Podiul Mehedini

Podiul Mehedini este situat n sud-vestul rii, la vest de rul Motru i la poalele Munilor Mehedini, avnd ca limite Valea Motrului la est, Valea Dunrii la vest, Munii Mehedini la nord i Podiul Getic la sud. PODISUL MEHEDINTI Este o unitate de orogen carpatica care are alitudinile unui podis si utilizarea terenurilor respectiv caracteristicile presiunii antropice specifice unui podis. Asezare : este cuprins intre Podisul Getic in sud-est si est, Carpatii Merdionali la nord si nord-vest, Subcarpatii Getici la nord-est, Muntii Banatului in vest si culoarul Dunarii in sud-vest. Din punct de vedere al structurii, tectonicii si carstului este incadrat in unitatea montana ; din punct de vedere al altitudinii, aspcet, utilizarea terenurilor, grad de populare este incadrat la unitatea de podis. LIMITE : limite structurale, litologice, hipsometrice, geomorfologice, hidrogeografice, biogeografice, de peisaj si de asezari. - fata de Muntii Almajului - fata de Muntii Mehedinti limita este intre Orsova si Motru pe localitatile : Podeni, Izverna, Obarsia, Closani limita este litologica.Diferenta de altitudine este de 500-700 m; limita este si geomorfologica bazinete depresionare, limita este si hidrogeografica prin aparitia unei generatii noi de vai si asezari. - fata de Subcarpatii Getici limita este data de Valea Motrului - fata de Poidisul Getic limita trece printr-un culoar depresionar, diferenta de altitudine este de 250 m sub forma unor versanti abrubti ce se suparpun pe limita dintre cristalin si depozitele miocene din Podisul Getic. - fata de Podisul Mirogi exista o limita clara data de culoarul dunarean intre Gura Vaii si Orsova. Alcatuirea geologica si evolutia paleogeografica - existenta mai multor unitati structurale care se interfereaza - individualizarea unitatii ca podis. Podisul Mehedinti este format pe autohtonul danubian din sisturi mezometamorfice care apare atat in fundament cat si in baza (in centrul podisului).Sedimentarul autohtonului danubian este format din unitatea de Cerna si se identifica la Ponoare, Izverna si Obarsia Closani.Si unitatea de Coutea de varsta cretacica sub forma flisului format din gresii , marne si argile se identifica in sudul podisului.Panza getica este formata din sisturi epimetamorfice sub forma de petice (ferestre tectonice). Podisul Getic este format din unitatea de Bahna care acopera autohtonul danubian si unitatea de Mehedinti, care acopera sedimentarul danubian.In aceasta arie a aparut suprapanza de Severin care este formata din nisipuri, argile, marne de varsta cretacica si care se regaseste in aria Bahna, Balta, Ponoare si Bala. Evolutia paleogeografica incepe din proterozoic si tine pana in cuatenar. - proterozoic-paleozoic se formeaza sisturile cristaline - in mezozoic (jurasic si cretacic) sunt formate unitatea de Cerna, Coutea si unitatea de Severin.Ca urmare a miscarilor austrice atunci cand s-a creat panza de sariaj (cand Panza Getica a migrat peste autohtonul danubian preluand si formad Panza de Severin si miscarile laramice atunci cand Panza Getica a incalecat Panza de Severin; - in neozoic se formeaza depresiunile post tectonice in care s-au acumulat depozite Miocene si care au functionat ca areale de legatura intre bazinul getic si cel panonic. Culoarul Toplet-Bahna Culoarul Drobeta-Baia de Arama Culoarul Ponoare-Bahna La finele neozoicului Podisul Mehedinti va fi complet exondat, motiv pentru care se va forma prima generatie de vai ce veneau din aria montana a Mehedintilor.

- in cuaternar regiunea este ridicata in bloc, au loc remanieri hidrografice atat subaeriene cat si subterane si se realizeaza actualul culoar dunarean. Relieful Maxima altitudinala este in Varful Paharnicu (885 m), minima este la nivelul Dunarii (160 m). Subunitatile morfologice nord-est sud-vest : 1. vecinatatea muntelui este dominant formata din platou, altitudinea de 600-700 m este dominata de varfuri rotunjite.In cadrul acestei fasii s-a format si culoarul tectonic Motru-Bahna grefat in depozite miocene.apar bazinete depresionare : Bahna, Cireu, Balta, Izverna, Nadanova, Obaria Cloani, care au caracterul de a fi suspendate in spatele cheilor Topolnitei, Coutei. 2. unitatea in care se dezvolta carstul, care se regaseste ca fiind exocarst de tipul platourilor carstice, cornetelor: Cervonia, Cornetul babelor, Nadanova si Balta.Exista in cadrul acestei fasii doua siruri de cornete care sunt despartite de bazinete formate pe marne, gresii de varsta cretacica. 3. se afla catre sud-est sub forma interfluviilor plate ce scad in altitudine de la 600 m la 400 m catre contactul cu Podisul Coutei.In cadrul acestei fasii vaile sunt foarte adancite si inguste. Podiul Mehedini, dei foarte mic, este un tip general aparte, podi cu structur carpatic peneplenizat. Se compune din isturi cristaline i roci sedimentare, dominant mezozoice i cu un carst foarte dezvoltat, care au fost retezate de eroziune n special n timpul suprafeelor medii carpatice. isturile cristaline formeaz dou benzi late, una n vest (getic i n nord autohton) i una estic (getic), iar la mijloc apare sedimentar (sedimentar autohton i fli de Severin) cu dominant calcaroas i care se lete ctre nord i se ngusteaz puternic spre Dunre (Vrciorova). Pe cristalinul vestic se afl i culoarul Bahnei (echivalent cu suprafaa carpatic de bordur i cu nivelul umerilor carpatici), pe care se gsete i un petic de sarmaian-badenian continuat din Depresiunea Orova i tiat transversal de rul Bahna (curs schimbat prin captare dup formarea Dunrii). Badenian i sarmaian mai apar i pe latura estic a cristalinului spre Podiul Getic, cu martori de calcare jurasice, formaiuni care se vd bine n malul abrupt dunrean dintre Gura Vii i vest de Turnu Severin. Podiul Mehedini care are la zi structur carpato-alpin nivelat. Altitudinile sunt cuprinse ntre 400 i 600m.Varfurile de peste 600m se numesc Cornete. Este o unitate de podi alctuit din isturi cristaline i calcare acolo unde apar calcarele sunt prezente fenomenele carstice: chei, peteri,vai, poduri naturale, cursuri subterane, sohodolurivi seci, doline, polii; are aspectul de platou adnc fragmentat de ape Carstul Mehedinean reprezint subregiunea median a acestui podi i este dezvoltat n calcare jurasice (Jurasic Mediu i Superior, i sporadic apar depozite de vrst Jurasic Inferior) i cretacice (Cretacic Inferior i Superior). Cele trei artere hidrografice pe care este axat acest carst sunt Topolnia, Motru i Coutea Podiul Mehedini reprezint o treapt scufundat a Carpailor, fiind o unitate de relief aparte (un unicat). Ca structur i relief este asemntoare munilor, iar ca altitudine este asemntoare dealurilor Relieful structural si petrografic Relieful structural tipic se formeaz pe banda de sedimentar situat ntre cele dou fii cristaline. Specifice sunt depresiunile de contact de pe linia nord-vestic a barei de calcare, orientat NE-SV. Este vorba de ulucul depresionar Baia de Aram-Cireu. Vile dezvoltate pe acest uluc strbat apoi prin chei sau peteri bara calcaroas, n mod transversal, lsnd n spate irul depresiunilor de contact: Zton, Ponoarele, Nadanova, Balta (Gornovia), Cireu. n principal acestea s-au separat n cadrul ulucului de contact prin captri peste sau prin bara calcaroas. n sudul ulucului amintit se afl i Depresiunea Bahna pe sedimentar miocen i care, nainte de formarea Dunrii, forma corp comun cu Orova-Ogradena. Suprafete de nivelare: Primul care amintete de astfel de suprafee a fost Emm. de Martonne (1907). El stabilete trei peneplene n Podiul Mehedini: miocen (n est), pliocen (pe centru) i platforma Bahna (n vest). n 1908 Cviji apreciaz c Podiul Miroci are o singur suprafa, ponian, perioad cnd se consider c pe defileu exista deja Dunrea (pontiche Talboden). Dar tot el amintete i un nivel miocen de vale, care ar fi deci (curios !) mai vechi ca suprafaa Miroci. n Carpaii Meridionali, cele dou trepte, Ru es I i II, se afl la o medie altitu-dinal de 1600-1400 m, dar prima urc i la 1800 m n Fgra, pe cnd cea de a doua coboar spre 2

marginile muntelui la 1200-1300 m, iar n Podiul Mehedini la 600 m. Pe marginile Meridionalilor, complexul acestor suprafee se aliniaz la cca 800-1000 m, urcnd pe culoare i n depresiunile intramontane la 1200 m (Lovitea, Titeti, peste pasul Merior), dar cobornd n Podiul Mehedini la 400-450 m Carstul din Podiul Mehedini este dezvoltat pe o fie lung de calcare mezozoice dispus ntre cele dou benzi marginale de cristalin. Este un carst complex. Se evideniaz prin cornete, ca cele de la Cerbonia (803 m), Babele, Blii; prin poduri naturale (Ponoare, Casa de Piatr, Cleanul Agat), depresiuni de contact litologic (Balta, Nadanova, Ponoare, Zton) care uneori menin lacuri, prin uvalii foarte lungi (n Dealul Gorunului, Platoul Gordneasa, Cornetul Babele), peteri (Topolnia peste 11 km, Epuran, Bulba, Lazu, Curecea .a. ). Unele din aceste peteri au cursuri subterane de apTopolnia, Bulba, Lazul). Procese actuale Podiul Mehedini prezint alunecri pe deluviile de versant, pe rocile fliului de Severin (echivalentul Stratelor de Sinaia) care conin i argile i pe formaiunile miocene din Depresiunea Bahna i din estul podiului. n general este vorba de alunecri superficiale. Primul care amintete de astfel de suprafee a fost Emm. de Martonne (1907). El stabilete trei peneplene n Podiul Mehedini: miocen (n est), pliocen (pe centru) i platforma Bahna (n vest). n 1908 Cviji apreciaz c Podiul Miroci are o singur suprafa, ponian, perioad cnd se consider c pe defileu exista deja Dunrea (pontiche Talboden). Dar tot el amintete i un nivel miocen de vale, care ar fi deci (curios !) mai vechi ca suprafaa Miroci.

Evolutia retelei hidrografice Reteaua hidrografica a inceput sa se formeze in miocen si se continua in prezent prin remanieri subterane.Exista trei generatii de vai : 1. Bahna-Topolnita si Coutea.Bahna a mostenit cursul culoarului miocen.Bahna este o vale antecedenta .Topolnita si Coutea sunt vai transversale care s-au adancit pe masura ridicarii Podisului Mehedinti.Sunt vai epigenetice, au izvoarele in Muntii Mehedinti. 2. raurile principale autohtone care in interiorul podisului au orientari sud-vest nord-est si nord-est sud-vest, iar in Podisul Coutei au orientari nord-est sud-est.Aspectul lor este de chei sau vai inguste. 3. cea de-a treia generatie de vai s-a format in holocen dupa glaciatiuni, sunt foarte putine adancite si au aspect torential. Treptele de nivelare E. de Martonne identifica doua nivele structurale : in miocen care desemneaza nivelul general al podisului si un alt nivel pliocen corespondent suparfetei Gornovita.Nicolae Popescu identifica tot doua nivele dar in sudul podisului : nivelul Bahnei si nivelul terasei a-VIII-a a Dunarii. Ca terase N. Popescu identifica circa 5-6 terase cu specificarea ca aceste terase se pierd cand raul intra in subteran. Tipuri de relief: - relieful petrografic este dominat de cel carstic.Fasia de calcare in care este grefat tine de la Baia de Arama pana la Ciresu. - exocarstul este format din campuri de lapiezuri, din doline, din polii, se caracetrizeaza prin captari carstice si vai antitetice (Bazinul Topolnitei in dreptul Ponor si Ponorel. - endocarstul este reprezentat prin pesteri care apartin unui sistem carstic care are legatura cu sistemul carstic al Vaii Cernei -podul natural de la Ponoare Clima este carcterizata prin influente medieteraneene, dar si sudice si vestice.Cele vestice sunt raspunzatoare de topoclimatul de adapost, de crearea conditiilor fohnale.Temperatura depaseste 11C in sud, 9,5C in nord.Numarul de zile caracteristice sunt doar 20 de iarna, 110 zile de inghet, 20 zile tropicale si 80 de vara.Stratul de zapada se pastreaza 75 zile.Precipitatiile sunt in jur de 800 mm anual si se caracterizeaza prin 3

doua maxime si doua minime ; maximele sunt in mai-iunie si octombrie-noimbrie, iar minimele sunt in augustseptembrie si decembrie si februarie.Exista mai multe topoclimate in functie de expunere, calcare si de culoarele si bazinetele depresionare. Apele Reteaua hidrografica este impartita in doua tipuri de rauri : alohtone cu obarsia in Muntii Mehedinti si autohtone cu obarsia la contactul dintre Podisul Mehedinti si munti.Astfel cele autohtone sunt rauri scurte iar cele alohtone sunt rauri lungi : Topolnita, Bahna afluenti ai Dunarii, respectiv Cosustea afluent al Motrului. Rauri cu drenaj subteran Topolnita, Cosustea. Registrul scurgerii este in functie de distributia precipitatiilor: un regim mediteranean: doua maxime si doua minime.Ca regim al scurgerii subterane: circulatia carstica, care intarzie maximele si minimele. Lacurile sunt de dimensiuni reduse si putine, sunt temporare (Ztonul care se formeaza la intrarea in pestera de la Cotmeana ; Gornovita, Balta care sunt niste lacuri extinse de mica adancime si cu caracter de mlastinire).Toate aceste lacuri sunt formate in doline.De asemenea mai exista Lacul Portile de Fier I. Apele freatice sunt cantonate in depozite de versant, in scarte de alterare, in rocile sedimentare, ele variaza in adancime in functie de regimul precipitatiilor Solurile Exista soluri brune-acide, brune-luvice, bruno-argilo-iluviale si ca tipuri specifice rendzinele, erodisolurile.Ele sunt intrunite in zona cornetelor, in cheile Topolnitei si Cosustei si pe suprafetele modificate antropic.Solurile aluviale se intalnesc acolo unde nu sunt chei.Solurile urmaresc alcatuirea litologica a Podisul Mehedinti. Vegetatia Se incadreaza in etajul nemoral, in subetajul padurilor de fag si gorun.In culoarul Dunarii vegetatia se caracterizeaza prin paduri de stejar pufos, cer, garnita, corn, liliac,alun turcesc.In bazinul Bahnei sunt dezvoltate padurile de pin negru ; pe versantii umbriti si in nord-vestul podisului vegetatia este dominata de padurile de gorun si fag ; la contactul cu Muntii Mehedinti sunt dezvoltate paduri de fag balcanic, corn, frasin, tei, asociatie vegetala specifica zonei Mehedinti : mojdrean, liliac, corn, carpinita. Fauna se caracterizeaza prin diversitate de specii : caprioara, mistret, vulpe, vipera cu corn, scorpion, testoasa lui Hermann. Rezervatiile naturale sunt foarte dense : rezervatii botanice : Gura Vaii-Grciorova, Ponoare (liliac salbatic) , rezervatii forestiere de pin negru ; rezervatii speologice : pesterile de la Topolnita, Ponoare ; rezervatiile paleontologice : Bahna, Ilovita unde se identifica calcarele recifale. Populatie si asezari Evolutia populatiei a crescut din secolul XVIII de patru ori fata de jumatatea secoluluiXX.De la jumatatea secolului XX pana in 1985 s-a inregistrat o scadere generata in prima parte de sporul migratoriu.Printre localitatile care au suferit pierderi se numara : Podeni, Ciresu, Bahna. Densitatea populatiei este de circa 30 loc. /km si de 40 loc./km in marginea Podisului Mehedinti. Miscarea naturala este caracterizata prin spor negativ : Baia de Arama spor negativ de 4. Cracteristicile asezarilor : - sunt sate mici cu profil agricol care se carcterizeaza prin cresterea animalelor, pomicultura. - satele agricole sunt mici sub 500 loc. - exista patru sate medii de peste 1000 loc. - structura asezarilor este risipita si in concordanta cu relieful : in bazinele depresionare sunt asezari adunate : Baia de Arama ECONOMIA Caracter agricol deoarece resursele subslului sunt reduse : calcarele pentru var si gresii, sisturi cristaline, minereuri de cupru (Ponoare), resursa hidrologica. 4

Agricultura circa 45% din fondul funciar este reprezentat de suprafetele agricole : culturi de porumb, de secara, livezi de prun, mar, cires, pasuni si fanete. Activitatea industriala : se exploateaza calcarul la Baia de Arama, Ponoare, Nadanova, Gornovita, Balta, Ciresu ; se exploateaza lemnul in Bazinul Bahnei si Cosustei Ca industrie : olarit, textile. Reteua de drumuri nemodernizata care face legatura cu drumurile moderne de pe vaile Motru si la contactul cu Podisul Strehaiei. Drumuri modernizate : Baia de Arama Ponoare Nadanova ; Ciresu Balotesti.Dezvoltarea economica : valorificarea resurselor locale, crearea unor retele de drumuri modernizate, exploatarea potentialului turistic. Regionarea Podisului Mehedinti In Podisul Mehedinti exista trei mari fasii orientate nord-vest sud-vest: o fasie la contactul cu muntii, o fasie depresionara in centru, o fasie la contactul cu Podisul Getic.Cele trei fasii sunt impartite in doua : 1. prima fasie este formata din Dealurile Izvernei in nord-vest, in sud-vest Dealurile Moisesti-Morarisca, ulucul depresionar Baia de Arama Ciresu in nord si centru, Depresiunea Bahna in sud, ulucul depresionar se carcterizeaza prin prezenta cornetelor. 2. fasia exterioara este formata din Podisul Nevat-Chiciora. Podisul Mehedinti este un podis de eroziune.Ulucul depresionar Baia de Arama Ciresu are o fragmentare mare intre Nadanova si Ciresu, se carcterizeaza prin carst.In acest carst cursurile subterane ale Topolnitei - Zaton .Se caracterizeaza prin prezenta cornetelor care se desfasoara pe doua siruri de maguri calcaroase : cornetul Babei, cornetul Cerboani.Aceste depresiuni se numesc si lunci.In aceste lunci se acumuleaza lacuri : Balta, Zaton.Sohodolurile sunt vai seci. Trepte antitetrice,pesteri : Bulba, Ponoare ; izbucuri : Bulba. Se evidentiaza ca trepte de relief : - doua trepte in bazinul Bulbei : Ponoare, Zaton ; - trepata de la Baia de Arama ; - trepata Balta si Ciresu circa 450 m Ponoare in nord-vestul Podisului Mehedinti.Carstul de platforma sau exocarstul se caracterizeaza prin campuri de lapiezuri, Ponoare, podul natural, Pestera de la Pod si doua cornete : Dealul Pesterii, Cornetul Mareii. Padurea de liliac Padurea Negoiesti.Rezervatia are o varietate de elemente floristice.In nord-vestul culoarului pesterile sunt pe suparafata de strat, cele de la Ciresu sunt dezvoltate de diaplaze. Dealurile Izvernei intre Motrusec si valea superioara a Topolnitei, fragmentarea este foarte mare, declivitatea este de peste 40 ; altitudinea maxima coincide cu cea maxima a podisului, relieful dominant este cel structural.Dosul este reprezentat de versanti cuestici iar fetele sunt suprafete structurale.Utilizarea terenurilor este sub influenta reliefului.Ca hidrografie : Topolnita, Cosustea, Motrusec care formeaza lunci extinse. Dealurile Moisesti se dezvolta intre Topolnita si Dunare, altitudinea maxima depaseste 700 m (Gornovita), ca relief monotonie rezultata din prezenta sisturilor cristaline apar diferentieri : Dealul Malaraschi se caracterizeaza prin relief evoluat= relief nivelat ; Dealurile Bahnei si Moisesti cu relief accidentat intrat intr-un nou ciclu de modelare (vaile sunt inguste).Utilizarea terenurilor Dealul Marischi utilizare agricola, in Dealurile Moisesti Bahnei suparfetele sunt incluse in fondul forestier. Depresiunea Bahna este orientata nord-est, spre sud-est si se continua in culoarul dunarean cu Depresiunea Orsovei.Culoarul are 10 km cu aspect deluros si cu o panta mare. Dealul Mare Dalma are altitudini de 600 m care scad de la nord-vest catre sud-est, interfluviile sunt plate, sunt utilizate in infrastructura, agricultura ; versantii sunt impaduriti. Dealurile Nevat Chiciora in sud-estul Podisului Mehedinti intre Valea Cosustei si Valea Crivei in nord, Valea Topolnitei in sud.Altitudinile sunt in jur de 700 m, culmile sunt netede, vaile sunt adanci : Valea Jidostitei, Topolnita.In localitatea Halinga a fost construit singurul combinat de apa grea din sud-estul Europe.Din punct de vedere al dezvoltarii : turism Schitul Topolnita.

Podiul Mehedini Bibliografie minimala 5

Martonne Emm. de (1907), Lvolution morphologique des Alpes de Transylvanie, ,,Rev. gogr., Ann. II, Paris; vezi i vol. Lucrri geografice despre Romnia, I, Editura Academiei, Bucureti, 1985. Mihilescu V. (1946), Piemontul Getic, Rev. geogr. rom., II, I-IV (1945). Paraschiv D. (1965), Piemontul Cndeti, St. tehn., econ., seria H, Geologia Cuaternarului, nr. 2. Popescu N. (1966), Observaii geomorfologice asupra Depresiunii Ogradena-Bahna, Analele Universitii Bucureti, Geografie, XV, 1. chiopoiu Al. (1982), Dealurile piemontane ale Coutei. Studiu geomorfologic, Editura Scrisul Romnesc, Craiova. Vintilescu I. (1946), Podiul sau plaiul Mehedinilor, Rev. geogr. , II, 1.