceastã
privinþã, însã putem vorbi de niºte
principii generale care sunt de (pag. 7)
mare ajutor. (pag. 9)

Editorial de Pr. Ion Tãrcuþã
"Mânca-te-ar
Bucuria!"
Zâmbim când auzim ast-
fel de cuvinte. Nu numai pen-
tru cã sunt frumoase, ci ºi
pentru faptul cã n-am întâl-
nit mai pe nimeni care sã le
ºi foloseascã. Ne amintim, în acest sens,
doar de pãrintele Ilie Cleopa, care folosea
cuvinte asemãnãtoare: "Mânca-v-ar raiul!"
Ca alternativã la cuvintele de blestem, la
cuvintele jignitoare ºi la înjurãturi, expre-
sii de felul acesta: "Mânca-te-ar Bucuria!",
"Mânca-te-ar Binele!", "Bucura-te-ar Sfin-
þii", "Alduitu-te-ar Dumnezeu!", "Doamne,
miluieºte!" ºi altele, sunt în acord cu îndem-
nul Sfântului Apostol Pavel pentru creº-
tinii din Efes ºi pentru noi toþi: "Din gura
voastrã sã nu iasã niciun cuvânt rãu, ci nu-
mai ce este bun, spre zidirea cea de trebu-
inþã, ca sã dea har celor ce ascultã" (4, 29).
Dar câþi dintre noi suntem în stare sã
semãnãm cuvinte plãcute, cuvinte fru-
moase, în toate împrejurãrile vieþii, mai
ales în împrejurãri critice? Cei mai mulþi
dintre noi, care nu am reuºit încã sã ne
rezolvãm "problemele" în intimitatea
Spovedaniei, prin smerenie ºi rugãciune
stãruitoare, nu reuºim sã ne controlãm
firea, ci cãdem biruiþi de pornirile ei pãti-
maºe. Înþepaþi de pãcatul invidiei, al mân-
driei ºi al þinerii de minte a rãului, înþepãm
la rândul nostru cu privirea, cu gesturile ºi
cu cuvintele pe cei cu care ar trebui sã trã-
im în pace.
Suntem chemaþi sã binecuvântãm,
adicã sã punem sub protecþia Harului, a
Binelui, a lui Dumnezeu Însuºi pe toþi
semenii noºtri, mai ales pe cei ce ne
voiesc rãul. Orice cuvânt, scris sau vorbit,
este purtãtor de putere. În binecuvântare ºi
în blestem se vede cel mai bine puterea pe
care o au cuvintele: ziditoare sau distrugã-
toare. Creaþi de Dumnezeu dupã chipul ºi
asemãnarea Lui, avem ºi noi posibilitatea
de a fi creatori prin cuvânt. Preþuind darul
vorbirii, vom putea crea prin cuvânt reali-
tãþi noi, dupã voia lui Dumnezeu, spre
zidirea sufleteascã. Un preot mereu batjo-
corit de un necredincios i s-a adresat, la un
moment dat, acestuia: "Sã te mântuieºti
prin bucurie!" Cuvintele, neluate în seamã
atunci, au sfãrâmat piatra necredinþei ºi au
mijlocit învierea sufleteascã a celui ne-
credincios când a fost copleºit de bucurie:
locomotiva pe care o conducea s-a oprit
din cauza unei defecþiuni înainte de locul
unde ar fi deraiat de pe ºine.
Câtã vreme vom rãmâne "conectaþi" la Cu-
vântul Vieþii, vor fi ºi cuvintele noastre dã-
tãtoare de viaþã. Nu ne va fi greu sã rãspun-
dem rãului cu bine, cuvintelor urâte cu cuvin-
te frumoase. Decât sã zici "Mânca-te-ar gu-
ta!", mai bine sã zici "Mânca-te-ar bucuria!"
CMYK
 2 Actual
Autosuficienþa este lui Hristos, ci doar adepþi ai
o boalã cruntã care
macinã omenirea contem-
poranã. Dacã deschidem
În(adept
numele libertãþii
/ ucenic al lui Hristos?)
învãþãturilor lui Hristos.
Dilemã: adept sau
bine ochii, vedem astãzi ucenic al lui Hristos?
încercarea disperatã de a
Adeptul creºtinismului aderã voit la în-
educa omul nou al zilelor noastre dupã
vãþãtura creºtinã, dar nu ºi-o împropriazã, nu
un alt tipar decât cel al vremurilor de
demult. În vechime, MODELUL juca un ºi-o asumã. El o cunoaºte oarecum, dar nu
rol determinant în formarea caracterului, o trãieºte în totalitate. Aderã nu din convin-
culturii, profesiei umane. Oamenii erau gere, ci din obiºnuinþã, din curiozitate, nefã-
îndrumaþi de societatea în care trãiau sã când din creºtinism un mod de viaþã. Hristos
suie treaptã cu treaptã pe scara uceniciei ne cere sã devenim însã ucenicii Lui. Nu
în fiecare domeniu al vieþii, încercând sã simpli adepþi ai învãþãturii Lui, ci lucrãtori
copieze modelul pe care îl urmau pentru în aceastã mare vie a lumii. Suntem îndem-
ca mai târziu, împropriindu-ºi acest naþi sã nu stãm indiferenþi atunci când ve-
puri ascunse, ordinea nu-þi este un bun dem ceea ce se întâmplã în jurul nostru.
MODEL, sã continue sã-l desãvârºeascã. prieten. ªi atunci, ai a doua alternativã.
Poate credem, din falsã smerenie, cã
Libertatea, o reþetã de nerefuzat Anarhia. Dã-le libertate. Împarte-i în mul- suntem prea mici pentru a putea schimba
Au apus de mult vremurile în care oa- te grupãri. Fã-i sã se certe între ei ºi aºa o ceva în jurul nostru. Poate cã suntem prea
menii aspirau la treapta uceniciei. Astãzi, sã-i stãpâneºti mai uºor. comozi. Sã facã altul, de ce sã fac eu?
cvasi-generalul "noi ºtim" face legea for- Pe cel moral, cu un caracter puternic, Nu vedeþi cã, aºa cum spune Sfântul
mãrii generaþiei de mâine. Dar aceastã for- nu-l poþi manipula uºor, pentru cã a cres- Apostol Petru, "diavolul urlã ca un leu cãu-
mare este de fapt o DEformare voitã. Într-un cut ca un stejar, cu rãdãcinile înfipte adânc tând pe cine sã apuce"? Nu vedeþi cum
mod ascuns, membrilor societãþii de mâi- în moralitatea lui, a pãrinþilor lui, a strãmo- strigã prin gura homosexualilor, prin gura
ne li se contureazã o personalitate rebelã. ºilor lui. Pe el nu poþi sã-l conduci aºa cum grupãrilor Emo, prin gura copiilor revol-
Libertatea anarhicã inoculatã mârºav vrei, pentru cã el este condus de Dumne- taþi de autoritatea pãrinþilor, prin gura au-
în mentalitatea generaþiei de mâine se face zeu. Pe celãlalt îl poþi conduce cum vrei tu, toritãþilor statului care guverneazã acest
însã controlat. În mod sistematic tânãrului pentru cã sufletul lui otrãvit de aparenta laxism moral? Dacã mai vreþi exemple, cãu-
actual i se serveºte un meniu pe care nu-l "libertate" nu mai recunoaºte binele, ci doar taþi în jur ºi o sã gãsiþi zeci la fiecare pas.
poate refuza. Iar meniul se numeºte "LI- libertatea pãcatului.
BERTATEEEE"! Un optimism real Dacã-þi iubeºti copiii, dãruieºte-le
Tânãrul este învãþat cã el este deþinãto- Putem face ceva noi, cei care nu am adevãrata libertate
rul absolut al tuturor drepturilor ºi cã obliga- fost loviþi pânã acum de acest flagel toxic De aceea te îndemn ºi pe tine, cel ce ai
þiile nu intrã în seama lui decât în mãsura al libertãþii necontrolate pentru binele ome- citit aceste rânduri. În numele libertãþii ade-
în care doreºte sã le înfãptuiascã. Are drep- nirii de mâine? Eu spun cã da. Putem. Nu- vãrate în Dumnezeu, ajutã-i pe copiii tãi sã
tul de a se revolta împotriva pãrinþilor sãi, mai sã vrem. Reþeta constã în schimbarea trãiascã într-o lume cel puþin la fel de fru-
a profesorilor, a tuturor cadrelor formative stilului de viaþã creºtin pe care poate cã nu moasã ca cea în care ai trãit tu ºi pãrinþii tãi.
ºi educative. ªi aceasta în numele libertã- ni l-am asumat deplin pânã acum. Nu vi se O lume a lui Dumnezeu ºi nu a celui rãu.
þii. Poate sã adere la orice idee, indiferent pare cã noi, ca ºi creºtini, nu ne asumãm Ridicã-te din starea de adept al Bisericii lui
cã este moralã sau imoralã. ªi aceasta în destul de mult lucrarea pe care o avem de Hristos ºi fã-te ucenic lucrãtor, cãci lumea
numele libertãþii. Poate sã-ºi strige pe stra- înfãptuit? ªi aceasta pentru cã, deºi sun- are nevoie de tine. În numele LIBER-
dã, fãrã ruºine, în gura mare, apartenenþa tem creºtini, nu suntem ucenici hotãrâþi ai TÃÞII. Pr. Iosif Ciolan
la o grupare sexualã, iar instituþiile statului
îl apãrã. ªi aceasta în numele libertãþii. Mã bucur întotdeauna când stau în faþa Evangheliei. Cineva care vrea sã-I slu-
tinerilor, pentru cã tinerii se pregãtesc pen- jeascã lui Dumnezeu, sã se mântuiascã,
Anarhia ºi laxismul, noi modele tru viaþã, au viaþa în faþã, tinerii sunt mo- trebuie sã-L aibã pe Hristos mai întâi ca
de conducere a lumii delabili, tinerii doresc mai mult ºi mai bine, învãþãtor ºi sã fie ucenic al Mântuito-
au energie, au curaj, îi slujesc lui Dum- rului.
Poate vã întrebaþi de ce marile instituþii nezeu prin calitãþile pe care le are tinereþea. În cartea Faptele Sfinþilor Apostoli e
care conduc lumea aceasta îºi doresc apari- Deci, orice tânãr în Bisericã vine cu scris cã, mai întâi în Antiohia, ucenicii s-au
þia acestui nou tip de caracter al omului dena- capacitatea lui, vine cu pregãtirea lui, vine numit creºtini (Fapte 11, 26). Nu e vorba
turat. E simplu. Romanii aveau o sintagmã cu pregãtirea pe care urmeazã sã o facã în numai despre cei 12 Apostoli, nu e vorba
"divide et impera", adicã împarte ºi cuce- continuare, vine în Bisericã cu ceea ce este numai de cei 70 de ucenici, ci de toþi creº-
reºte. Îmi veþi spune cã e mai uºor sã con- si cu ceea ce poate. Ca sã-I slujeºti lui tinii care se numeau pânã atunci ucenici, ºi
duci o lume în care ordinea ºi disciplina dom- Dumnezeu în Bisericã trebuie mai întâi sã de atunci ucenicii s-au numit creºtini. Nu
nesc. Da. E mai uºor atunci când intenþii- aparþii lui Dumnezeu, sã fii al lui Dum- poate cineva sã fie creºtin dacã nu e ucenic
le de a conduce lumea sunt în acord cu voia nezeu. Poþi sã-I slujeºti lui Dumnezeu în al lui Hristos, dacã nu se lasã modelat de
lui Dumnezeu. Dar dacã interesul actual este Bisericã dacã eºti ucenic al Mântuitorului Domnul Hristos, dacã nu cautã sã intre în
de a nu-i conduce pe oameni spre Dumnezeu? Hristos, dacã eºti doritor de a te depãºi pe rânduiala hotãrâtã de Domnul Hristos.
Dacã vrei sã conduci lumea având sco- tine însuþi, conducându-te dupã principiile Pãrintele Teofil Pãrãian
 Psihoterapie ortodoxã 3
O ofertã ispititoare:
„Þie îþi voi da toatã stãpânirea aceasta ºi strãlucirea…“
Acestea sunt cuvintele cu care diavolul îl va fi admirat de ceilalþi, îºi pierde toate
momeºte pe Iisus în cea de-a doua din cele trei cele- roadele duhovniceºti, ajungând sã se simtã
bre ispitiri din pustie. Bunurile, de oricare ar fi ele, gol sufleteºte, în neliniºte ºi tulburare. În
materiale, intelectuale, spirituale sau sociale, au plus, ea nimiceºte toate celelalte virtuþi ale
fãcut mereu parte din "pachetul" de aspiraþii la omului, fãcând sã (re)aparã patimile. Ea
care oamenii au visat întotdeauna. Din ºcoalã aduce în suflet alte patimi precum: mân-
copilul este învãþat ºi stimulat sã se înscrie în com- dria, hula, judecata, defãimarea aproa-
petiþia pentru dobândirea unui statut social cât mai pelui, iubirea de stãpânire, împietrirea
inimii, neascultarea, mânia, þinerea de
bun, care ar aduce dupã sine ºi consecinþele: satisfacþie materialã, recunoaºtere ºi minte a rãului, minciuna, fãþãrnicia,
respect din partea celorlalþi, premii, celebritate etc. Cu toþii suntem martori la aceste iubirea de bani ºi avuþie, tristeþea, certurile.
concepþii pe care se clãdeºte stilul de viaþã al societãþii moderne. Însã ne întrebãm REMEDII. Fiind o patimã subtilã, greu
vreodatã… ce se ascunde dincolo de strãlucirea ofertei? În demersul nostru sun- de sesizat, omul are nevoie de multã
tem ajutaþi, ca ºi în episoadele trecute, de teologul Jean-Claude Larchet. atenþie la ceea ce se întâmplã în sufletul
O PATIMÃ SUBTILÃ ºI VICLEANÃ. Despre tã) ºi a glasului, sau tot ceea ce contribuie sãu, la dorinþele sale ºi la motivaþiile fap-
patimile care se ascund în spatele dorinþei de la o înfãþiºare frumoasã (haine, parfumuri, telor pe care le sãvârºeºte.
a poseda bunuri materiale am vorbit numã- podoabe, aranjamente fie de coafurã, fie de Atenþia sporitã se exerseazã ºi se de-
rul trecut. Bunurile nu sunt însã doar mate- îngrijire a tenului ºi a pielii etc.), puterea, prinde cu ajutorul duhovnicului, cãruia
riale. Fiecare dintre noi îºi doreºte sã fie priceperea, îndemânarea, poziþia înaltã în trebuie sã îi spunem tot ceea ce se întâm-
apreciat ºi respectat, bine vãzut în socie- societate. Ceva mai subtilã, dar la fel de plã în sufletul ºi în mintea noastrã.
tate. Iar dacã la ceva material am renunþa rãspânditã, este îngâmfarea cu calitãþi inte- Moartea ne dovedeºte cât de amãgi-
pânã la urmã, mai greu sau mai uºor, cine lectuale (inteligenþa, imaginaþia, memoria, toare este slava lumii ºi cât de lipsite de
renunþã de bunãvoie la admiraþia celorlalþi, cunoºtinþele dobândite, buna stãpânire a preþ ºi trecãtoare sunt lucrurile dupã care
la un statut de om bine vãzut în societate, limbilor, talentul de a vorbi ºi scrie bine aleargã omul mânat de ea. De aceea, gân-
la celebritate ºi succes? Fiecare dintre noi etc.). Ambiþiile în domeniul intelectual, cul- dul la moarte ne este de mare folos în lupta
a fost pus mãcar o datã în situaþia de a fi tural, ca ºi în cel politic ºi financiar sunt cel cu aceastã patimã.
admirat ºi respectat pentru ceva, sau ºi-a mai adesea produse de aceastã patimã. Un alt lucru important este ascunderea
dorit foarte tare acest lucru. ªi atunci când A doua formã a vanitãþii este cea prin din faþa oamenilor a nevoinþei ºi a faptelor
ne-a fost împlinitã aceastã dorinþã am care omul se mândreºte pentru virtuþile ºi bune: Tu însã, când faci milostenie, sã nu
simþit o plãcere sufleteascã deosebitã ºi viaþa sa spiritualã, aºteptând admiraþie ºi ºtie stânga ta ce face dreapta ta (Mt. 6, 3).
puternicã. Aceastã plãcere este cea care laude. Sfinþii Pãrinþi ne avertizeazã cã Rugãciunea are un rol esenþial în biru-
face foarte grea renunþarea la cele care o atunci când scãpãm de o patimã grea, irea oricãrei patimi, în cazul slavei deºarte
provoacã. Din pãcate, nu mulþi din cei care îndatã suntem atacaþi de vanitate, aceasta omul primind prin ea de la Dumnezeu dis-
trãiesc astãzi în vârtejul ameþitor al socie- luând adesea locul celorlalte patimi, de cernãmântul de a observa capcanele.
tãþii îºi dau seama cã în spatele acestei do- care am scãpat doar pentru moment. Slava care vine de la oameni ºi slava
rinþe de a fi admiraþi ºi lãudaþi, de a fi cine- ORIGINI SÃNÃTOASE. Slava deºartã este lui Dumnezeu sunt cu totul opuse una
va, stã ascunsã o patimã subtilã ºi viclea- o boalã bazatã pe plãcerea puternicã pe care alteia ºi una o scoate pe cealaltã din sufle-
nã: patima slavei deºarte. Iar societatea, o resimte sufletul atunci când cautã satisfac- tul omului; de aceea trebuie sã cãutãm sã
dupã cum am arãtat în numerele trecute, se þie în laudele ºi aprecierile celorlalþi, boalã fim slãviþi de Dumnezeu, nu de oameni.
miºcã ºi funcþioneazã în baza acestor pa- care îl face sã sufere orice pentru a se bucu- Cu cât doreºte omul mai mult slava dum-
timi: mândria, slava deºartã ºi lãcomia. nezeiascã, cu atât mai de nimic i se pare
ra de aceastã plãcere. Caracterul patologic cinstea care vine de la oameni.
CÂND SUFLETUL ESTE BOLNAV… de constã în faptul cã ea e pervertirea unei ati-
vanitate. Aºa mai este numitã slava deºar- tudini fireºti, aceea de a dori slava pe care Leacul cel mai potrivit împotriva
tã, printr-un cuvânt mai comun. Sfinþii Pã- ne-o dãruieºte Dumnezeu, singura realã, veri- slavei deºarte rãmâne dobândirea smere-
niei. Smerenia este, cum spune mitropo-
rinþi au identificat în esenþã douã tipuri de tabilã, deplinã ºi eternã. Dorinþa sãnãtoasã de litul Antonie de Suroj, condiþia pãmântu-
slavã deºartã: cea care îl atacã pe omul cã- a o dobândi este înlocuitã cu dorinþa de a pri- lui: pãmântul este prezent mereu sub noi,
zut ºi cea care îl corupe pe cel care lucrea- mi slavã de la oameni, nu de la Dumnezeu. toatã lumea îl calcã în picioare, el primeºte
zã deja la îmbunãtãþirea sufletului sãu. EFECTE DEVASTATOARE. Patima, în toate deºeurile ºi mizeriile ºi cu toate aces-
Primul fel de slavã deºartã este cel mai lucrarea ei, nimiceºte pacea lãuntricã, pen- tea nu se mânie ºi nu spune nimic ci, tãcut,
întâlnit ºi constã în a se arãta cineva mân- tru cã cel stãpânit de ea doreºte sã facã tot transformã miraculos într-o bogãþie nouã
dru ºi a se lãuda cu bunurile pe care le are ce poate pentru a gãsi admiraþie, preþuire ºi toate aceste reziduuri în descompunere,
sau pe care crede cã le are, a fi vãzut, apre- laude, iar atunci când nu le gãseºte sau punând în ele fermentul vieþii. Primeºte
ciat, admirat, lãudat sau, într-un cuvânt, a când în loc de acestea va gãsi indiferenþã, soarele, ploaia ºi este gata pentru orice
fi slãvit de ceilalþi. Astfel cã vanitosul, aº- urã, gelozie, invidie, critici, agresivitate, se sãmânþã, fiind capabil sã producã ºi de o
teptând aprecieri, cautã sã se laude fie cu va tulbura ºi mai tare. Consecinþele ei sunt sutã de ori mai mult decât a primit, fãrã a
bunuri dobândite, fie cu daruri naturale, devastatoare, pentru cã omul se lasã cu- aºtepta lauda nimãnui.
ca: frumuseþea trupului (realã sau închipui- prins de reverie, imaginându-ºi mereu cum A consemnat Pr. Marius Corlean
 4 Eveniment
„Icoana care se curãþã Binecuvântãri arhiereºti
pe meleagurile boholþene
singurã“ a fost la Victoria SÃRBÃTORIREA HRAMULUI LA MÃNÃSTIREA FÃGET-
Biserica "Sf. Împãraþi BOHOLÞ. În Duminica premergãtoare praznicului Sfinþilor
Constantin ºi Elena" ºi-a Împãraþi Constantin ºi Elena, credincioºii din Þara
serbat hramul joi, 21 Fãgãraºului au participat cu bucurie la sãrbãtorirea hramu-
martie, îmbrãcându-se în lui Paraclisului Mãnãstirii Fãget-Boholþ. Preasfinþitul An-
haine de sãrbãtoare îm- drei Fãgãrãºeanul a sãvârºit aici Sf. Liturghie alãturi de un
preunã cu credincioºii sobor de preoþi din zona Fãgãraºului, dar ºi de câþiva preoþi
din oraº, într-o atmosferã slujitori sosiþi de la Mãnãstirea Putna. În cuvântul de
de bucurie, împlinitã de învãþãturã pe care l-a rostit, PS Andrei a subliniat în mod
primirea binecuvântãrii deosebit faptul cã, pornind de la exemplul de credinþã al
arhiereºti prin prezenþa în Sfinþilor Împãraþi întocmai cu Apostolii, Constantin ºi
mijlocul nostru a ÎPS Dr. Laurenþiu Streza, Mi- Elena, trebuie sã ne strãduim ºi noi sã îi plãcem în primul
tropolitul Ardealului. rând lui Dumnezeu - ºi nu oamenilor. Din pãcate însã,
Ca o tradiþie deja, ne-am obiºnuit ca în omul zilelor noastre se trudeºte toatã viaþa sa, din rãsputeri,
fiecare an cu ocazia hramului sã fim cuprinºi de sã dobândeascã iadul - ºi nu raiul, alergând dupã slava
bucurii duhovniceºti de cãtre pãrintele paroh omeneascã în loc sã o caute pe cea dumnezeiascã.
Octavian Smãdu. Astfel, în acest an am putut sã VECERNIE ARHIEREASCÃ ÎN SATUL BOHOLÞ. Dupã par-
ne închinãm unei icoane fãcãtoare de minuni ticiparea la agapa frãþeascã, PS Andrei a vizitat satul Boholþ,
reprezentând pe Mântuitorul nostru Iisus Hris- însoþit de Pãrintele exarh Visarion Joantã, care este chiar
tos, venitã tocmai de pe tãrâmurile Dobrogei, cu fiu al satului, ºi de pãrintele Daniel Bojan, parohul locali-
binecuvântarea PS Visarion, Episcopul Tulcii. tãþii. În prezenþa enoriaºilor satului a fost sãvârºitã slujba
Icoana de la Mãnãstirea Celic Dere este numitã "icoana care se curãþã sin- Vecerniei, la sfârºitul cãreia pãrintele exarh a adresat un emo-
gurã" deoarece deºi în trecut era în totalitate înnegritã, chipul Mântuitorului þionant cuvânt de învãþãturã. Ca fiu al satului, Pr. Visarion
este acum luminat aproape în întregime, iar ochii au început sã se deschidã. a retrãit, cu zâmbetul pe buze, scene din copilãria sa pe a-
Mulþimi de oameni credincioºi din oraº ºi din împrejurimi s-au ceste meleaguri: erau vremurile când copiii nu aveau o via-
putut închina seara, noaptea ºi pânã a doua zi, cât a poposit icoana în þã comodã ºi plinã de facilitãþi precum cei din zilele noas-
oraºul nostru, aducând rugãciuni de slavã ºi mulþumire lui Dumnezeu. tre, ci erau nevoiþi sã meargã pe jos câteva ore pânã la ºcoa-
De aceastã binecuvântare s-au putut bucura ºi credincioºii din lã. Pentru a-ºi procura caiete ºi cãrþi, ei prestau diferite munci,
Fãgãraº, pentru cã din seara zilei de 21 mai pânã a doua zi icoana a printre care ºi comerþul cu diferite produse, ouã de exemplu.
fost pusã la închinare în Catedrala "Sf. Ioan Botezãtorul" din Fãgãraº. În contrast cu acele vremuri, tinerii zilelor noastre primesc
Pr. Dorin Toma Nãpar totul "de-a gata", iar de aceea adesea nu mai þin cont de va-
Înaltpreasfinþitul a oficiat Sfânta Liturghie, loarea muncii, a obiecte-
Nou preot paroh la Rucãr în cadrul cãreia a hirotonit lor ºi nici chiar a omului.
Satul Rucãr a fost îmbrãcat întru preot pe tânãrul diacon Paºii credincioºilor s-au
duminicã, 24 mai, în haine de sãr- Silviu Goga, fiu al satului ºi îndreptat apoi, în frunte cu
bãtoare. Rucãrenii, împreunã cu al pãrintelui Silviu Goga, tre- PS Andrei, la Cãminul
fii ai satului întorºi acasã, dar ºi cut la cele veºnice în 2007. Cultural din curtea biseri-
credincioºi din satele învecinate, La sfârºit, Înaltpreasfinþia cii, pentru a degusta pro-
alãturi de primarul comunei Sa a þinut un cuvânt de în- duse tradiþionale specifice
Viºtea, l-au întâmpinat, cu bu- vãþãturã, tâlcuind pericopa zonei: renumitul vin de
curie mare, pe Înaltpreasfinþitul evanghelica a Duminicii Or- Boholþ ºi "lichiul", o plã-
Pãrinte Mitropolit Laurenþiu bului din naºtere ºi a explicat cintã tradiþionalã fãcutã din
Streza, venit sã le încredinþeze un însemnãtatea Tainei Hiro- lapte, brânzã, ouã, fãinã ºi
nou paroh. toniei. Pãrintele mitropolit l-a mãlai. În aceastã atmosferã
Dragostea credincioºilor a fost arãtatã prin ges- instalat pe noul pãrinte paroh, înmânându-i Sfânta arhaicã, în care trecutul
turi simple, dar pline de încãrcãturã duhovniceascã: Evanghelie, Sfânta Cruce ºi cheile bisericii, iar apoi pãrea sã se fi întâlnit cu
la toate porþile caselor au fost scoase mese i-a dat posibilitatea pãrintelui Silviu Goga sã þinã prezentul, sãtenii au în-
împodobite cu flori, iar pe ferestrele caselor au fost primul sãu cuvânt de învãþãturã. Sãrbãtoarea s-a cheiat binecuvântata zi ser-
aºezate þesãturi frumoase, lucruri ce ne aratã ospi- încheiat cu o agapã frãþeascã ºi cu cuvântul de vind alesele bucate ºi de-
talitatea ºi hãrnicia acestor credincioºi, dar ºi bucu- dragoste ºi mulþumire adresat de Înaltpreasfinþitul pãnând amintiri din tine-
ria de a avea în mijlocul lor un oaspete de seamã. Laurenþiu credincioºilor din Rucãr. reþe: "Cel mai bun vin îl
Înaltpreasfinþitul a fost întâmpinat la intrarea în Pãrintele Silviu Goga, noul paroh al rucãrenilor, fãcea tata ºi cel mai bun
sat de credincioºi ºi condus de domnul primar în- are 31 de ani, a absolvit Seminarul Teologic din Al- lichiu îl fãcea mama", îºi
tr-o caleaºcã spre bisericã, unde a fost întâmpinat de ba-Iulia ºi Facultatea de Teologie "A. ªaguna" din aminteau ei cu nostalgie.
pãrintele protopop ºi preoþi din satele învecinate. Sibiu, promoþia 2001. Diac. Claudiu Pãun
Pr. Florin Butum
CMYK
 Eveniment 5
Ceremoniile s-au
Bucuria hramului la Mãnãstirea Berivoi încheiat cu o agapã frã-
þeascã, la care au partici-
Mãnãstirea "Sf. Apostol Andrei" de la Berivoi ºi-a sãrbãtorit, de praznicul pat toþi cei prezenþi.
"Înãlþãrii Domnului", hramul paraclisului, sfinþit în 1995 de cãtre IPS Dr. Antonie ÎNÃLÞAREA DOMNULUI, ÎNÃLÞAREA
Plãmãdealã. Momentul festiv a fost desãvârºit de prezenþa Preasfinþitului Andrei NOASTRÃ. Chemaþi în aceastã zi sã fie
Fãgãrãºeanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, care a participat ºi la martori ai Înãlþãrii lui Hristos de pe pã-
pomenirea eroilor ºi luptãtorilor anticomuniºti din comuna Recea. mânt la cer, pelerinii prezenþi la
SFINÞIREA COMPLEXULUI. Încã de la Berivoi au devenit deopotrivã
primele ore ale dimineþii, zeci de pelerini martori ºi participanþi la propria
de toate vârstele au venit cu bucurie la înãlþare de pe pãmânt la cer.
Berivoi, în lãcaºul din inima muntelui, Sãrbãtoarea Mãnãstirii Berivoi
rugându-se pentru sãnãtate trupeascã ºi este sãrbãtoarea credincioºilor
sufleteascã. Sfânta Liturghie a fost sã- din întreaga Þarã a Fãgãraºului,
vârºitã în biserica mare a mãnãstirii, de cã- care vin aici cu credinþã ºi cu
tre PS Andrei, înconjurat de un sobor de dragoste pentru a primi binecu-
preoþi. Pentru ca bucuria duhovniceascã sã vântare, sãnãtate ºi mântuire.
fie deplinã, credincioºii l-au avut în mij- Sufletele ni s-au umplut
locul lor ºi pe Pãrintele Arhimandrit Teo- tuturor de lucruri nepreþuite.
fil Pãrãian de la Mãnãstirea Sâmbãta de Am plecat spre casele noastre
Sus, care a þinut un cuvânt de învãþãturã cu todoxã Românã, sãrbãtoarea Înãlþãrii cu mulþumire ºi pace, purtând în
o adâncã încãrcãturã duhovniceascã. Domnului este ºi ziua dedicatã pomenirii suflet frumoasele cuvinte ale Pãrintelui
A urmat sfinþirea complexului mãnãs- eroilor neamului, dupã Sfânta Liturghie Stareþ, protosinghelul Iosif Toma: "Ru-
tirii, alcãtuit din chilii, o salã de mese ºi Preasfinþitul Andrei a sãvârºit slujba de gãm pe Bunul Dumnezeu sã îndrepte paºii
una de protocol, a cãrui construcþie a fost pomenire a eroilor români din cele douã iubitorilor de liniºte spre Casa Sa, iar
începutã acum 4 ani. rãzboaie mondiale, dar ºi a partizanilor din celor ce se îndreaptã spre mãnãstirea
RUGÃ PENTRU EROI ºI LUPTÃTORII comuna Recea, care au luptat împotriva noastrã le datorãm o dragoste reciprocã".
ANTICOMUNIºTI. Întrucât în Biserica Or- comunismului. Diac. Claudiu Pãun
Consiliului local, a
Dumnezeu varsã lacrimi din cer la ªinca Veche primit binecuvânta-
Eroii. Personaje de basm ºi de le- rea lui Dumnezeu prin slujba de sfinþire
gendã. Prea uºor uitaþi de minþile noas- oficiatã în data de 28 mai, de praznicul
tre obosite, care aleargã în nebunia Înãlþãrii Domnului, de Preasfinþitul Andrei
noastrã dupã himera unei fericiri Fãgãrãºeanul. La slujba de sfinþire a fost
pãmânteºti atât de râvnite. prezent un sobor de 12 preoþi ºi diaconi,
Eroii. Sunt totuºi pãrinþii noºtri, dintre care doresc sã amintesc prezenþa
bunicii noºtri, fraþii noºtri, strãbuni binecuvântatã a Pãrintelui Teofil de la
care au plecat pe câmpurile de luptã Mãnãstirea Sâmbãta ºi a Pãrintelui pro-
pentru cã þara avea nevoie de ei. Þara topop Ioan Ciocan, alãturi de preoþii din
i-a chemat, iar ei au ascultat chemarea Comuna ªinca ºi din împrejurimi.
ei. Pentru mulþi chemarea a fost de fapt chemarea pãmântului, De asemenea, au fost invitaþi de marcã: veterani de rãzboi,
cãci acasã nu s-au mai întors niciodatã. cadre militare ºi fanfara, care prin defilarea lor impunãtoare au
ªi ªinca Veche ºi-a trimis ofranda sa în aceastã chemare. Au reuºit sã smulgã ropote de aplauze. Au fost de apreciat femeile
plecat de acasã tineri feciori în floarea vârstei. Copii dragi ai din corul bisericii ortodoxe ºi numeroase credincioase din sat,
mamelor lor. Bãrbaþi tineri, cãsãtoriþi de curând, care încã nu care ne-au încântat atât cu cântul lor sincer, cât ºi cu straiele
apucaserã sã-ºi legene pruncii pe genunchi. Ei nãdãjduiau cã se naþionale pe care le-au purtat cu mândrie în cinstea eroilor noºtri.
vor întoarce acasã. Doar Dumnezeu ºi pãmântul ºtiau cã merg de Nu trebuie uitaþi nici cei mici, elevii ºcolilor din ªinca ºi ªercãiþa,
fapt spre odihnã. Spre odihna cea veºnicã. care cu vocile lor suave au adus un omagiu eroilor ºincani.
Lacrimile multor mame ºi soþii nu au putut seca pânã când A lipsit un singur lucru. Lacrimile sincere ale noastre pentru
pleoapa obositã de atâta plâns a cãzut pentru ultima datã, pãs- ei, eroii noºtri. Dar a avut grijã Dumnezeu ºi de acestea. Pentru
trând în ochi imaginea dragilor lor. Ei nu s-au mai întors nicio- cã în momentul în care a început slujba, El a fãcut sã cearnã la-
datã. Iar ele s-au dus sã se întâlneascã cu ei. Eroii lor. Eroii noºtri. crimi din nori. Pentru ei. Pentru eroii ºincani. Picãturile de ploaie
Eroii martiri. Pentru ei, dupã zeci de ani, ºi la ªinca Veche s-a loveau caldarâmul umed, dovedind cã lui Dumnezeu îi pasã de
ridicat un frumos monument. În cinstea lor. A eroilor de la ªinca eroii noºtri. A fost un semnal prin care Dumnezeu ne atrãgea
Veche. A celor pe care mulþi îi mai cunosc, dar ºi pentru cei atenþia de ce ne-am adunat acolo. Nu pentru interese personale.
uitaþi. Pentru mulþi nu mai are cine sã plângã, de aceea plânge Nu pentru interese politice. Nu pentru interese sociale. Ci pentru
pentru ei Dumnezeu, prin lacrima cerului. Acest frumos monu- ei. Pentru eroii noºtri ºincani.
ment, construit din bugetul propriu de cãtre comunitatea din Mulþumim, eroilor, pentru ce aþi fãcut pentru noi!
ªinca Veche, prin implicarea directã a domnului primar ºi a Pr. Iosif Ciolan
CMYK
 6 Catehism pe înþelesul tuturor
îngerului care a prãvãlit
Simbolul de credinþã (VI) piatra de la uºa mormântu-
lui Domnului Hristos:
Dupã Învierea Sa, Domnul Hristos S-a arãtat femeilor "înfãþiºarea lui era ca ful-
mironosiþe, ucenicilor ºi altor oameni, iar dupã patruzeci de zile - gerul ºi îmbrãcãmintea
suficiente pentru a Se arãta unui numãr mare de persoane ºi a albã ca lumina" (Mt. 28, 2).
dovedi tuturor cã Învierea nu este o iluzie - S-a înãlþat cu trupul la Sau, sã ne aducem aminte
cer ºi a ºezut de-a dreapta lui Dumnezeu-Tatãl. Totodatã, El su- de minunile care în mod
bliniazã din nou caracterul simbolic al celor 40 de zile (postul lui indirect L-au descoperit pe
Moise, al lui Ilie, al Lui). Domnul Hristos ca Dum-
Articolul al VI-lea Nu a vrut sã-i nezeu atotputernic, smul-
gând din gurile celor care
"ªi S-a înãlþat la ceruri ºi ºade de-a rãneascã pe oameni erau de faþã cuvinte ca "Tu
dreapta Tatãlui." cu strãlucirea Sa eºti Hristosul, Fiul lui
Domnul Hristos a fost Dumnezeu Celui viu" (Mt.
S-a înãlþat de unde S-a pogorât foarte discret în a-ªi arãta 16, 16), "Cu adevãrat Fiul
Pogorârea Fiului lui Dumnezeu din pe faþã dumnezeirea, nu S-a afiºat în lume lui Dumnezeu a fost Acesta" (Mt. 27, 54).
Cer este actul de smerenie al lui Dum- ca Justiþiarul Care a venit sã facã rânduialã
nezeu, Care pentru aceasta a ales cel mai sau ca Strãinul din Ceruri, deoarece ar fi Dovada dumnezeirii
umil mod de a se întrupa: o familie sãracã pus între El ºi noi o distanþã infinitã, iar Dar dovada cea mai "palpabilã" a atot-
material, dar bogatã duhovniceºte, ºi o omul firav n-ar fi putut primi niciodatã puterniciei lui Hristos (dupã deziluzia
iesle în locul unui pat. Dumnezeu S-a po- atâta strãlucire fãrã sã moarã. morþii pe cruce care i-a rãvãºit pe toþi,
gorât pe pãmânt pentru a-i face omului Dacã în timpul vieþii nu S-a revelat pe chiar ºi pe duºmanii Domnului, care parcã
accesibil Cerul. ªi S-a înãlþat la Cer pentru Sine în splendoarea Sa dumnezeiascã, to- aºteptau minunea prin care Acesta sã se
a-i face cunoscutã omului traiectoria tuºi au existat câteva prilejuri în care pogoare de pe cruce: "doctore, vindecã-Te
desãvârºirii sale. Înãlþarea la Cer este Domnul Hristos ªi-a descoperit slava Sa, pe tine însuþi"), sesizatã vizual de cãtre
proiecþia în veºnicie a urcuºului duhov- în mãsura în care ea putea fi perceputã de ucenicii Domnului, a fost înãlþarea cu
nicesc început de om pe pãmânt printr-o oameni fãrã a li se întâmpla ceva. Sã ne trupul la Cer.
cãutare a lui Dumnezeu în cele create de amintim glasul Tatãlui din cer la botezul Înãlþându-Se la cer, Domnul Hristos
El, prin asanarea relelor din suflet ºi lui Iisus ("Acesta este Fiul Meu cel iubit nu mai este prezent cu trupul pe pãmânt,
imitarea (urmarea) lui Hristos. Hristos S-a întru Care am binevoit"(Mt. 3, 17) sau dar se aflã prezent în chip tainic în dum-
aºezat "de-a dreapta lui Dumnezeu-Tatãl" momentul Schimbãrii la Faþã a Domnului, nezeiasca Euharistie ºi Se împãrtãºeºte
pentru a ne arãta cã a fost dintotdeauna în când "faþa Lui a strãlucit ca soarele, iar fiecãrui credincios care se apropie de potir
"sânul Tatãlui" ºi cã a ridicat trupul ome- veºmintele Lui s-au fãcut albe ca lumina" "cu fricã de Dumnezeu, cu credinþã ºi cu
nesc - cu care S-a înãlþat - la cea mai mare (Mt. 17, 2) ºi sã nu uitãm cum s-a rãsfrânt dragoste".
demnitate cu putinþã. în lume slava lui Dumnezeu pe chipul Pr. Adrian Magda
natura cu podoabele ei, produsele artei, însuºirile ei îmbietoare ºi
Doamne, sã vãd! faptele bune ale semenilor noºtri, actele lor de sfinþenie ºi
ªi oprindu-Se, Iisus a poruncit sã-l aducã la El; eroism (rare, însã nu inexistente, nu excluse), scurt spus
ºi apropiindu-se, l-a întrebat: Ce voieºti sã-þi fac? splendorile lumii acesteia.
Iar el a zis: Doamne, sã vãd! (Luca 18, 40-41). "Sã vãd" poate semnifica ºi zdruncinarea fixaþiei hido-
ºeniilor (efective, presupuse ori transmutate din lãuntrul nos-
De orbire Domnul îi vindecã pe oameni în tru la ceilalþi), lãrgirea câmpului vizual (care sã nu se mãrgi-
repetate rânduri. (…) Dar întrebarea pe care ne-o neascã la depistarea întru denunþare a erorilor sau slãbiciunilor
putem pune este dacã nu cumva Domnul sã- altora, ci sã îmbrãþiºeze ºi tot ceea ce în aceastã lume înrobitã pãca-
vârºeºte nu numai înlãturarea unui beteºug corporal (funcþional), tului certificã totuºi lucrarea duhului: arta, bunãtatea, jertfa, bunãvoi-
ci ºi mai mult decât atât? (…) rea, compãtimirea, slujirea, curajul, devotamentul, frumuseþea,
Cãci de vãzut - în sens propriu, direct - vãd ºi fariseii, care fidelitatea), trezirea noastrã din coºmarul urii ºi intoleranþei. (…)
sunt orbi. ªi vedem cu toþii, buni ºi rãi, vedem bine, ba ºi prea Deodatã, prin harul lui Hristos, ne vedem în realitatea, nim-
bine. Prea bine îi vedem pe ceilalþi, pe semenii ºi vecinii noºtri icnicia, ticãloºia ºi jalnica noastrã josnicie. Ieºim din noi. Ne
(pe alcãtuitorii iadului nostru, zice Jean-Paul Sartre), vedem toate pãrãsim. Ne însuºim o forþã psihicã anti-gravitaþionalã.
paiele din ochii lor, pânã la firicelul pe care natural ar fi fost ca Hristos ne deschide ochii tuturor, nu numai orbilor. ªi de-
mãrunþirea sã-l fi apãrat de furia noastrã detectivã. (…) clanºeazã în memoria noastrã un proces anamnezic de nease-
"Doamne, sã vãd" poate însemna, pe lângã voinþa muitã intensitate, aducându-i conºtiinþei aminte de toate, riguros,
recâºtigãrii simplei capacitãþi vizuale (care se confundã cu defãi- de toate relele ce a fãptuit cândva.
marea ºi condamnarea celor din jur) ºi altceva: putinþa de a Aceasta-i, probabil, esenþa actului de convertire, acesta-i
vedea, observa (mai bine zis), reþine, sesiza nu numai defectele, primul, cel mai surprinzãtor ºi mai aprig efect al întâlnirii cu
greºelile ºi ticurile (ori trãsãturile) specifice altora (cu alte cuvinte Mântuitorul, cu Descoperitorul.
nu numai un soi de cumplit ºi încãpãþânat antropomorfism), ci ºi Pãrintele Nicolae Steinhardt, Dãruind vei dobândi

Cum suntem pãcãliþi prin intermediul presei
Presa apare pe locul 3 în topul încrede-
rii pe care o au românii în instituþii, dupã
Bisericã ºi Armatã. Un loc fruntaº între
popoarele Europei, care probabil cunosc
mai bine decât noi tehnicile de manipulare
la care suntem supuºi prin intermediul ei.
Deºi nu putem vorbi întotdeauna de
manipulare, ci mai degrabã de lipsã de
profesionalism, vedetism sau goanã dupã
audienþã, în presa din România obiectivi-
tatea - regula nr. 1 în jurnalism - este
floare rarã. Victimã a acestui mod de a
prezenta realitatea este adesea ºi Biserica,
de aceea ne-am gândit sã aducem în
atenþia dumneavoastrã acest subiect.
Tehnici de manipulare
Pentru a atrage o audienþã cât mai
bogatã, presa naþionalã româneascã (în
special televiziunile, dar nu numai) pro-
moveazã senzaþionalul. Majoritatea jur-
nalelor principale de ºtiri încep cu eveni-
mente "extraordinare". Cu cât e mai mult
scandalos, mai multe victime sau mai
multã ceartã, cu atât e mai bine. Lucrând
în presã am învãþat sã nu cred întotdeauna
ceea ce vãd. De ce? Pentru cã senzaþio-
nalul nu este gãsit zilnic de cãtre cãutãtorii
lui. ªi atunci el este fabricat ºi ne este
prezentat ca atare. Iar noi, popor iubitor de
scandal ºi circ, îl savurãm fãrã sã ne mai
întrebãm cât o fi de adevãrat.
Iatã doar câteva metode folosite fie
pentru a transforma o întâmplare banalã
într-o ºtire de succes, fie pentru a distor-
siona realitatea ºi a transmite mesajele în
funcþie de alte interese:
TITLUL este adesea formulat ast-
fel încât induce în eroare, iar cei care nu
urmãresc ºtirea cu atenþie ºi pânã la capãt
rãmân cu un neadevãr în minte. Un exem-
plu: titlul "Pelerinaj la oase de animale"
titrat de Pro TV transmite, împreunã cu
începutul ºtirii, ideea cã niºte oase de ani-
male au fost scoase la închinare ca sfinte
moaºte, pentru a atrage pelerinii; urmãrind
însã cu atenþie reportajul (trunchiat ºi
prezentat maliþios, dar asta este altã
poveste), constatãm cã nu este adevãrat.
TONUL folosit, care poate fi ironic, su-
perior, glumeþ, triumfalist, peiorativ, influen-
þeazã perceperea unui eveniment ca fiind
pozitiv sau negativ, chiar dacã nu este.
ETICHETAREA cu unii termeni nu-
miþi "magici" influenþeazã opinia publicã
pozitiv (dezvoltare, creºtere, progres,
flexibilitate, toleranþã etc.) sau negativ
(fundamentalist, radical, primitiv, nepo-
tism, ilegal).
OMITEREA unor aspecte sau PU-
NEREA ÎN EVIDENÞÃ a altora este o tehnicã
foarte des folositã, care creeazã o imagine
falsã asupra realitãþii (de exemplu la un
marº de protest sunt filmaþi doar câþiva
bãtrâni, omiþând intenþionat numeroasele
familii tinere cu copii).
BOMBARDAREA cu un anumit tip de
informaþii reduce spiritul critic al celui
care doreºte sã fie informat.
PROVOCAREA UNOR "ºTIRI" voit
scandaloase este practicatã pentru a distrage
atenþia de la altele, în funcþie de interese.
PROMOVAREA UNOR SLOGANURI de
genul "Gândeºte liber!" mascheazã o po-
liticã editorialã care promoveazã subcul-
tura, violenþa ºi pornografia.
De ce?
Motivele pentru care se folosesc aces-
te "tehnici" sunt diverse. Ele pot þine de
jurnalist (care apare astfel mai "bun" în o-
chii superiorilor, devine "vedetã", îºi aro-
gã calitatea de justiþiar al poporului, face
publicitate mascatã, încearcã sã se punã
bine cu diverse autoritãþi, sã îºi justifice o
demonstraþie etc.), de trustul de presã (pen-
tru care rating-ul este cel mai important
obiectiv), de interesele patronilor institu-
þiei (în general oameni politici), sau ale ce-
lor care cumpãrã spaþii publicitare de la
acea instituþie de presã, iar ºtirile negative
la adresa lor sunt "omise" sau "prelucrate".
Nu întotdeauna distorsionarea reali-
tãþii se face intenþionat. De multe ori avem
Actual 7
de-a face cu alte cauze, ca lipsa de
profesionalism, lipsa timpului de
a trata cu seriozitate informaþiile
sau intervenþia unor intermediari
care transmit evenimentele. Cel
mai adesea, jurnaliºtii nu observã
direct faptele, ci acestea le sunt
prezentate de cãtre un interme-
diar, iar ei nu mai au timp sã le
cerceteze.
Subiecte importante ajung sã
fie tratate, din lipsã de timp sau
din superficialitate, fãrã ca
reporterul sã se documenteze cu
seriozitate în problemele pe care
nu le cunoaºte. Lipsa documentãrii ºi a
obiectivitãþii produce de multe ori ºtiri
prezentate într-un mod penibil, gafe evi-
dente pentru un cunoscãtor, dar care sunt
de multe ori luate drept corecte de cei care
nu cunosc problema. Nu trebuie ca ºtirile
religioase sã fie scrise de teologi, lucru
valabil în orice domeniu, însã cel care
redacteazã o ºtire trebuie sã se docu-
menteze foarte bine asupra problemelor
înainte de a face acest lucru ºi sã îºi
pãstreze obiectivitatea.
Între minciunã ºi realitate
Toate aceste acþiuni, intenþionate sau
nu, ne transmit adesea prin intermediul
presei fapte false sau trunchiate. Urmãrite
în mod constant, ele ne creeazã o imagine
falsã asupra realitãþii, de genul: la bisericã
merg doar pensionarii, toþi preoþii sunt afa-
ceriºti, creºtinismul este o filosofie înve-
chitã, homosexualitatea este fireascã etc.
Pentru a nu vã lãsa pãcãliþi de ceea ce
vi se spune, atunci când vedeþi o ºtire care
vã tulburã, încercaþi:
1 sã vã întrebaþi: O fi sau nu adevãrat ce
ni se spune?
1 sã reduceþi privitul la televizor (sau
navigatul pe internet, daca acesta vã ocupã
destul de mult timp) ºi sã-l înlocuiþi cu
altceva (lecturã, petrecere a timpului îm-
preunã cu familia, întâlniri cu prietenii,
grãdinãrit etc.). Chiar nu aveþi nevoie de
toate informaþiile care vã sunt servite!
1 sã puneþi mereu temerile ºi întrebãrile
dumneavoastrã înaintea lui Dumnezeu în
rugãciune ºi întrebându-vã duhovnicul în
Taina Spovedaniei; veþi primi astfel rãs-
punsurile de care aveþi nevoie.
Natalia Corlean
 8 Fii tânãr cu Hristos
Pentru tinerii care au probleme
cu bãbuþele din bisericã
Pentru tine ºi pentru alþi tineri
care au probleme cu bãbuþele din bi-
sericã (printre care mã numãr ºi eu) -
vã sfãtuiesc sã faceþi ce am fãcut ºi
eu. Chiar dacã am intrat destul de bã-
trânã în Bisericã, am fost la fel de e-
moþionatã ºi timoratã ca ºi voi ºi mi-a
fost la fel de fricã de "teroriºtii" din
Bisericã, ca ºi vouã. Am ascultat însã
sfatul Sfintei Matrona a Rusiei, care
zicea: "Când mergi la bisericã, nu
privi la nimeni, roagã-te cu ochii în-
chiºi sau aþinteºte-i la o icoanã. Nu te
interesa de vieþile preoþilor ºi nu aler-
ga în cãutarea stareþilor ºi a celor vã-
zãtori cu duhul. Lumea se aflã în rãu-
tate ºi amãgire, iar amãgirea-ademe-
nirea sufletelor va fi directã, fii cu
mare grijã". Aºa cã mi-am ales un loc
retras, stau foarte mult în genunchi
(cãci pãrintele Arsenie Boca zicea:
"Mai mare este omul în genunchi,
decât omul în picioare" ºi, de altfel,
ca sã stau ºi eu cât mai pot, cã la bã-
trâneþe nimic nu prea mai poþi face)
ºi cu ochii închiºi. Nu vãd nici în
dreapta, nici în stânga. Eu merg la
bisericã sã mã rog, nu sã mã încarc
de alte pãcate. ªi de mine s-au luat.
Pentru cã nu folosesc pernuþa când
stau în genunchi (tot la sfatul unui
mare duhovnic), cineva mi-a zis: "Te
dai mare credincioasã ºi vii nea-
coperitã la bisericã". ªi azi îi mulþu-
mesc doamnei respective pentru
duritatea cu care mi-a spus adevãrul.
Dacã ar fi fost mai blândã, ºi azi aº fi
încãlcat porunca cea mai uºor de
CMYK
îndeplinit: aceea ca femeia sã fie aco-
peritã când se roagã.
Cât priveºte femeia în pantaloni,
am citit cã la un Sinod (la începu-
turile Bisericii) s-a stabilit ca femeia
în haine bãrbãteºti sã fie scoasã din
Bisericã. Deci facem ascultare,
învãþãm smerenia, fãcând mai întâi
lucrurile cele mai simple ºi mai
uºoare. ªi cât de frumoasã e femeia
în fustã sau rochie! Încercaþi! Nu este
greu.
Nu renunþaþi la nimic din ce vã
învaþã marii duhovnici, chiar dacã
bãbuþele (ca mine! ha, ha) strâmbã
din nas. Nu ieºiþi cu nimic în eviden-
þã. Asta am înþeles din tot ce am citit
pânã acum. Îmbrãcãmintea trebuie sã
fie decentã ºi curatã (poþi sã ai ºi cos-
tum Armani ºi pantofi Guban) pen-
tru a nu fi motiv de pãcãtuire, nici
pentru bãrbaþi (arãtându-ne forme-
le), nici pentru femei (ca sã ne invi-
dieze sau sã se necãjeascã de sãrãcia
lor).
Tot Sfânta Matrona a spus ceva
foarte drãguþ, pe care vreau sã-l
împãrtãºesc cu voi: "De ce sã judeci
alþi oameni? Gândeºte-te mai des la
tine. Fiecare oiþã va fi atârnatã de
propria-i codiþã. Ce ai tu cu alte
codiþe?"
ªi dacã vã mai necãjesc bãbuþele,
gândiþi-vã cã printre ele se aflã ºi
bãbuþe ca mine, la fel de speriate ca
ºi voi.
Va iubesc pe toþi,
Lizeta
Maica Siluana vã rãspunde
"Cel mai mare vis al meu
este acela de a-mi întemeia
o familie creºtinã"
Sãrut mâna! Mãicuþã, am o problemã care mã
macinã de mult timp. Cel mai mare vis al meu este
acela de a-mi întemeia o familie creºtinã cu mulþi
copii... numai cã am 22 de ani ºi pânã acum nu am
avut niciun prieten niciodatã. Sunt o persoanã cam
pretenþioasã, judec oamenii, fãrã sã-i cunosc de
multe ori, deºi ºtiu cã este pãcat.
Mã rog searã de searã la Dumnezeu sã-mi întâl-
nesc sufletul pereche, dar poate nu ºtiu sã mã rog,
ºi de asta Bunul Dumnezeu nu mi-a ascultat ruga.
Au fost unii bãieþi care m-au plãcut, dar de care nu
mi-a plãcut mie, ºi au fost ºi unii bãieþi pe care i-am
plãcut eu, dar care poate nici nu m-au observat.
Îmi cer iertare cã vã necãjesc cu problema
mea, dar în ultimul timp mã gândesc la asta foarte
des ºi nu ºtiu ce sã fac, aº avea nevoie de un sfat!
Vã mulþumesc din suflet! Doamne ajutã!
Gabriela
Draga mea Gabriela,
Dumnezeu ne cunoaºte dorinþele ºi nevoile
inimii noastre, dar ne lasã libertatea sã ni le împli-
nim, fie fãcând voia Lui, fie împotrivindu-ne sau
neglijând sã o facem. În cazul tãu, nu vãd niciun
conflict între voia ta ºi cea a lui Dumnezeu de a
avea o familie, ºi nãdãjduiesc sã reuºeºti cu mila
Lui, cât de curând. Încã eºti foarte tânãrã. Pânã
acum Domnul te-a pãzit cumva de ispita unei iubiri
care ar fi durat prea mult înainte de cãsãtorie.
Încearcã sã lupþi cu patimile tale, sã-þi biruieºti
egoismul ºi sã nu mai judeci, ºi aceasta te va face
mai atentã la cei din jurul tãu.
Fii atentã dacã nu ai un "model" de soþ care nu
se aflã în realitate.
Fii atentã la calitatea duhovniceascã a celor care
te plac, ºi roagã-te ca Domnul sã-þi arate ºi cele
nevãzute dintr-un bãiat care te place. Cred cã o fatã
nu va putea alege cu adevãrat decât dintre cei care
o aleg pe ea.
Rugãciunea te va lumina pe Cale.
Cu nãdejde cã vei birui cu Domnul,
M. Siluana

Cum îl putem ajuta pe soþul necredincios?
Cum îl poate ajuta un soþ pe celãlalt,
dacã el spune: "Dumnezeu este în suflet
ºi nu am nevoie sã merg la bisericã", în
caz cã exemplul personal al celui îmbi-
sericit nu dã roadele dorite?
În acest caz nu se poate vorbi despre
niºte trucuri metodologice care sã dea re-
zultate, deoarece relaþiile interumane di-
ferã de la o familie la alta. Eu însã continui
sã insist asupra ideii cã existã un principiu
creºtin general al vieþuirii în comun:
"Doamne, converteºte-l la Bisericã, dã-i
pocãinþã în felul în care ºtii Tu ºi cu preþul
pe care Îl cunoºti". Aceastã rugãciune tre-
buie fãcutã, în primul rând, din credinþã.
Dacã însã te rogi amintindu-i lui Dum-
nezeu în felul urmãtor: "Doamne, con-
verteºte-l pe soþul/soþia mea ca sã mã
asculte ºi sã meargã în aceeaºi parohie cu
mine, sã citeascã ºi el cãrþile pe care le
citesc eu ºi sã se spovedeascã la acelaºi
duhovnic, trãind dupã aceeaºi rânduialã
creºtineascã", acestea s-ar putea sã nu se
întâmple. În acest caz, ca ºi în general, în
viaþã, trebuie sã ai încredere totalã în Cel
de Sus: "Doamne, dã-i soþului/soþiei mele
pocãinþã în felul în care ºtii mai bine".
Aceastã rugãciune trebuie sã fie sincerã ºi
responsabilã, pentru cã astfel de cãi, alese
de Domnul, pot însemna ºi necazuri în
Pas în doi 9
multã vreme la judecãtor, pânã când
acela, de lehamite, i-a dat ce cerea. De
ce? Pentru cã femeia nu a pregetat sã
insiste în rugãminþi. "Dar Dumnezeu,
oare, nu va face dreptate aleºilor Sãi
care strigã cãtre El ziua ºi noaptea ºi
pentru care El rabdã îndelung?" (Luca
18, 7). Lucrurile nu se întâmplã ime-
diat, ca la o apãsare de buton, dupã care
omul iubit trebuie sã se schimbe au-
tomat. Noi nici nu vrem ca aproapele
nostru sã devinã un mecanism cu o
viaþã, boalã sau probleme de serviciu. gamã de calitãþi pozitive, ci vrem ca,
Vreau sã vã dau ºi un exemplu din alt îmbisericindu-se, acesta sã rãmânã per-
domeniu, care sã confirme ce stabilim sonalitatea pe care am cunoscut-o la în-
acum. Se întâmplã ca la preot sã vinã ceput ºi am îndrãgit-o. Cel mai important
oameni bogaþi, dornici sã ajute sfântul este sã lucrãm în rugãciune ºi sã nu în-
locaº, care spun: "Acum, pãrinte, sã vã cetãm a cere, chiar dacã transformarea nu
rugaþi pentru mine". Preotul promite sã se se poate vedea imediat sau chiar dacã noi,
roage pentru acel om, dar nu pentru ca el care suntem lângã persoana în cauzã, nu
sã aibã succes în afaceri sau în politicã, ci ne dãm seama de schimbare. Pentru a
pentru mântuirea sufletului. Rezultatul vedea cum se schimbã omul este nevoie sã
unor astfel de rugãciuni poate fi falimentul fii la distanþã. De aceea, trebuie sã facem
omului bogat sau faptul de a nu mai fi ales toate acestea þinând cont de starea actualã
niciodatã deputat. Atunci când preotul a sufletului aproapelui, dar ºi de ceea ce
anunþã acest lucru dinainte, oamenii spune duhovnicul.
rãspund în mod diferit. Fiecare însã tre- Mai este foarte important sã nu facem
buie sã înþeleagã cã rugãciunea noastrã pauzã în lucrarea pe care am început-o, de
pentru soþ trebuie sã sune astfel: "Doamne, exemplu în concediu, când se pare cã nu
sunt gata sã primesc ºi sã duc toate câte îi este timp de exerciþii spirituale, ci de dis-
vor fi date spre folos sufletesc". tracþie. Aºa nu vom putea reuºi sã realizãm
Apoi, trebuie sã ceea ce ne-am propus. Dacã începem o

Rãbdarea îl umple credem cã Domnul

pe om de har
Pãrinte, cum poþi face faþã
unuia care este nervos?
Prin rãbdare.
ªi dacã nu ai?
Mergi ºi cumpãrã! Se vinde
la supermarket… Ascultaþi, atunci
când celãlalt este mânios, orice
i-ai spune nu poþi face nimic.
Este mai bine ca în clipa aceea
sã taci ºi sã te rogi. Prin rugãciu-
ne acela se va calma, se va li-
niºti ºi dupã aceea te vei putea în-
þelege cu el. Uitã-te ºi la pescari!
Ei nu merg la pescuit dacã ma-
rea nu este liniºtitã, ci fac rãbda-
re pânã se va îndrepta vremea.
Pãrinte, cui se datoreazã
nerãbdarea oamenilor?
Multei lor pãci lãuntrice…
ne aude ºi sã nu
astfel de muncã trebuie sã o susþinem tot
timpul, cãci nu poþi fi creºtin doar în anu-
mite perioade din an.
uitãm pilda evan-
ghelicã despre vã-
duva care a mers
Pr. Maxim Kozlov -
Familia, ultimul bastion
Dumnezeu a legat mântuirea
oamenilor de rãbdare. "Cel care
va rãbda pânã la sfârºit se va
Durerea pentru aproapele
mântui", spune Evanghelia. De
aceea, Dumnezeu îngãduie
ajutã familia
greutãþi ºi diferite încercãri, Cu cât mai multe bunuri dobândesc oamenii de astãzi, cu
pentru ca oamenii sã se exer- atât mai multe probleme au. Nu mulþumesc nici lui Dumnezeu
seze în rãbdare. pentru facerile Lui de bine, ºi nici nu vãd nefericirea semenilor
Rãbdarea porneºte de la lor, încât sã facã vreo milostenie. Risipesc ºi nu se gândesc la
dragoste. Ca sã-l rabzi pe ce- celãlalt cã nu are ce sã mãnânce. Cum sã vinã apoi harul lui
lãlalt trebuie sã te doarã pentru Dumnezeu? Chiar ºi familist sã fie cineva, tot trebuie sã taie de
el. ºi vãd cã numai prin rãbdare undeva ºi sã economiseascã ceva, pentru a face vreo miloste-
se menþine familia. Am vãzut nie. Sã le spunã femeii ºi copiilor lui cã în cutare om existã un
fiare care au devenit mieluºei. bolnav pãrãsit, sau o familie sãracã, care are mare nevoie de
Prin încredere în Dumnezeu ajutor. ªi dacã nu are bani sã le dea, atunci sã le spunã casni-
lucrurile evolueazã duhovni- cilor sãi: "Hai sã le dãm cel puþin o carte creºtineascã, cãci
ceºte cu multã uºurinþã. avem multe". ªi astfel, dând celor ce au nevoie, îºi face bine
Pãrintele Paisie Aghioritul - atât sieºi, cât ºi familiei sale!
Viaþa de familie Pãrintele Paisie Aghioritul - Viaþa de familie

CMYK
 10 Educaþie creºtinã
Pãrinþi inteligenþi (6) Învãþaþi-i mult,
vorbind puþin
Pãrinþii buni dau informaþii, Iisus Hristos a fost un excelent edu-
cator, iar el vorbea în parabole. Fiecare
pãrinþii inteligenþi povestesc parabolã pe care a rostit-o era o pildã bo-
Continuãm serialul dedicat formãrii de "pãrinþi gatã, care dezvolta inteligenþa, distrugea
inteligenþi". Dr. Augusto Cury, psihiatru ºi psihoterapeut, ideile preconcepute ºi stimula gândirea.
atrage atenþia asupra modului defectuos în care se face Acesta era un secret care fãcea ca El sã
educaþia contemporanã ºi pledeazã pentru trecerea de la fie mereu înconjurat de tineri.
"pãrinþi buni" la "pãrinþi inteligenþi"; în acest sens Tinerii apreciazã persoanele inte-
vorbeºte despre ºapte deprinderi ale celor dintâi, care tre- ligente, iar pentru a fi pãrinþi inteligenþi
buie transformate. Iatã ce ne spune Dr. Curry despre cea nu e nevoie sã fiþi intelectuali sau sa-
de-a ºasea deprindere: vanþi. Este suficient sã creaþi poveºti ºi
Lecþii din fapte cotidiene sipi, iar ceilalþi o sã inseraþi în ele lecþii de viaþã. Mulþi
pãrinþi sunt închistaþi în modul lor de a
Pãrinþii buni sunt o enciclopedie de vor vedea. Sã
gândi. Ei considerã cã nu sunt creativi ºi
informaþii. Pãrinþii inteligenþi sunt însã nu îþi fie fricã de
cã nu au perspicacitate, ceea ce nu este
povestitori agreabili, creativi, capabili sã critica altora, ci sã îþi fie teamã sã nu îþi pierzi
adevãrat. Ca cercetãtor al inteligenþei uma-
extragã din lucrurile de zi cu zi minunate lumina! Niciodatã nu a uitat ce i-am spus.
Sosirea unui nou frate în familie poate ne vã pot spune cã fiecare om are un po-
lecþii de viaþã. Aceastã deprindere con-
genera reacþii agresive, respingeri, retra- tenþial intelectual enorm, dar pe care îl re-
tribuie la dezvoltarea creativitãþii copilu-
lui, a perspicacitãþii, capacitãþii de a gãsi geri instinctive în sine (de exemplu inca- primã. Existã astfel un narator de poveºti
soluþii în situaþii tensionate. pacitatea de a controla urinarea) ºi schim- chiar ºi în omul cel mai închis!
Dacã vã doriþi deci sã fiþi un pãrinte bãri de atitudine ale fratelui mai mare, care Aºa cã luaþi aminte:
inteligent, faceþi-vã un obicei din a dialoga îºi simte ameninþatã poziþia. Pentru a pre- Nu þipaþi, nu atacaþi, nu rãspundeþi cu
ºi a povesti. Captaþi-vã copiii nu prin auto- întâmpina aceste probleme, creaþi încã agresivitate!
ritate, bani sau putere, ci prin inteligenþa ºi dinaintea naºterii pruncului poveºti care îl Spuneþi-le poveºti celor dragi; puteþi
afecþiunea voastrã. Influenþaþi atmosfera în includ pe cel mic în experienþele distrac- astfel sã îi învãþaþi mult, vorbind puþin.
care trãiþi, fiþi o persoanã agreabilã! Ce ati- tive ale celorlalþi fraþi ºi stimuleazã spiritul Pãrinþii inteligenþi îºi stimuleazã copiii
tudine au copiii voºtri ºi ai prietenilor voº- de convieþuire în cadrul familiei. Asimi- sã-ºi învingã temerile ºi sã aibã atitudini
tri faþã de dumneavoastrã? Dacã vã evitã, lând aceste poveºti, fratele mai mare în- blânde.
înseamnã cã trebuie sã vã revedeþi felul de ceteazã sã mai considere cã cel mic este un Aveþi curajul de a vã schimba!
a fi. rival ºi începe sã îl iubeascã. A consemnat Natalia Corlean
Poveºti care transformã Cel mai important lucru în educarea copiilor:
supãrãrile în motivaþie
Pãrinþilor care povestesc nu le este
ruºine sã-ºi foloseascã greºelile ºi greu-
Sã trãieºti creºtineºte
tãþile ca sã-ºi ajute copiii sã priveascã în În ce fel poþi ajuta co- tele Evangheliei, aºa cum
sinea lor ºi sã-ºi gãseascã drumul. Când piii sã simtã realitatea lui au foste ele auzite timp de
copiii sunt disperaþi, cu teama zilei de mâi- Dumnezeu, cum poþi sã douã mii de ani de cãtre
ne, cu frica de a înfrunta o problemã, pã- vorbeºti cu ei despre milioane de creºtini orto-
rinþii inteligenþi intrã în scenã ºi creeazã Dumnezeu? docºi.
poveºti care le transformã supãrãrile într-o Linia comportamentu- Pe de altã parte, copilul
sursã de motivaþie. lui nostru legat de aceste poate fi ajutat, dacã este
Iatã un exemplu: odatã, una din fiicele chestiuni trebuie sã fie în adus aproape de Dumne-
mele se simþea tristã ºi respinsã, deoarece general aceeaºi ca ºi între- zeu. Pentru aceasta trebuie
fusese criticatã de niºte tineri pentru cã era gul nostru comportament în doar sã trãieºti alãturi de lorifica multe episoade le-
o persoanã simplã ºi nu îi plãcea sã iasã în ce priveºte educarea copi- copil ca un creºtin ortodox, gate de simþirea lui Dum-
evidenþã, dar ºi cã nu era excesiv preocu- ilor. Nu trebuie realizate fãrã sã fii fals ºi sã uiþi fap- nezeu de cãtre cineva aflat
patã de esteticã. Dupã ce am auzit proble- metode speciale sau indi- tul cã fiii noºtri pot fi ispitiþi la vârsta copilãriei. Aceastã
ma ei, i-am spus o pildã: unii preferã un soa- caþii pentru soþ sau soþie ca din cauza noastrã sau, dim- experienþã particularã este,
re frumos pictat într-un tablou, alþii preferã sã citeascã nu ºtiu ce cãrþi. potrivã, pot alege ceea ce desigur, foarte valoroasã.
un soare real, chiar dacã este acoperit de Experienþa trãirii lui Dum- considerãm noi cã este im- Cel mai important în edu-
nori. Am întrebat-o: tu ce soare preferi? S-a nezeu se dobândeºte perso- portant în viaþã. Toate cele- carea copiilor pentru o viaþã
gândit ºi mi-a spus cã soarele real. Atunci nal, inclusiv de cãtre copii, lalte lucruri sunt detalii. cu Dumnezeu este sã trã-
i-am spus cã soarele ei strãluceºte, chiar da- cãci nimeni nu se va ruga în Din descrierea vieþii sfin- ieºti creºtineºte.
cã oamenii nu cred în el; lumina ei existã, locul lor ºi nimeni nu va þilor ºi din amintirile despre Pr. Maxim Kozlov -
iar într-o zi norii care o acoperã se vor ri- asculta în locul lor cuvin- oameni vrednici se pot va- Familia, ultimul bastion
 Dialoguri 11
„Ne numim creºtini, dar nu trãim creºtineºte“
Pãrintele Daniel Dogariu este preot paroh în satul natal, ªercãiþa, de 8 luni. Ne
cunoaºtem de câþiva ani, pentru cã a fost înainte de hirotonie cântãreþ la aceastã
bise-ricã ºi profesor de religie ºi la noi, în satul vecin. Un om bun, liniºtit ºi modest,
care nu cautã sã iasã în evidenþã. Aceleaºi calitãþi le-am gãsit ºi la preotul de acum,
dornic sã facã lucrurile bine, sã îºi îndeplineascã misiunea "cum trebuie", dupã
cum însuºi ne mãrturiseºte. Ne-a primit cu drag ºi multã cãldurã, împreunã cu
doamna preoteasã, în frumoasa bisericuþã - monument istoric, aflatã în restaurare,
unde am stat de vorbã despre slujirea preoþeascã ºi viaþa creºtinã.
Pãrinte, când v-a încolþit sã ducã". Un dezavantaj… cei dar nu trãim creºti-
în suflet dorinþa de a deveni care pânã acum te-au vãzut ca neºte, de aceea mer-
preot? pe "fiul lui cutare" nu te vãd chiar gem la bisericã mai
Acest gând l-am avut încã toþi ca ºi preot, ci rãmâi tot "fiul mult ca o tradiþie, cã
din ºcoala generalã. La ora de lui cutare". Nu am însã de ce sã aºa ne-am pomenit, dar
religie pãrintele ne învãþa cân- mã plâng, pentru cã lumea mã când plecãm de la bis-
tãri religioase, ne punea sã facem respectã. ªi pânã la urmã poþi ericã uitãm cã am fost
lecturã biblicã, fãceam serbãri sã fii strãin într-un sat ºi sã nu sã ne rugãm, sã iertãm
la bisericã, în care întotdeauna a- fi respectat ca ºi preot. ºi sã cerem iertare de
veam ºi eu câte ceva de spus. Am În satul natal cred cã este la Dumnezeu.
simþit astfel cã îmi place. Dupã important ce imagine ai avut Din pãcate socie-
ce am terminat liceul n-am mai înainte sã fii preot. Pentru cã tatea ne îndreaptã a-
stat prea mult pe gânduri ºi dacã ai avut o imagine bunã, tenþia doar spre cele Nume: Pr. Daniel Dumitru
m-am hotãrât sã mã pregãtesc adicã nu ai colindat nu ºtiu ce materiale, iar acestui Dogariu
pentru acest domeniu, chiar dacã locuri unde sã-þi pierzi vremea, lucru i-au cãzut pradã în Data ºi locul naºterii: 18
mi-a fost greu la început, pentru nu ai umblat prin baruri ºi dis- primul rând tinerii, care ºtiu iulie 1979, ªercãiþa
cã nu fãcusem seminarul. coteci, ci ai avut o imagine de bisericã doar la marile sãr- Studii: ªcoala generalã
Cu ce gânduri aþi început exemplarã, nu are nimeni ce sã bãtori. ªercãiþa (1986-1994), Liceul
slujirea preoþeascã? îþi reproºeze ºi eºti respectat ca De ce credeþi cã nu vin "Radu Negru" Fãgãraº (1994-
Cu gândul de a-mi face ºi preot al satului. tinerii la bisericã? 1998), Facultatea de Teologie
misiunea cum trebuie. Avem Cum vã vedeþi acum, la ce- Pentru cã îºi aleg alt mod din Sibiu (2000-2004), master în
datoria ca ºi preoþi sã fim "lu- va mai mult de o jumãtate de de a petrece sfârºitul de sãp- teologie - istorice (2007-2009).
mina lumii", deci mi-am pus pe an de când aþi fost hirotonit, tãmânã ºi uitã care este alter- Familia: cãsãtorit cu doamna
primul plan zidirea duhovni- vi s-au schimbat gândurile ºi nativa cea bunã. Asta învaþã preoteasã Mihaela (profesoarã),
ceascã a enoriaºilor ºi bineînþe- intenþiile de la început? din pãcate ºi din familie, din nu au copii.
les sã le fiu aproape în toate Nu, aceleaºi gânduri le am. educaþia primitã, pentru cã Parohia în care slujeºte:
momentele din viaþã, ºi în bise- Sunt încã la început, nu mi-am perioada de comunism i-a în- ªercãiþa.
ricã, ºi la casele lor. pierdut din entuziasm ºi sper cã depãrtat pe oameni de credinþa cãtre profesorul de religie nu
Îmi doresc apoi sã conti- nu îmi voi pierde, pentru cã tre- autenticã, practicatã în viaþa de este suficient. Cel mai impor-
nuãm lucrarea începutã de pã- buie sã ai ca preot curaj de a zi cu zi. Mulþi vin la bisericã tant este exemplul pe care îl au
rintele Emil Popa, de restaurare face lucrurile bine. doar când au un necaz sau o în familie. Dacã pãrinþii îºi trã-
a picturii ºi dupã aceea ar fi Spuneþi-ne un gând pe bucurie în familie ºi au nevoie iesc credinþa în viaþa de zi cu zi,
ridicarea unei case parohiale. care ar trebui sã îl aibã la de serviciile preotului. nu doar duminica, merg la bi-
Sigur cã acum sãtenii nu se inimã creºtinul în aceste vre- Sperãm ca prezenþa religiei sericã cu drag ºi bucurie, nu
gândesc la asta, pentru cã ei muri tot mai grele. în ºcoli sã schimbe ceva. Mã doar pentru cã aºa se face, ºi
contribuie la picturã ºi este În primul rând sã nu ne bucur cã la noi în sat existã trãiesc creºtineºte, copiii vor
greu, dar acesta ar fi, cu aju- îndepãrtãm de Dumnezeu ºi de tradiþia de a-i aduce pe copii la putea vedea în ei un model de
torul lui Dumnezeu, urmãtorul Bisericã. Sã fim cât mai des bisericã în timpul orei de viaþã adevãrat. Acest model va
pas. ªi pãrintele Emil, ºi eu, prezenþi la bisericã, iar dupã ce religie din zilele de sãrbãtoare rãmâne mereu în inima lor, ºi
suntem fii ai satului, dar ªer- plecãm de aici sã continuãm sã de peste sãptãmânã. A fãcut chiar dacã poate nebunia tine-
cãiþa trebuie sã aibã o casã pa- trãim în rugãciune. Sã nu mai acest lucru ºi pãrintele Emil, reþii îi va face sã se îndepãrteze
rohialã, ca ºi celelalte sate. fim învrãjbiþi ºi sã nu uitãm po- l-am fãcut ºi eu, iar acum este pentru moment de El, mai târ-
Cum este sã fii preot în runca de a ne iubi aproapele. continuat obiceiul ºi de profe- ziu, la maturitate, se vor în-
satul natal, e un avantaj sau Din pãcate mulþi oameni sorul actual. Sperãm sã se con- toarce la valorile din familie,
un dezavantaj? vin la Sfânta Liturghie, dar când tinue, pentru cã este un lucru dacã acestea au fost autentice.
Ar fi un avantaj faptul cã ies e ca ºi când nu ar fi fost la foarte bun. Dar sã nu uitãm cã Interviu realizat de
ºtii omul, ºtii fiecare "cât poate bisericã. Ne numim creºtini, a fi adus copilul la bisericã de Natalia Corlean
 David ºi Goliat
Adam, Eva, Abel, Avraam, Noe ºi mulþi alþii din poporul
Israel au aºteptat cu rãbdare sã se nascã Mântuitorul care
le-a fost promis. Ei Îl iubeau pe Dumnezeu ºi aveau încredere
în El. Ce înseamnã sã ai încredere? Copiii au încredere în
pãrinþi cã au grijã de ei, pentru cã îi iubesc. În Dumnezeu
avem ºi mai mare încredere, pentru cã El este mai puternic ºi
mai înþelept decât oricine. În povestea lui David ºi Goliat,
vedem cã Dumnezeu îl ajutã pe cel care are încredere în El.
Povestea noastrã ne spune despre doi oameni, unul care cre-
dea în Dumnezeu ºi unul care nu credea.
Sfântã Scripturã ne povesteºte (în capitolul I Regi 17)
despre poporul israeliþilor, ocrotiþi de Dumnezeu, care au fost
atacaþi de cãtre un neam rãzboinic ºi crud. Cele douã armate
stãteau faþã în faþã, aºteptând lupta. Dintre filisteni - cãci aºa
se numeau duºmanii israeliþilor - a ieºit un luptãtor cum
nimeni nu mai vãzuse, un adevãrat uriaº, cu o suliþã imensã
în mânã, cu platoºã, scut ºi un coif de aramã. Numele sãu era
Goliat - uriaºul neînvins. ªi Goliat a început sã strige la
oºtenii israeliþi, înfricoºaþi deja de statura lui impunãtoare:
- Hei, fricoºilor, alegeþi un bãrbat adevãrat dintre voi ºi
sã vinã acela sã se lupte cu mine! De mã va doborî, noi toþi
vom fi învinºi ºi vã vom lãsa în pace. Dar dacã eu îl voi
învinge, atunci veþi fi robii noºtri ºi ne veþi sluji nouã!
Haideþi, laºilor, nu are nimeni curaj?
Niciunul nu cuteza sã iasã în faþã ºi sã se lupte cu uriaºul.
David, un tânãr simplu ºi credincios, veni chiar atunci în
tabãra israeliþilor, la fraþii sãi mai mari, sã le aducã de mân-
care. El era pãstor ºi pãzea în fiecare zi oile tatãlui sãu, iar armatei pentru a se lupta cu el.
atunci când vreun animal sãlbatic ataca turma, David nu se Vãzându-l atât de tânãr ºi fãrã arme, Goliat îl privi cu dis-
pierdea cu firea, ci azvârlea pietre cu praºtia sa pânã ce alunga preþ ºi îi strigã:
fiara. Era, însã, prea tânãr pentru luptã ºi de aceea nu era încã - Cum îndrãzneºti sã vii sã te lupþi cu mine, pãstorule? Te
soldat. Dar auzind David batjocurile lui Goliat, a ieºit în faþa vãd cu un toiag ºi cu pietre în desagã, ce crezi, cã eu sunt câine,
sã mã alungi aºa?
Activitãþi practice: cupaþi un scut ºi o sabie - Eºti mai rãu decât un câine, om rãu ºi fãrã credinþã, i-a
dintr-o cutie de carton. rãspuns David. Tu vii împotriva mea ºi a neamului meu cu
1. Citiþi povestea lui Da- Confecþionaþi un coif din rãzboi, dar Dumnezeu este de partea mea ºi eu te voi birui!
vid ºi Goliat, sau rugaþi pe hârtie. În loc de pietre folosiþi Amândoi s-au repezit unul spre celãlalt, Goliat ridicând
altcineva sã v-o citeascã. ghemotoace de hârtie. Mai ameninþãtor lancea sa, gata sã-l sfãrâme pe micul David din-
2. Coloraþi planºa. aveþi nevoie de traista în care tr-o loviturã. Dar acesta nu s-a speriat ºi iute ºi-a scos din
3. Seara, când vã rugaþi, David aducea mâncarea (pu- traistã praºtia pe care o purta mereu la câmp, înºfãcã o piatrã
spuneþi urmãtoarea rugã- teþi folosi o sacoºã de plastic ºi, învârtind cu putere praºtia deasupra capului sãu, slobozi
ciune: sau de hârtie). dintr-odatã piatra, care îl lovi pe Goliat drept în frunte.
Doamne, mâna Ta cea pu- 5. Folosindu-vã de obiectele Uriaºul s-a prãbuºit dintr-odatã, fãrã suflare, la picioarele
ternicã este ca un scut care realizate, realizaþi împre- lui David. Uimiþi, filistenii au fugit care încotro, temându-se
ne apãrã de orice rãu. Dã-ne unã cu un frate sau o sorã sce- de israeliþii care acum strigau de bucurie.
credinþã puternicã, sã avem neta poveºtii. Repetaþi ºi apoi David a avut curaj ºi încredere în ajutorul lui Dumnezeu.
încredere cã tu ne vei purta jucaþi-o în faþa pãrinþilor. Chiar dacã Goliat era un rãzboinic puternic ºi viteaz, tânãrul
mereu de grijã. Amin. Puteþi invita la spectacol ºi pe David l-a biruit, cãci dreptatea era de partea sa, fiindcã "Dum-
4. Desenaþi, coloraþi ºi de- prietenii voºtri sau pe vecini. nezeu stã împotrivã celor mândri, iar celor smeriþi le dã har!"
CMYK
 Mãrturisitori ai Ortodoxiei 13
asceza asprã. Moaºtele lor sunt fãcã-
Soloveþki, mãnãstire ºi gulag toare de minuni ºi sunt puse la închinare
în racle în Biserica Zo-
Ostrovul Soloveþki este situat în partea nord-esticã a Rusiei, lângã sima-Savatie din insula
Marea Albã, ºi este compus din 6 insule, dintre care cele mai extinse Soloveþki.
sunt: Soloveþki, Anzerski, Bolchaia Mouksalma ºi Malaia Mouksalma. SFÂNTUL SAVATIE -
PRIMUL NEVOITOR DIN
Insula Soloveþki este cunoscutã mai ales datoritã Mãnãstirii Soloveþki (o
INSULA SOLOVEÞKI. A
traducere mai apropiatã de originalul rusesc ?????????? decât forma
vieþuit în trei locuri di-
"Solovãþ", sub care este cunoscut aºezãmântul în România), ce a fost
ferite: la Mãnãstirea
întemeiatã în secolul al XV-lea, dar ºi datoritã închisorii din perioada
Kirilo-Beloozersk, pe
sovieticã, ce a reprezentat o etapã
insula Valaam, ºi la
premergãtoare pentru organizarea
Soloveþki. Acest din
Gulagului comunist rusesc. În urmã loc a fost locul
1974 insulele au devenit un sit plin de tainã ºi de
natural protejat. Arhipelagul, pustie pe care sfântul
împreunã cu patrimoniul arhitec- l-a cãutat întreaga lui
tural, care au fost martorele terorii viaþã. Sfântul Savatie
staliniste, au fost primele situri este un exemplu de
ruseºti înscrise pe lista patrimo- ascet ortodox ºi de
niului mondial UNESCO în 1992. nevoitor smerit. La
MÃNÃSTIREA. Mãnãstirea Solo- sfârºitul vieþii, a mers
veþki a fost fondatã în 1429 de cãtre la egumenul Natana-
monahii Savatie ºi Gherman. Între seco- chisoarea s-a dorit un experiment destinat el, care i-a ascultat mãrturisirea ºi care l-a
lele XV-XVI a cunoscut o perioadã de dez- "redresãrii morale a elementelor sociale împãrtãºit cu Trupul de viaþã fãcãtor al lui
voltare, prin extinderea spaþiului cãtre Kem, rebele": monahi, nobili, burghezi, intelec- Hristos. A fost canonizat în anul 1547, cu
Suma, Marea Albã ºi prin activitãþile co- tuali, ofiþeri þariºti, preoþi, revoluþionari. În ziua de cinstire în 27 septembrie.
merciale pe care monahii le-au derulat, cadrul sistemului numit Gulag munca era SFÂNTUL GHERMAN - FÃCÃTORUL DE
devenind principalii actori economici ai plãtitã în mâncare, dupã o distribuþie MINUNI. Acest sfânt s-a nevoit la paracli-
regiunii. De asemenea, mãnãstirea repre- foarte precisã a hranei. Astfel, existau 3 sul de pe râul Vaga. Când sfântul Savatie
zenta cel mai important punct fortificat de categorii: a plecat din mãnãstirea Valaam ca sã
la frontiera nordicã. Deþinea garnizoanã ºi gãseascã un loc prielnic vieþii monahale ºi
tunuri proprii, ceea ce i-a permis ca, între 1. Cei care puteau face faþã unei munci ascetice, l-a întâlnit pe cuviosul Gherman
secolele XVI ºi XVII, sã riposteze atacu- grele - primeau 800 grame pâine ºi 80 la paraclisul sãu. Au hotãrât amândoi sã
rilor cavalerilor livonieni ºi suedezi. grame carne; vieþuiascã împreunã ºi sã se nevoiascã pe
La mijlocul secolului al XVII-lea era 2. Cei capabili de muncã uºoarã - pri- insula Soloveþki. Dupã ce a pustnicit pe
compusã din 350 de monahi ºi 700 de meau 500 grame pâine ºi 40 grame carne; insulã timp de 50 de ani, sfântul a adormit
meºteºugari ºi þãrani. Aceºtia din urmã au 3. Invalizii - primeau 400 grame pâine întru Domnul. În anul 1692, potrivit gra-
fost aduºi pe insulã pentru realizarea ºi 40 grame carne. matei de binecuvântare, cinstirea cuviosu-
activitãþilor mãnãstirii: pescuit, vânãtoare lui se face local în data de 30 iulie.
pentru valorificarea blãnurilor, prelu- Fiecare grup primea responsabilitãþi SFÂNTUL ZOSIMA - ÎNTEMEIETORUL
crarea metalului, a sidefului ºi a micii, cul- diferite. De fapt, aceasta era o modalitate VIEÞII DE OBºTE DIN SOLOVEÞKI. Dupã
tura scoicilor, conservarea peºtilor (în anul de a împãrþi prizonierii în cei care supra- moartea sfântului Savatie, sfântul Gher-
1660 existau 54 de camere pentru sãrarea vieþuiau ºi ceilalþi. man l-a adus pe insulã ca împreunã-vie-
ºi afumarea acestora). Din 1765, mãnãs- Insula Soloveþki este cunoscutã ºi în þuitor pe cuviosul Zosima. Amândoi au în-
tirea depinde direct de Sinodul Bisericii plan cultural, prin descrierea Gulagului fã- chegat o obºte de monahi ºi au ridicat o
Ortodoxe Ruseºti. cutã de Aleksandr Soljeniþîn în celebra bisericuþã, ale cãrei ruine se pot vedea ºi
Între secolele XVI-XX, mãnãstirea a carte Arhipelagul gulag ºi prin realizarea astãzi pe insulã. Acest sfânt a fost primul
fost locul de exil al opozanþilor regimului filmului Ostrov - care prezintã file din egumen al mãnãstirii; el a mai construit o
autocratic din Rusia, dar ºi al celor care se patericul ortodox contemporan. bisericã ºi chilii, deoarece obºtea se în-
opuneau religiei ortodoxe oficiale. De Astãzi, Mãnãstirea Soloveþki s-a reîn- mulþise, ºi a lãrgit mãnãstirea. Sinodul din
aceea, ea a jucat un rol esenþial la încreº- tors la activitatea de început. Aproximativ Moscova din anul 1547 a hotãrât ca
tinarea nordului Rusiei. Aici se pãstreazã 40 de monahi locuiesc aici ºi încearcã sã preacuviosul Zosima sã fie cinstit în ziua
manuscrise ºi incunabule (tipãrituri de la restaureze viaþa duhovniceascã. de 17 aprilie.
începutul artei tipografice) de o impor- SFINÞII ÎNTEMEIETORI. Sfinþii Savatie, Insula Soloveþki, binecuvântatã de
tanþã deosebitã. Gherman ºi Zosima au fost asceþi ºi au dus nevoinþa sfinþilor monahi, dar ºi de sân-
LAGÃR DE CONCENTRARE. Dupã re- o viaþã de nevoinþe în sihãstria nordului gele martirilor, constituie un izvor de
voluþia bolºevicã, între 1920 ºi 1923 rusesc. Ei sunt organizatorii mãnãstirii ºi sfinþenie pentru Rusia ortodoxã ºi pentru
mãnãstirea a fost închisã ºi transformatã în formatorii unui ºir de pustnici ortodocºi, creºtinãtatea rãsãriteanã.
vastul complex represiv Soloveþki. În- ce practicau rugãciunea neîntreruptã ºi Eufemia Toma
CMYK
 14 Viaþa în Hristos
rãmâne asupra ta, nu tu le-ai biruit, ci ele
Cum ne spovedim? te-au biruit pe tine în felul acesta, deoarece
ai refuzat sã le mãrturiseºti. Deºi spui cã
eºti cel mai mare pãcãtos, to-
Aºa cum zilnic acordãm atenþie trupului, spãlându-l, punând haine tuºi n-ai mãrturisit niciun pã-
curate pe el ºi hrãnindu-l de câteva ori pe zi, tot astfel zilnic se cade a ne cat care sã dovedeascã aceas-
îngriji ºi de suflet, spãlându-l cu lacrimi de pocãinþã pentru pãcatele sã- ta. Ele rãmân cuibãrite în su-
vârºite, îmbrãcându-l în hainele frumoase ale faptelor bune ºi hrãnindu-l fletul tãu ºi vor lucra asupra
cu rugãciune, citiri din cãrþi de suflet ºi mai ales cu Sfânta Împãrtãºanie. ta cu mai multã putere.
Aceste lucrãri duhovniceºti nu sunt rezervate doar posturilor, ci ele au un SPOVEDANIA NU ESTE IN-
caracter permanent pentru cei ce doresc cu sinceritate mântuirea. TEROGATORIU. Duhovnicul
PREGÃTIREA. Aºadar, ne putem spo- tura cu pãrintele duhovnic. Îi spui are de fãcut o lucrare asemã-
vedi ºi împãrtãºi ºi în afara posturilor mari, cã vrei sã te spovedeºti ºi îl întrebi nãtoare medicului. Doctorul
deci în cursul anului, mai ales cã în fiecare când ai putea sã mergi. E foarte se ocupã de trup, duhovnicul
sãptãmânã sunt rânduite douã zile de post. important ca duhovnicul sã fie li- de suflet. Aºa cum spui doc-
Unii duhovnici recomandã chiar ºi o a niºtit, sã aibã dispoziþie sufleteascã pentru torului ce te doare, la fel trebuie procedat
treia zi de post, ziua de luni, rânduialã care spovedit, adicã într-un fel sã fie ºi el pregãtit, ºi la spovedanie. La aceastã "consultaþie"
se þine îndeosebi în mãnãstiri ºi de cãtre de aceea numai el îþi poate spune aceasta. duhovniceascã trebuie sã mãrturiseºti du-
unii credincioºi mai râvnitori. Am pome- E bine sã procedezi aºa chiar dacã duhovni- hovnicului ce probleme ai, ce slãbiciuni ai,
nit de post ca sã înþelegem cã pentru cul tãu este preotul paroh. Are nevoie ºi el ce pãcate ai fãcut. Duhovnicul nu are de unde
Sfânta Împãrtãºanie, ca ºi pentru spove- de timp sã se pregãteascã pentru a spovedi. sã ºtie starea ta sufleteascã dacã nu-i spui
danie, trebuie sã ne pregãtim. Nu ne putem De obicei, la parohie duhovnicii spovedesc tu însuþi. De aceea, nu aºtepta sã fii între-
prezenta oricum în faþa duhovnicului. dupã Vecernia pe care o slujesc împreunã bat, ci mãrturiseºte singur pãcatele tale.
RUGÃCIUNE PENTRU LUMINAREA MIN- cu cei care doresc sã se spovedeascã. SECRETUL SPOVEDANIEI. Când duhov-
ÞII. Când simþim nevoia de a mãrturisi pã- MÃRTURISIM PÃCATELE PERSONALE. nicul vorbeºte, ascultã-l cu atenþie. Între cu-
catele, mai întâi înmulþim rugãciunea, ºi La spovedanie trebuie mãrturisite pãcatele vintele pe care le auzi se aflã ºi cuvântul de
mai ales rugãciunea personalã, în care ru- personale ºi nu ale altora. Sã ne gândim la la Dumnezeu pentru tine. Dacã asculþi cu
gãm pe Dumnezeu sã ne lumineze mintea vina noastrã, nu sã ne îndreptãþim, sã ne atenþie inima ta va tresãri, vei simþi un fior
pentru a ne aduce aminte cu uºurinþã fapte- gãsim scuze sau sã ne lãudãm cu virtuþile: sfânt la auzirea unor cuvinte. Ia aminte la
le cu care l-am supãrat pe Dumnezeu. Cãu- "de postit am postit, de rugat m-am rugat, ele, fãrã sã-l întrerupi pe duhovnic. Fãrã a
tãm sã þinem minte faptele rele pe care le-am am miluit dupã putere, n-am fãcut rãu la destãinui altora cele ce ai auzit, împli-
fãcut ºi observând urmãrile lor în viaþa nimeni, n-am omorât pe nimeni, º.a.m.d.". neºte cum poþi cuvântul. Dumnezeu þi-a
noastrã ºi a semenilor noºtri, Îl rugãm pe SINCER ºI COMPLET. Lãsând la o parte vorbit prin duhovnic. Spovedania, þinând
Dumnezeu cu smerenie sã ne ierte. De ruºinea ºi folosind-o potrivit scopului cu de intimitate, are un caracter tainic, de
asemenea, Îl rugãm pe Dumnezeu sã rân- care Dumnezeu ne-a dãruit-o, anume pen- aceea secretul spovedaniei trebuie pãstrat
duiascã ziua când ne vom prezenta înain- tru a ne feri de pãcat, vom spune la spo- atât de preot, cât ºi de credincios! Ceea ce
tea slujitorului sãu pentru a ne mãrturisi. vedanie toate pãcatele pe care le-am fãcut, ai auzit la spovedanie þi se potriveºte
RUGÃCIUNE PENTRU DUHOVNIC. Mãr- fãrã a evita mãrturisirea unora. Pãcatul numai þie, nu ºi altora, e cuvântul lui Dum-
turisirea se face la duhovnic, adicã la acel nemãrturisit nu numai cã rãmâne neiertat, nezeu pentru tine, nu pentru alþii!
preot pe care îl simþim foarte apropiat su- dar atrage cu sine o povarã ºi mai mare: SFÂNTA ÎMPÃRTúANIE. Spovedania este
fletului nostru. El poate fi preotul din paro- rãmân neiertate ºi pãcatele mãrturisite. În sau nu urmatã de Împãrtãºire. Existã cazuri
hia noastrã, dintr-o altã parohie, sau un preot loc sã pleci uºurat de la spovedit, vei pleca când Sf. Împãrtãºanie îi poate face rãu
de la mãnãstire, cu care putem þine legãtura. mai împovãrat decât cum ai venit. unui om, aºa cum ne spune Sf. Apostol
Dacã nu ai un asemenea duhovnic, Atunci când te mãrturiseºti la duhov- Pavel: Cel ce mãnâncã ºi bea cu nevred-
apropiat sufletului tãu, tot prin rugãciune nic sã spui nu numai ce ai fãcut, ci ºi ce ai nicie, osândã îºi mãnâncã ºi bea, neso-
se gãseºte. Roagã-l pe Dumnezeu sã-þi spus, ce gânduri rele ai avut, ce ai poftit ºi, cotind Trupul Domnului. De aceea, mulþi
dintre voi sunt neputincioºi ºi bolnavi ºi
rânduiascã un astfel de om, prin care El în general, tot ceea ce este pãcãtos. Sã ai în
mulþi au murit (I Cor. 11, 29-30). Oprirea
sã-þi vorbeascã! Acesta este un aspect vedere pãcatele cu gândul, cu cuvântul, cu
temporarã de la Împãrtãºanie este deci spre
foarte important. La duhovnic merg ca fapta, cu ºtiinþã ºi cu neºtiinþã. sãnãtatea celui care vrea sã se îndrepteze.
Dumnezeu sã-mi vorbeascã prin el, sã-mi MÃRTURISIM PÃCATUL PE NUME. Pãca- O spovedanie completã ºi sincerã
spunã cã m-a iertat ºi prin duhovnicul meu tul trebuie vãdit, spus pe nume: am minþit, aduce uºurare sufleteascã ºi bucurii de
sã-mi dea iertarea ºi sã îmi spunã ce sã fac am gândit de rãu pe aproapele meu, am pri- negrãit. Fãcutã cât mai des, ea ne ajutã
atunci când eu nu ºtiu. mit gânduri de curvie, nu am pãzit postul, încet-încet sã ne îmbunãtãþim viaþa ºi sã
Înainte de Spovedanie mã rog deci nu m-am rugat, am fãcut desfrânare, am fu- prindem puteri în lupta cu pãcatul. Iar strã-
pentru mine, dar mã rog ºi pentru duhov- rat etc. Mãrturisite pe nume, pãcatele nu mai duinþa noastrã zilnicã ar trebui sã fie aceas-
nicul meu, ca Dumnezeu sã rânduiascã au putere asupra ta, le-ai biruit mãrturisin- ta: Aºa sã-þi fie viaþa, încât sã meriþi sã
întâlnirea cu el ºi sã aºeze pe buzele lui du-le. Evitând acest lucru prin expresii de primeºti Sfânta Împãrtãºanie în fiecare zi
cuvânt pentru mine. genul "sunt cel mai mare pãcãtos, toate pã- (Sf. Ambrozie al Mediolanului).
Urmãtorul pas este acela de a lua legã- catele le-am fãcut", puterea lor de influenþã Pr. Ion Tãrcuþã
 Cu Dumnezeu în casã 15
Darul lui Dumnezeu: Principiile unei soanelor care nu au
contraindicaþii la alcool.

Susanul alimentaþii sãnãtoase (2) înCafeaua - este permisã

cantitate micã (o cafea
Continuãm sfaturile domnului pe zi). Este de preferat cafeaua
prof. dr. Pavel Chirilã referitoare boabe mãcinatã în casã (pentru con-
Dumnezeu a pus în naturã
toate elementele de care avem la principiile unei alimentaþii sã- servarea aromelor ºi pentru a evita
nevoie pentru a ne pãstra sau remedia sãnãtatea. nãtoase: amestecul cu aditivi). Se toarnã 1
Plantele sunt izvoare minunate de sãnãtate, pe care Alimente bogate în fibre: cereale ceaºcã (100-150ml) de apã fierbinte
din pãcate le folosim prea puþin, de aceea ne-am integrale ºi fructe. peste o linguriþã de cafea prãjitã ºi
propus sã le cunoaºtem prin intermediul acestei Pâinea - este cel mai nutritiv ali- mãcinatã. Se infuzeazã (acoperit) 15
rubrici. Pentru început susanul, o sursã minunatã ment, se recomandã însã doar pâi- minute. Se îndulceºte cu miere ºi
de diferite minerale, vitamine ºi alte substanþe cu nea integralã. eventual se consumã cu lapte. Ca-
efecte benefice. Pe lângã câteva date despre acesta, Ceaiul - oamenii sãnãtoºi beau feaua filtru este cafea infuzatã ºi co-
vã oferim ºi reþeta de gomasio, un amestec pe bazã ceaiuri de fructe (preferabil fructe de respunde principiilor dieteticii na-
de susan care înlocuieºte sarea ºi dã gust mâncãrii. pãdure) sau ceai verde. turiste. Cafeaua fiartã, datã în clocot,
Seminþele de susan conþin: calciu, fier, magneziu, Vinul - în cantitate de 100-150 ml este toxicã.
fosfor, potasiu, zinc, vitaminele B, D, E, F, proteine pe zi este permis (chiar indicat) per- A consemnat Natalia Corlean
(cu 50% mai mult decât carnea), lecitinã - valoroasã
pentru sistemul nervos. De mare importanþã sunt ºi aci-
dul linoleic, care previne arterioscleroza, reduce coles-
Gomasio de gustul vostru.
Ce facem cu gomasio?
terolul, ajutã în diabet. Grãsimile vegetale care se gãsesc Gomasio este un con- Simplu, îl putem folosi la
în susan conþin acizi graºi nesaturaþi, care previn îmbã- diment care nu îmi lip- orice mâncare: salatã de
trânirea timpurie. În plus, seminþele sunt bogate în argi- seºte din casã. L-am des- legume, biscuiþi aperitiv,
ninã, un aminoacid care contribuie la întârzierea apa- coperit acum câþiva presãrat peste pui sau peºte,
riþiei tumorilor, ajutã la detoxifierea ficatului ºi rinichi- ani, savurând o salatã presãrat peste vinete sau
lor ºi la întãrirea sistemului imunitar. Tot arginina sti- de legume într-un res- dovlecei la cuptor, în supe,
peste ouã etc. El înlocuieºte
muleazã spermatogeneza, crescând astfel fertilitatea. taurant japonez. La în- sarea ºi dã gust.
Susanul este o importantã sursã de calciu uºor ceput l-am cumpãrat din
Ingrediente:
asimilabil. Poate fi folosit zdrobit în râºniþa de cafea ºi magazin, apoi am învãþat sã îl fac
 180 g seminþe de susan
amestecat cu miere formând o pastã, sau din el se acasã. E vorba despre un amestec
poate prepara lapte de susan. Fãina din seminþe de de seminþe de susan ºi sare. De pre-  20 g sare de mare grunjoasã
Preparare: Vãrsaþi seminþele în-
susan are un conþinut de calciu de trei ori mai mare ferat sare de mare grunjoasã, condi-
decât aceeaºi cantitate de lapte. tr-o tigaie. Puneþi tigaia pe foc mij-
mentul fiind originar din Japonia. lociu pânã când seminþele se prã-
Uleiul de susan este un bun produs de întreþinere Denumirea provine, deci, din japo-
pentru piele. Protejeazã ºi înfrumuseþeazã aspectul aces- nezã, de la goma (susan) ºi shio (sare). jesc ºi încep sã sarã din tigaie. Luaþi
teia, redându-i aspectul normal, catifelat, elastic. Conþi- tigaia de pe foc, vãrsaþi sarea ºi
Modul de preparare e simplu. Se- amestecaþi totul cu o lingurã de
ne ºi o substanþã protectoare împotriva luminii, fiind fo- minþele de susan se prãjesc puþin
losit astfel ca ulei de plajã. Trebuie însã pãstrat la rece. (cãldura eliberând aromele), se lemn. Mãcinaþi apoi în mojar sau în
Datorita efectului antifungic ºi bactericid, uleiul de amestecã cu sarea ºi se macinã ra- robot. Aveþi grijã, seminþele nu tre-
susan presat la rece se utilizeazã ºi în prevenirea ºi tra- pid. Se pãstreazã câteva luni în cã- buie mãcinate foarte tare, aspectul
tarea parodontozei ºi a aftelor bucale, tratamentul con- marã într-un borcan sau într-o cutie de grunjos trebuie totuºi sã rãmânã
stând în masarea zonei bolnave cu 2-3 picãturi de ulei metalicã, închisã. (vezi foto). Vãrsaþi amestecul în-
în fiecare searã, timp de 3 luni cel puþin. tr-un borcan cu capac. Pãstraþi-l în
Proporþia între susan ºi sare de- cãmarã, nu în frigider. Se poate pãs-
În mâncãruri, savoarea seminþelor de susan creºte
considerabil atunci când sunt prãjite. Ele pot fi adãu- pinde de gust. Eu pun nouã pãrþi de tra timp de 3 luni.
gate la salate, carne, legume, supe sau la sosuri. susan ºi o parte de sare, dar vã sfã- Reþetã oferitã de doamna
tuiesc sã încercaþi sã micºoraþi sau Irina Dufraise - Franþa
sã mãriþi proporþia de sare în funcþie www.invatsagatesc.blogspot.com
Legume cu gomasio clocotitã ºi sãratã, se BINE DE ªTIUT:
De când am aflat reþeta trec sub jet de apã Hreanul ras nu-ºi va mai schimba cu-
de gomasio totul s-a schim- rece, se stropesc cu loarea dacã va fi stropit cu puþin lapte.
bat în bucãtãria noastrã. Mie un sos din ulei ºi oþet Pãtrunjelul verde va avea mai multã
îmi plãcea susanul oricum, (proporþiile le ale- aromã dacã, înainte de a-l tãia, îl
dar folosit sub formã de con- geþi în funcþie de introducem câteva momente în apã fiartã.
diment a dat gata toþi musa- gust) ºi se condimen- Mujdeiul de usturoi va avea gust
firii noºtri (fãrã excepþie!). teazã abundent cu gomasio. O garniturã mai plãcut dacã, înainte de a fi între-
Una din variantele în care l-am folosit excelentã pentru orice fripturã! buinþat, se va freca cu o linguriþã de miere
este cu legume. Legumele se fierb în apã Nicoleta Cintar, Craiova ºi puþin piper. Mihaela Bîlbã
 16 Trecut ºi prezent

Bisericile din Hârseni

Satul Hârseni este aºezat în centrul depresiunii Þãrii
Oltului, la 10 kilometri de Fãgãraº, într-o poziþie din cele mai
pitoreºti. Spre nord se vãd în zare dealurile "Ardealului", cu Pr. Rãzvan
înclinãri blânde ºi în mare parte pleºuve, iar spre sud-vest ºi vest Timofte
ne încântã privirea culmile cãrunte ale bãtrânilor Carpaþi ai
Fãgãraºului. Despre cele douã biserici ale satului ne vorbeºte
pãrintele Rãzvan Timofte, preot paroh din septembrie 2005:
Satul cu douã biserici
Satul Hârseni, ale cãrui origini se
pierd în adâncurile istoriei, are douã
locaºuri de cult, unul în partea "de jos" ºi
celãlalt în partea "de sus".
Biserica cu hramul "Sfântul Gheor-
ghe" a fost ziditã în anul 1856 în locul
unei bisericuþe de lemn, care fusese sfin-
þitã la 4 iunie 1793 de episcopul Gherasim
Adamovici, cu ocazia unei vizite canoni-
ce. Zidirea a avut loc în timpul preotului
Bucur Herciogea, iar pictarea ei s-a fãcut
de cãtre domnul Ioan Cãzilã, în 1955.
Biserica cu hramul "Sfântul Nicolae"
este datatã din anul 1759, turnul fiind însã
adãugat mai târziu, în anii 1872-1873.
Istoricul Valeriu Literat cerceteazã monu-
mentul în anul 1927, când remarcã faptul
cã locaºul de cult are neapãratã nevoie de
reparaþii, dar ºi cã intenþia celor 55 de fa- zat foarte multe lucrãri la cele douã biserici
milii greco-catolice este de a o dãrâma ºi ale parohiei: înzestrarea Bisericii "Sfântul
consemnat ca "popa Petraº". În anul urmã- Nicolae" cu un iconostas nou, montarea de
de a zidi o altã bisericã din temelie, deºi cea
veche este suficient de încãpãtoare pentru tor, în februarie 1658, cu ocazia examenu- geamuri tip termopan pentru ambele bise-
numãrul credincioºilor uniþi. Acest lucru lui fãcut de inspectorii calvini ai principesei rici, dotarea lor cu strãni noi, împodobirea
Suzana Lorantffy, preotul din Hârseni era cu icoane bizantine aduse din Grecia, alei
s-a ºi întâmplat la puþin timp dupã vizita is-
toricului, în locul bisericii monument fiind "popa Neagoe", despre care este consemnat pavate în jurul bisericilor, acoperirea celor
ridicat un locaº de cult nou. faptul cã era un om cu învãþãturã, viaþã ºi douã locaºuri de cult cu þiglã metalicã, izo-
În 1948 credincioºii greco-catolici s-aupurtare bunã faþã de credincioºi. lare ºi renovare în exterior.
întors, dupã mai bine de douã veacuri, la Preoþii care au slujit de-a lungul vea- La finalul acestor eforturi am avut
Biserica Ortodoxã, ambele biserici intrând curilor parohia din Hârseni au fost: Bucur onoarea de a-l avea în mijlocul nostru pe
în grija comunitãþii satului, care a rãmas Herciogea, Iosif Herciogea, Ioan Pop, ÎPS Dr. Laurenþiu Streza, Mitropolitul Ar-
ortodoxã, comunitate prin grija cãreia a fostTeodor Rânea, Dumitru Ciulei, Victor dealului, care a binecuvântat lucrãrile efec-
pictatã ºi noua bisericã, în 1973, de cãtre Boboc, Gheorghe Itu, Nicolae Þeposu, Ioan tuate ºi a acordat întregii comunitãþi un act
pictorul Nicolae Plãmãdealã. Câmpeanu ºi Radu Petraºcu. de cinstire. Aceastã zi a fost una deosebit de
Slujitori de-a lungul Enoriaºi credincioºi importantã în viaþa sãtenilor din Hârseni,
pentru care, ca ºi pentru toþi românii arde-
veacurilor ºi inimoºi leni, Biserica a fost candela care a þinut
Cea mai veche pomenire despre un Prin binecuvântarea lui Dumnezeu ºi aprinse în sufletele locuitorilor sentimentul
preot din Hârseni dateazã din 14 aprilie sprijinul oamenilor extraordinar de inimoºi naþional ºi dragostea faþã de credinþã ºi
1657, când se prezintã înaintea Scaunului ºi credincioºi ai aceste parohii, cu suportul tradiþiile strãmoºeºti.
Superior al Fãgãraºului parohul satului, consiliului parohial, în ultimii ani s-au reali- Pr. paroh Rãzvan Petru Timofte
Fãgãraº, str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã Corecturã: Amalia Rãibuleþ
nr. 2. Tel. 0268211790 (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. Iosif Tehnoredactor: Natalia Corlean
Ciolan (ªinca Veche), Pr. Marius Corlean (Bu-
Preºedinte fondator: Pr. protopop Ioan Ciocan cium), Arhidiac. Nicolae Lie (Fãgãraº), Pr. Adrian Aºteptãm opiniile dvs. la adresa
Redactor ºef: Natalia Corlean redacþiei sau pe e-mail la
Magda (Victoria), Diac. Claudiu Pãun (Fãgãraº),
www.apostolatintarafagarasului.blogspot.com Pr. Alexandru Stanciu (Ucea de Sus), Pr. Ion apostolatfagaras@yahoo.com
Tiparul: SC TIPOGRAMM SRL, Braºov Tãrcuþã (Ucea de Jos), Pr. Cãtãlin Teulea (Recea) ISSN 2065 - 765X
CMYK