Infectii locale colectate (abcese, flegmoane, empieme).

inainte de colectare se recomanda comprese umede, antalgice, antiinflamatorii minore (nu fenilbutazona si corticoizi!). Antibioticele sunt uneori inutile, chiar periculoase, deoarece, sub o aparenta vindecare, infectia persista. Agentul patogen trebuie izolat din focarul septic - uneori din sange (hemocultura) alteori din urina (urocultura). in unele cazuri localizarea infectiei sugereaza germenul: abcesele dentare - Str. viridans, stafilococi anaerobi; limfangitele - streptococ beta-hemolitic; abcesul de prostata - colibacil, gonococ, enterococ, proteus, piocianic. in infectiile colectate, evacuarea si drenarea puroiului sunt obligatorii. in infectiile dentare, alaturi de Tratamentul local, se administreaza antibiotice active asupra germenilor de supuratie si anaerobi (peniciline, oxacilina, ampicilina, eritromicina), cefaloridina. in infectiile streptococice penicilina este antibioticul de electie, in cele stafilococice este necesara antibiograma. Infectiile genitale (anexite, metrite, perimetrite, pelviperitonite, infectii puer-perale) sunt provocate de streptococ, stafilococ - adesea de spital, colibacil, enterococ, bacterii anaerobe, proteus, piocianic etc. Alegerea antibioticului trebuie facuta in functie de germen (daca poate fi izolat). Avortul incomplet, chiar daca nu se ivesc semnele infectiei, trebuie tratat ca un avort septic. Infectiile puerperale sunt frecvent provocate de stafilococi rezistenti la antibiotice, anaerobi, bacili gram-negativi. Simptomatologia este stearsa, uneori ignorata de bolnava, debutul fiind prin septicemie. De aceea, in starile septice la femei este obligatoriu si examenul genital. in infectiile cu stafilococ de spital (rezistent) sunt indicate doze mari de oxacilina in asociere cu penicilina, streptomicina, kanamicina sulfat sau gentamicina. Infectia urinara (I.U.) este astazi una dintre cele mai frecvente. Cauzele sunt numeroase, dar la femei in principal domina cistita cronica, la barbati prostatita cronica si, la ambele sexe, litiaza urinara, mai ales litiaza infectata cu proteus. Diagnosticul este clinic, dar mai ales bacteriologic, leucocituria peste 5 000 de elemente/mm3/min. (proba Addis-Hamburger) si bacteriuria peste 100 000/ml (proba Kass) certificand infectia urinara. in cazul identificarii unor germeni patogeni, antibiograma este obligatorie. Se prescriu antibiotice care se elimina in forma activa prin urina, fiind excluse deci cloramfemicolul, novobiocinul (Nivecin) etc. Se tine seama si de pH. La un pH acid sunt active penicilinele naturale si semisintetice, acidul nalidixic (Negram) si nitrofurantoina; pH-ul alcalin sporeste eficacitatea kanamicinei sulfat si a gentamicinei. Eritromicina este activa la pH cu o valoare ce depaseste cifra 8. in infectia urinara acuta domina B. coli, Proteus, enterococul, rar stafilococul; in cea cronica, Proteus, Klebsiella, piocianicul. Ca masuri generale se recomanda: consumarea frecventa si din abundenta a lichidelor, golirea completa a vezicii dupa fiecare mictiune, igiena perineala stricta, tratarea vulvovaginitelor (in cazul femeilor), a constipatiei si cauzelor favorizante

(diabet etc). in formele grave se administreaza antibiotice majore: ampicilina, cefalexina, gentamicina, colistina, kanamicina sulfat. in formele mai putin grave: sulfamide (neoxazol, sulfametin, nitrofurantoin, acid mandelic, cicloserina, urovalidon, cotrimoxazol, acid nalidixic). Se recomanda asocierile sinergice: ampicilina + kanamicina sulfat, ampicilina + gentamicina, combinatii de sulfamide sau cotrimoxazol. Nu se prescriu penicilinele si sulfamidele la alergici; streptomicina, kanamicina sulfat, gentamicina, sulfamidele, Septrinul, nitrofurantoinul - la gravide, in insuficienta renala antibioticele se pot cumula, crescandu-si toxicitatea. Este necesara evaluarea insuficientei renale prin clearance-ul la creatinina. Se prefera antibiotice netoxice: oxacilina, cefalotina, rifampicina. Fiecare germen are o sensibilitate caracteristica fata de anumite antibiotice. Astfel, enterococul este sensibil la ampicilina si la asocierea penicilina-streptomicina; Proteus-ul la ampicilina, cotrimoxazol, Klebsiella - la gentamicina sau colistina; piocianicul - la gentamicina, colimicin, carbenicilina. in pielonefrita acuta se incepe Tratamentul cu kanamicina sulfat (6 zile, 1 g/zi), urmata de ampicilina (14 zile, 1,5-2 g/zi) si in continuare, cu acid mandelic, nitrofurantoin, sulfametin, neoxazol (Sulfizol), dupa caz. Pentru a nu pierde momentul interventiei, in puseul acut sever se fac toate examenele, se hidrateaza abundent bolnavul, se impune repausul la pat si se administreaza Sulfametin sau cotrimoxazol. Daca infectia persista, dupa 48 de ore se administreaza antibioticul eficace stabilit de antibiograma, acidifiindu-se urina. Tratamentul de durata poate fi continuu timp de 1 - 3 luni (nitrofurantoin, 50 - 100 mg/zi; acid nalidixic (Negram), 0,5 - 1 g/zi; sulfamide, 0,5 - 1 g/zi sau discontinuu (10 - 20 de zile pe luna), alternand 1-2 produse si acidifiind urina cu Metenamin, Hexamin) sau acid mandelic. Totusi, de multe ori, antibioticele nu pot inlocui unele chimioterapice: acid nalidixic (Negram), nitrofurantoin, sulfamide, cotrimoxazol. Infectii digestive (gastrite acute, gastroenterite, colite, enterocolite, diaree acuta,

dizenterie). in majoritatea infectiilor digestive, cu exceptia celor specifice, sunt suficiente regimul alimentar, rehidratarea orala sau intfavenoasa, terapia simptomatica asociata cu antiseptice intestinale: Saprosan, Mexaform, Intestopan. De regula antibioticele nu sunt necesare. Cauzele sunt numeroase: excese alimentare, cauze alergice, diskinezii, tulburari secretorii, intoleranta alimentara, infectii sau toxiinfectii alimentare (salmonele, stafilococi, streptococi, proteus, piocianic, coli, anaerobi, enterococ etc). Cand sunt necesare antibioticele, se recomanda acelea care se concentreaza in lumenul intestinal: streptomicina, neomicina, colistina, sulfamide insolubile (salazopirina). in enteritele stafilococice (comune, dar grave), care apar dupa Tratamente mai indelungate cu antibiotice (scaune apoase, frecvente, de tip holeriform, fenomene toxice, colaps uneori) se administreaza oxacilina, cloxacilina, eritromicina, rifampicina, kanamicina sulfat. in aceste cazuri masurile importante constau in sterilizarea purtatorilor sanatosi si evitarea abuzului de antibiotice. in formele clinice grave se aplica metoda triplei asocieri in doze mari: penicilina, oxacilina, kanamicina sulfat. in dizenteria bacilara, pe langa repaus, regim si Tratament simptomatic, este necesara administrarea unor antibiotice sau chimioterapice pe perioade scurte: tetraciclina 2 g - 3-4 zile; cloramfenicol 2 g/zi (rezervat numai cazurilor de exceptie); de asemenea sunt recomandate antiseptice intestinale (cu acelasi procent de bune rezultate): Saprosan sau Intestopan -12 tablete in prima zi si 8 in urmatoarele 2 - 3 zile; Mexaform in doze pe jumatate; in formele

rebele, asocierea de streptomicina sau neomicina cu tetraciclina si o sulfamida. Abuzul de antibiotice poate provoca si enterite cu Candida albicans. in febra tifoida ! sunt eficiente cloramfenicolul, ampicilina sau Septrinul. in holera se recomanda, in principal, reechilibrarea masiva hidroelectrolitica si secundar, administrarea de ) tetraciclina, cloramfenicol, cotrimoxazol. in dizenteria amibiana se administreaza derivati de chinoleina (Mexaform, Vioform), metronidazol, tetraciclina. Nu intotdeauna este posibila antibiograma. in aceste cazuri rationamentul clinic este decisiv. Astfel, in fata unui bolnav care a mancat in ajun prajituri cu crema si care prezinta colici abdominale, varsaturi, scaune lichide abundente, verzui, putem banui o salmoneloza sau o stafilococie. Alaturi de regim si rehidratare, sunt utile antisepticele intestinale. La un bolnav cu scaune lichide, cu stare generala buna si afebril, se recomanda regim, repaus, Tratament simptomatic, eventual antiseptice ( intestinale. in concluzie, abuzul de antibiotice trebuie proscris, acestea fiind rezervate / numai cazurilor total justificate. Infectii acute ale cailor respiratorii. Majoritatea acestora sunt de origine virala, ( deci antibioticele sunt inutile, chiar daunatoare, administrarea acestora favorizand selectionarea unor germeni rezistenti, combaterea suprainfectiei bacteriene cu tetraciclina, ampicilina, cotrimoxazol nu este necesara, decat in situatii cu totul deosebite. Infectiile micotice (candidozele) apar la bolnavii tarati si la cei tratati cu antibiotice cu spectru larg si beneficiaza de spalaturi cu solutii slabe de bicarbonat, aplicatii locale de stamicin (drajeurile nu pot fi active decat in candidoza intestinala), de derivati de oxichinoleina (Saprosan, Intestopan) sau atingeri locale cu amfotericinaB. Infectia carbunoasa (antraxul): Tratamentul de electie este cel cu penicilina (1 600 000 - 3 000 000 u.i); serul anticarbunos este inutil si depasit. Infectia gonococica raspunde fa Tratamentul cu penicilina, eritromicina, rifampicina, streptomicina sau tetraciclina. in gonocociile acute se aplica, uneori, Tratamentul de soc ultrascurt: bolnavul ingereaza in fata medicului, in cateva minute, 1 g tetraciclina sau 1 - 2 g rifampicina, sau 1,5 - 2 g eritromicina. Penicilina poate masca, uneori, o eventuala infectie luetica concomitenta.

Actinomicoza beneficiaza de interventia chirurgicala si de terapia cu antifungice, penicilina sau cotrimoxazol. Angine si amigdalite. Fara a fi obligatoriu, anginele rosii (eritematoase) sunt virotice, iar cele albe (pultacee), bacteriene. Bacteriile incriminate cel mai frecvent sunt: streptococul, stafilococul, pneumococul, bacili gram-negati vi, anaerobii etc. in anginele virotice nu se recomanda antibiotice. in cele micotice se administreaza nistatin (stamicin), in pulbere fina sau suspensii, care se mentin un timp in gura. in anginele bolilor de sange (agranulocitoza, leucbze) cu suprainfectie bacteriana sunt obligatorii antibioticele (penicilina etc, dar nu cloramfenicol sau sulfamide). in angina difterica, alaturi de Tratamentul specific, se administreaza eritromicina, ampicilina, cefaloridina sau tetraciclina. in angina fuzospirilara se recomanda penicilina V (tabletele se sug, fara a le sfarama sau zdrobi) sau penicilina G i.m. in angina streptococica penicilina constituie Tratamentul de electie (penicilina G -1 000 000 u.i./zi in doze egale la 3 - 4 ore, timp de 10 -12 zile). Angina streptococica poate fi punctul de plecare al nefritei in focar, glomerulonefritei acute, reumatismul , articular acut. De aceea, profilaxia infectiilor strecptococice este obligatorie si se face tot cu penicilina: benzatilpenicilina. , Bronsite - bronhopneumonii - pneumonii. Bronsitele cronice se complica in timp

cu emfizem pulmonar, cord pulmonar cronic si astm bronsic. De aceea Tratamentul infectiei trebuie corect instituit cu tetracicline, ampicilina sau cotrimoxazol. Limitarea la Tratamentul pe timp indelungat, cu antibiotice si chimioterapice trebuie evitata. In bronhopneumonii germenii obisnuiti sunt: streptococul, pneumococul, stafilococul de spital, enterococul, colibacilul, hemofilul, proteusul, piocianicul, klebsiellele. in functie de antibiograma (este dificila izolarea germenului din sputa), se instituie Tratamentul cu penicilina, ampicilina, cotrimoxazol etc. Nu se recomanda Tratamentul de rutina cu streptomicina sau rifampicina, deoarece acestea pot masca o infectie tuberculoasa. Tratamentul pneumoniilor este similar. Daca nu se poate stabili diagnosticul etiologic, se instituie Tratamentul cu tetraciclina, ampicilina, penicilina sau cotrimoxazol; in celelalte situatii, Tratamentul trebuie sa tina seama de germenul caruia i se adreseaza. Pentru pneumococ si streptococ se recurge la penicilina G: 2 - 6 milioane u.i./zi, administrate la 4 - 6 ore, timp de 4 - 8 zile; la eritromicina, in caz de alergie la penicilina: 2 - 3 g repartizate in 4 prize, timp de 4 - 8 zile (sunt indicate aceleasi doze in cazul tetraciclinei); se mai recurge la cotrimoxazol: 4 comprimate/zi, timp de 4 - 8 zile; de asemenea, la sulfametinin cazul depistarii unui Haemophilus (hemofil, cum s-a transcris fonetic mai sus); ampicilina oral 2 - 4 g timp de 8 -10 zile, tetraciclina, cloramfenicol, eritromicina; pentru Klebsiella - streptomicina sau kanamicina sulfat 1 g/zi, gentamicina 150 mg/zi, timp de 10 - 12 zile, in cazul stafilococului

- doze maxime de penicilina, eritromicina, meticilina, oxacilina, cefaloridina, administrate timp de 10 - 30 de zile; bacililor gram-negativi le sunt destinate ampicilina, cefalosporina, streptomicina, kanamicina sulfat, gentamicina, polimixina, Septrinul, sulfisoxazolul, administrate pe o perioada de 8 - 30 de zile; pentru micoplasme - eritromicina, tetraciclina, in cazul febrei Q - tetracicline sau cloramfenicol; in ornitoza-psitacoza - tetraciclina, streptomicina, cotrimoxazol. Examenul radiologie precizeaza adeseori etiologia (tuberculoza pulmonara, pneumonie pneumococica, stafilococica, febra Q", pneumopatia atipica primara, ornitoza, adenoviroza pulmonara); examenul sputei permite identificarea unei tuberculoze sau a unui neoplasm. Pneumoniile repetate, mai ales la nivelul aceluiasi segment, evoca un neoplasm, cele cu exsudat - o pneumonie bacteriana, iar cele interstitiale - o pneumonie nebacteriana (virotica, cu rickettsii sau cu micoplasme). Exista si forme mixte. in pneumoniile acute, in care etiologia nu se poate stabili, se poate incepe Tratamentul cu tetracicline, active fata de majoritatea germenilor. Bruceloza acuta beneficiaza de un Tratament asociat: tetraciclina (2-3 g/zi) + streptomicina (2 g/zi timp de 7 zile, apoi 1 g timp de 10 - 20 de zile); la aceasta asociere se poate adauga eventual si cotrimoxazol (4 g/zi). Colecistitele reclama, dupa caz, Tratament chirurgical si medical antispastic si antiin-fectios. Germenii cel mai frecvent intalniti sunt colibacilul, enterococul, klebsiellele, salmonelele, stafilococul, streptococul, piocianicul, iar antibioticele indicate: ampicilina, penicilina, eritromicina, novobiocina, tetraciclina, rifampicina. Administrarea prin intermediul sondei, direct in duoden, nu este superioara celei orale. Endocarditele bacteriene. Tratamentul antibiotic este decisiv, daca este instituit precoce si adaptat la sensibilitatea germenului. Deoarece boala este grava si diagnosticul precizat de obicei tardiv, in toate valvulopatiile congenitale sau reumatismele insotite de stare subfebrila se vor face 4-6 hemoculturi in primele 24 - 48 de ore, pe medii diferite. Se asociaza penicilina G (4 - 8 milioane u.L/zi) cu 1 - 2 g streptomicina (4 prize), 1 g kanamicina sulfat sau 200 mg gentamicina. Calea de administrare este perfuzia i.v., continua sau mixta (2-3 perfuzii i.v., 3 injectii i.m. si 3 - 4 administrari orale/zi). Durata: minimum 6 saptamani. in caz de alergie la peniciline, se poate incerca desensibilizarea prudenta, acoperita cu corticoizi. Endocarditele cu streptococ beta-hemolitic necesita un Tratament mai scurt, cele cu Str. viridans, unul mai prelungit. Formele cu enterococ sunt mai grave (necesita asocieri de ampicilina sau penicilina cu gentamicina, 1 kanamicina sulfat sau streptomicina). Formele cu stafilococ penicilazo-pozitiv sunt

mai grave ca cele penicilazo-negative si beneficiaza de oxacilina (6-8 g/24 de ore), ( meticilina (8-16 g/24 de ore), cefalosporina (4-6 g/24 de ore), fucidina, vancomicina sau rifampicina. Formele cu piocianic sunt foarte rezistente la Tratament. Erizipelul raspunde bine la sulfamide si in special la penicilina. in febra recurenta, se administreaza penicilina. Gripa nu beneficiaza de antibiotice si nici de Polidin, acestea putand fi chiar daunatoare. Profilactic, se poate utiliza vaccinul antigripal sau Amantadina. Lambliaza, se trateaza cu metronidazol (Flagyl) (500 -1 000 mg/24 de ore). Lepra se trateaza cu sulfone, cotrimoxazol, Fanasil, streptomicina sau kanamicina sulfat. Limfogranulomatoza inghinala benigna se trateaza cu sulfamide sau cu tetracicline. Meningitele sunt boli grave produse de virusuri, fungi, leptospire, spirochete, bacterii si protozoare. Bacteriile frecvent incriminate sunt: meningococul, streptococul, stafilococul, enterococul, hemofilul (Haemophilus), colibacilul, salmonelele, proteusul, piocianicul, bacilul Koch. Tratamentul este complex: sedative, rehidratare, combaterea socului si antibiotice. Data fiind gravitatea bolii, se instituie lainceput un Tratament prezumptiv, continuandu-se chiar de a doua zi, pe baza examenelor de laborator. in meningitele cu meningococ, streptococ sau gonococ se administreaza timp de 5 - 10 zile penicilina, ampicilina, sau cotrimoxazol. in formele cu pneumococ sau enterococ - penicilina sau ampicilina in asociere cu cotrimoxazol si streptomicina sau kanamicina sulfat; hemofilul raspunde la ampicilina asociata cu streptomicina sau kanamicina sulfat; meningitele cu colibacil se trateaza cu ampicilina + streptomicina (kanamicina sulfat sau gentamicina); cele cu piocianic - cu asocierea de polimixina (Colistin), gentamicina sau carbenicilina + kanamicina sulfat; formele stafilococice raspund la asocierea penicilina+oxacilina+ kanamicina sulfat. Tratamentul dureaza 2 - 4 saptamani. Corticoterapia nu este indicata intotdeauna. Ornitoza - boala asemanatoare psittacozei, cu tablou clinic gripal sau pneumonie -se trateaza cu tetraciclina sau eritromicina. Otitele, mastoiditele si sinuzitele sunt provocate de streptococ, pneumococ, stafilococ, hemofil, colibacil, proteus sau piocianic si raspund la Tratamentul cu penicilina, ampicilina

si, mai rar, la streptomicina sau kanamicina sulfat (sunt ototoxice). / articular acut - boala infecto-alergica, provocata de streptococul beta-

Reumatismul

hemolitic - se trateaza cu acid acetilsalicilic sau aminofenazona, corticoizi si penicilina. Tratamentul profilactic se face cu Moldamin. Rickettsiozele sunt boli provocate de diferite tipuri de rickettsii. R. pro wazekii produce tifosul exantematic,i?. quintana - febra de 5 zile", iar/?, burnetii - febra Q. Se trateaza cu 2 3 g/zi. tetraciclina si, mai rar, cloramfenicol. Deoarece unele tipuri de rickettsii persista latent in organism (R. quintana si R. burnetii), se recomanda tratamentul profilactic cu tetraciclina. Salmonelozele sunt boli cu simptomatologie digestiva, cele mai cunoscute fiind febra tifoida si febrele paratifoide. Tratamentul consta in repaus, regim, reechilibrare, hidroelectrolitica si antibiotice (cloramfenicol, reprezinta Tratamentul de electie, ampicilina, Septriha). Scadatina: Tratamentul antimicrobian consta, ca si in cazul R.A.A. si al glome-rulonefritelor, in administrarea de penicilina. Septicemiile sunt infectii generale grave, provocate de numerosi germeni: streptococ, stafilococ, enterococ, colibacil, piocianic, klebsiele, proteus etc. in cazul acestor grave infectii, se au in vedere asanarea portii de intrare in organism a infectiei (cutanata, dentara, amigdaliana, genitala, digestiva, traumatica), a focarelor septice si Tratamentul antinfectios. Sunt necesare hemoculturi si uroculturi repetate. Daca germenul nu este identificat, se instituie un Tratament masiv prelungit (15 - 20 de zile), intr-o tripla asociere: penicilina G (sau Ampicilina) + meticilina (sau oxacilina) + kanamicina sulfat (sau gentamicina). Trebuie avut in vedere insa faptul ca neoplasmele si bolile de sistem pot sugera sau se pot complica cu o septicemie. Utilizarea corticoterapiei este contraindicata. Stafdocociile reprezinta un grup de boli variate (piodermite, amigdalite, otite, mas-toidite, abcese, flegmoane, metrite, flebite, infectii pulmonare, pleurezii purulente, osteo-mielite, enterite, endocardite, meningite, septicemii) provocate de diferite tipuri de stafilococ. in ultimul timp a crescut frecventa stafilococilor de spital, rezistenti la antibiotice. Pentru combaterea lor sunt necesare sterilizarea purtatorilor sanatosi (neomicina, bacitracina) si evitarea abuzului de antibiotice. in cazurile grave este utila tripla asociere: penicilina G + meticilina (sau oxacilina) + kanamicina sulfat. in infectiile cu stafilococ penicilazo-negativ sunt indicate penicilina G, ampicilina sau eritromicina, iar in cele* penicilazo-pozitive (mai severe) - oxacilina, meticilina, cloxacilina, cefaloridina, eritromicina, acidul fuccidic, vancomicina, novobiocina, rifampicina sau kanamicina sulfat, Infectiile stafilococice tratate timp indelungat cu antibiotice se pot solda cu su-prainfectii cu selectarea unor germeni rezistenti.

Stieptocociile cele mai obisnuite sunt: anginele, otitele, sinuzitele, scarlatina, nefritele, R.A.A., bronhopneumoniile, limfangitele, abcesele si flegmoanele, endocarditele, meningitele, septicemiile. Infectiile cu streptococ beta-hemolitic raspund la penicilina G, ampicilina, cefaloridina, eritromicina, iar cele cu Str. viridans - la ampicilina, penicilina G, eritromicina, streptomicina, kanamicina sulfat. Tetanosul reclama Tratamentul cu diazepam (Valium) 5 mg/kilocorp (i.v., i.m. sau oral), antitoxina tetanica (100 - 200 000 u.) si eventual, penicilina. Toxoplasmoza - boala provocata de un protozoar - se trateaza cu Daraprim in asociere cu sulfametin sau cotrimoxazol. Trahomul beneficiaza de Tratamentul cu tetracicline, sulfamide si peniciline. Tricomoniaza - boala provocata de un protozoar - raspunde la Tratamentul cu metro-nidazol (Flagyl), administrat oral (in doze de 500 - 700 mg), timp de 15 - 20 de zile. Tusea convulsiva - afectiune provocata de Haemophilus pertussis - necesita Tratamentul cu tetracicline, cloramfenicol si eritromicina. Vaccina coweana se trateaza cu idoxuridina, iar variola - cu marboran.

DJUNA DAVITASVILI este un nume foarte cunoscut, cu puternice rezonante speciale pentru milioane de oameni. Dar nu despre persoana sau personalitatea vestitei vindecatoare vom vorbi mal jos, ci vom reproduce - fara comentarii - o serie de sugestii si retete pentru terapia (sau profilaxia) diverselor afectiuni ce macina astazi lumea vie. Sunt, de fapt, reguli de viata general valabile, bazate exclusiv pe ceea ce ne ofera natura. A limentatia sta la baza sanatatii, prin modul in care stim sau nu sa o facem prin prisma ratiunii, si nu doar a pornirilor instinctuale. Djuna identifica trei categorii mari de alimente, dupa cum urmeaza: 1. carne, peste, zeama de carne, oua, fasole (bob), ciuperci, nuci, floarea soarelui (seminte), vinete. 2. verdeata, fructe, legume, pepene verde, pepene galben, vin sec, unt, grasimi, ulei vegetal. 3. paine, peste, fainoase, orez, cartofi, zahar, miere de albine. Pentru curatirea organismului de substantele daunatoare acestuia, introduse in corp prin alimentatia curenta, trebuie sa se tina seama de cateva reguli usor de respectat. Categoria nr. 1 de alimente reprezinta acizii, iar categoria nr. 3 - bazele. Nu se amesteca la aceeasi masa alimentele din categoria 1 cu cele din categoria 3. Se pot combina categoria 1 cu categoria 2 sau

categoria 2 cu categoria 3. Diferenta dintre mesele acide si cele bazice trebuie sa fie de minimum 3 ore. In curatirea organismului, lactatele sunt excluse. Nu se bea apa in timpul mesei, ci abia la o ora dupa aceasta. Tot cu o ora mai tarziu se pot consuma si fructe, intrucat ele se digera mai repede decat restul alimentelor. Pe langa alimentele enumerate mai sus, dimineata si seara se consuma cate un catel de usturoi. Curatirea organismului se face, de preferinta, in luna iunie.t - Curatirea limfei si a sangelui. Dimineata, se beau 100 ml de apa rece, in care s-a dizolvat sare amara, atat cat sa fie baubila. Se prepara un suc din portocale (900 ml), grapefruit (900 ml) si lamaie (200 ml). La o ora dupa ce s-a baut solutia de sare amara, se beau 100 ml din sucul respectiv si 100 ml de apa fiarta si racita. Apoi, aceeasi cantitate (100 ml suc si 100 ml apa racita) se bea la fiecare jumatate de ora, pana se termina cantitatea de 2 litri din fiecare. Tratamentul dureaza 3 zile, perioada cand nu se mananca si nu se bea nimic altceva. - Curatirea ficatului. Timp de 2 zile, se beau cate 5-6 pahare de suc de mar. In a treia zi, bolnavul se culca la ora 19 pe partea dreapta, cu o sursa de caldura (perna electrica) sub ficat. Se prepara un amestec din 3 linguri de ulei de masline si 3 linguri zeama de lamaie, care se bea din sfert in sfert de ora, pe durata a circa 2 ore. Cantitatea totala trebuie sa fie de 300 ml ulei de masline si 300 ml zeama de lamaie. A doua zi de dimineata se face clisma, care va elimina toate reziduurile de la ficat. - Curatirea rinichilor (calculi renali). Pe parcursul unei saptamani, nu se mananca decat pepene verde cu paine neagra. In ziua a saptea, intre orele 2 si 3 (noaptea), se face o baie calda, cu corpul cufundat in apa pana la gat si se mananca pepene verde rece. Dupa circa o ora, vor fi eliminate pietrele. Eventual, procedura se repeta dupa doua saptamani. - Curatirea articulatiilor de saruri (spondiloza, artrita, poliartrita). Se fierb 5 g foi de dafin in 300 ml apa, timp de 5 minute, dupa care se tin intr-un termos, 3-4 ore. Pe parcursul a 12 ore, se consuma lichidul, luandu-se cate o lingurita. Tratamentul dureaza 3 zile, insotit de alimentatie de regim, dar o singura data pe an. - Elixirul tineretii (indicat in special persoanelor care au probleme legate de inima si de circulatia sangelui). Se piseaza foarte bine 300 g usturoi, intr-o piulita de lemn. 200 g din cantitate se scot de la fundul vasului si se pun intr-un borcan de sticla, impreuna cu 200 ml alcool de 90. Se inchide bine si se tine 10 zile la macerat. Tratamentul va dura 11 zile, cu o jumatate de ora inaintea fiecarei mese, preparatul luandu-se in cate 20 ml lapte rece, dupa cum urmeaza: ziua 1 - 2 picaturi dimineata (D), 2 picaturi la pranz (P), 2 picaturi la cina (C); ziua 2 - 4 D, 5 P, 6 C; ziua 3 - 7 D, 8 P, 9 C; ziua 4 - 10 D, 11 P, 12 C; ziua 5 - 13 D, 14 P, 15 C; ziua 6 - 15 D, 14 P, 13 C; ziua 7 - 12 D, 11 P, 10 C; ziua 8 - 9 D, 8 P, 7 C; ziua 9 - 6 D, 5 P, 4 C; ziua 10 - 3 D, 2 P, 1 C; ziua 11 - 25 D, 25 P, 25 C. O reteta relativ mai simpla se bazeaza pe amestecul obtinut din 500 g usturoi pisat, cu zeama de la 24 de lamai. Se pune intr-un borcan, se acopera cu tifon si se tine 24 de zile, amestecanduse periodic. Se consuma cate o lingura la o jumatate de pahar cu apa, seara, inainte de culcare. - Anexite, fibrom, boli vaginale. Se toaca marunt ceapa, se pune intr-un tifon si se unge acest tampon cu unt nesarat. Se introduce in vagin, noaptea. Acelasi procedeu se poate face cu untura de gasca.

- Boli de plamani (tuberculoza, bronsita etc.). Se face un amestec din 500 g miere de albine, 5 capatani de usturoi, pisate si, 5 lamai tocate in masina, amestec care se lasa 7 zile la macerat. Se consuma cate 4 linguri, seara, inainte de culcare, inghitindu-se foarte incet. - Hipertensiune, in fiecare dimineata se consuma o sfecla rosie coapta. Seara - o salata din sfecla rosie cruda, usturoi, morcov ras si ulei. - Reumatism. Se pun, intr-un borcan de 0,5 l, rame, intr-un strat de circa 2-3 cm grosime. Peste ele se toarna gaz sau alcool, atat cat sa le acopere cu 2 cm si se tin la soare 7 zile. Tratamentul propriu-zis consta in frectii pe zonele afectate cu gazul (alcoolul) respectiv. - Spondiloza (lumbago). Se aplica la cald frunze de brusturi, cu partea nelucioasa pe locul dureros. O alta procedura - dintr-un amestec obtinut din ridiche neagra tocata marunt si o capatana de usturoi pisat, aplicat pe locul respectiv. - Scleroza vasculara cerebrala. Se rade marunt o lamaie si se amesteca cu macese (un pahar), rachitica (un pahar) si miere de albine (un pahar). Se iau cate 20-40 g inainte de masa. De asemenea, acelorasi bolnavi li se recomanda ceaiul din radacina de patrunjel sau 20 g scoarta de scorus fiarta in 0,5 l apa, timp de 2 ore si bauta zilnic, de 2-3 ori cate o lingura. - Varice (tromboflebita). Timp de 20 de zile, se imbraca piciorul de la coapsa pana la talpa cu frunze de varza alba incalzite bine si unse o seara cu miere, o seara cu alcool de 90s, alternativ. Se infasoara cu prosoape calde si se doarme in acest fel. - Hemoroizi: O procedura simpla consta in taierea unui cartof in fasii (de forma supozitoarelor!), care se ung cu ulei si se tin in anus cat mai mult. Acelasi lucru se poate face cu un catel de usturoi uns cu saliva si tinut pe toata perioada noptii. - Prostata, impotenta. E recomandabil sa se consume mult praz, precum si ceaiul de ghimpe si busuioc. Daca boala vine pe fond nervos, se pun circa 750 g gheata intr-un tifon impaturit in opt si se leaga. Compresa se tine un minut la baza creierului, un minut la inima si un minut pe organele genitale. Se repeta procedura de 4-5 ori pe zi.

CEL MAI PUTERNIC ANTIBIOTIC NATURAL DIN LUME Usturoiul este cel mai puternic antibiotic natural cunoscut, sub forma de aliment pur. Contra sucului sau, germenii de raceli, gripe si viroze nu au nici o sansa. Descompune flegma, combate infectiile, degajeaza sinusurile, bronhiile si plamnii. Omoara cei mai oribili microbi - chiar si pe cei ai leprei, gonoreei si cangrenei - n cinci minute fix! n testele de laborator, acesti germeni au fost aruncati efectiv pe marginea unui platan de cultura! Un miligram de usturoi avea aceeasi putere cu douazeci si cinci de unitati de penicilina. Este o planta att de puternica nct, cnd e frecata'pe picioarele cuiva, intra rapid n snge si poate avea un efect benefic n plamni. O cataplasma cu usturoi pusa pe talpile picioarelor este foarte buna pentru oprirea tusei si alungarea racelilor. Se face tocnd ctiva catei de usturoi, amestecndu-i cu putin untdelemn de masline si aplicnd mixtura pe talpi. Oameni bolnavi de plamni - ajunsi n pragul mortii - suferind de tot felul de maladii respiratorii (astma, emfizem si oribilele bronsite, alergii si abcese pulmonare) s-au ntremat si au plecat complet

vindecati, laudnd aceasta planta miraculoasa. NVINGE GERMENI DE CARE PENICILINA NICI NU SE ATINGE In 1948, dupa ani ntregi de cercetari, oamenii de stiinta au confirmat n sfrsit cu fermitate "puterea de penicilina" a usturoiului, izolnd diversele substante din el. Alliina, prima substanta izolata, avea efect contra germenilor care cauzeaza intoxicatia cu salmonella, dizenteria si contra stafilococilor care provoaca furunculele si ulceratiile purulente ale pielii" La fel de eficienta era si mpotriva streptococilor, care cauzeaza scarlatina, difteria, erizipelul, inflamarea nvelisului inimii (febra reumatica). Allicina, un alt ingredient, nfrunta conjunctivita (infectia ochilor), putrefactia (descompunerea mncarii n alimente si n intestine), febra tifoida, holera si TB.C.-ul. De atunci, n usturoi s-au gasit multe alte substante importante. Germaniul nutritiv, cu efect anticancerigen dovedit, face parte dintre ele. De fapt, usturoiul este una din cele mai bogate surse de germaniu si seleniu organic (vital n prevenirea bolilor de inima si a multor forme de cancer). Ajoena este o substanta care "dilueaza" sngele, astfel prevenind cheagurile potential periculoase. Cnd animalele de laborator au fost hranite cu o singura doza din acest ingredient al usturoiului, cheagurile de snge s-au redus cu suta la suta, timp de douazeci si patru de ore. De asemenea, ajoena actioneaza contra a doua tipuri de ciuperci : una care e adeseori prezenta n canalul extern al urechii si o alta care cauzeaza Candida sivaginita. Usturoiul are peste o suta de compusi ai sulfului cunoscuti. Acesti compusi ai sulfului sunt ce-i care-i confera usturoiului puterea sa de lupta contra bolilor, ajuta la reducerea tensiunii si a nivelului de zahar din snge, alunga astma si bronsita, mbunatatesc circulatia si functiile inimii, previn cancerul si ajuta organismul sa se debaraseze de toxinele periculoase. . PREVENIREA NFUNDARII ARTERELOR Consumul de usturoi poate ajuta la prevenirea bolilor arteriale. Testele medicale au aratat ca radacina cu aroma ntepatoare are "o actiune protectoare foarte semnificativa" n limitarea efectelor coagularii sngelui gras, conform doctorilor Arun Bordia si H.C. Bansal de la R.N .T. Medical College, Udaipur, India, ntr-un articol din revista medicala britanica The Lancet, aparut n 29 decembrie 1973, medicii au spus ca sngele a zece pacienti s-a coagulat mai ncet cnd acestia au mncat usturoi cu alimente grase, dect atunci cnd le-au mncat fara usturoi. Dupa parerea lor, aceasta nsemna ca usturoiul putea ncetini acumularea depunerilor de grasime pe peretii arterelor si ajuta la prevenirea colmatarii acestora. Concret, o suta de grame de unt s-au adaugat la o masa consumata de pacientii testati. Peste trei ore, acestia au prezentat un nivel mediu al colesterolului de 237,4 miligrame la suta. Cnd, dupa trei ore, mncarii identice i s-a adaugat sucul sau uleiul extras din cincizeci de grame de usturoi, colesterolul a ajuns doar la 212,7 miligrame la suta. S-a descoperit ca uleiul de usturoi are si singur acest efect - fie ca e luat ca ulei pur, ca suc de usturoi sau n usturoiul integral. In plus, uleiul de usturoi a redus nivelul de fibrinogen (un factor coagulant din snge). O masa care continea unt a rezultat ntr-un nivel de fibrogen ajuns la 320,9 miligrame la suta - n trei ore. Cnd n mncare s-a adaugat usturoi, nivelul de fibrogen din snge, trei ore mai trziu, era de 256,4 miligrame la suta. In ambele cazuri, usturoiul a cobort efectiv nivelurile de colesterol si fibrogen sub valorile normale. COBOARA HIPERTENSIUNEA Se spune ca sute de medici au gasit usturoiul ca fiind cel mai sigur si mai de nadejde mod de a cobor hipertensiunea. Nimeni nu stie exact din ce cauza. Unii doctori cred ca usturoiul dilata (deschide) arterele, usurnd presiunea. Altii citeaza puterea sa de a nlatura infectiile

de diverse feluri si, prin urmare, a reduce tensiunea crescuta. Totusi, e clar ca tensiunea scade. Medicii raporteaza - n cazuri dupa cazuri - ca simptome ca slabiciunea, ametelile, pulsatiile dureroase ale capului, tiuitul din urechi, durerile pectorale de tipul anghinei, respiratia scurta, durerile de sale, amortelile sau furnicaturile, dispar toate, rapid si usor. De fapt, usturoiul pare sa satisfaca toate cerintele unui agent terapeutic perfect pentru reducerea tensiunii sangvine : 1. Este absolut sigur. 2. Nu are efecte ulterioare negative; nu s-a gasit nici o limitare a dozajului. 3. Tensiunea sangvina se reduce treptat - ntr-o perioada de timp - fara nici o cadere neasteptata care ar putea soca organismul ! 4. Nu intervine asupra celorlalte medicamente pe care le ia eventual pacientul, sub ngrijirea medicului. 5. In aproape toate cazurile testate, a alungat slabiciunile, ametelile, durerile de cap, tiuiturile din urechi, durerile de piept. 6. Se pot obtine bune rezultate,indiferent de vrsta sau de conditie. 7. Este usor de luat, sub forma de tablete fara miros. Actualmente, tabletele si capsulele cu usturoi, care se gasesc fara reteta la plafarurile de pretutindeni, sunt folosite pe scara larga de medici pentru reducerea tensiunii si alungarea simptomelor acesteia. Hipertensiunea e extrem de periculoasa fiindca, n primul rnd, simptomele ei nu sunt ntotdeauna prezente - multi suferinzi nici macar nu stiu ca o au - si n al doilea rnd, aproape ntotdeauna duce la probleme ale inimii, venelor si arterelor, sub forma de crize, cheaguri, hemoragii, blocaje renale, atacuri de cord sau chiar moartea subita, daca nu e controlata. Totusi, un lucru ar trebui sa fie clar - usturoiul nu este un leac pentru hipertensiune; nu face dect sa coboare tensiunea si efortul impus inimii, venelor si arterelor, plus alte simptome neplacute, care pot reveni cnd terapia cu usturoi nceteaza. Oricum, folosirea prelungita a usturoiului a tins, n multe cazuri, sa coboare permanent hipertensiunea ! REMEDIU ALIMENTAR PENTRU DIABET Folosirea usturoiului a redus nivelul de zahar din sngele diabeticilor. Intr-un caz, un om cu diabet avansat aflase de la doctori ca era ntr-o situatie fara speranta si a fost trimis sa moara acasa, la vrsta de saizeci de ani. La nouazeci de ani, nca mai traia, sanatos-tun. Incepuse sa mannce o combinatie de usturoi, patrunjel si creson. Nivelul zaharului din snge i-a cobort de la 200 si ceva la 110. Si a continuat sa foloseasca fericit acest remediu, ani de zile. Usturoiul nu vindeca diabetul si nu trebuie folosit fara permisiunea medicului.Dar poate fi un mod util de a cobor nivelul zaharului si, astfel, a controla boala. Surprinzator si interesant, nsa, este faptul - consemnat de mai multe ori - ca usturoiul poate reduce nivelul zaharului din snge la diabetici. TESTAT COMPARATIV CU MEDICATIA ANTIDIABETICA Usturoiul - desi are o actiune putin mai nceata - este la fel de eficient ca tolbutamida (un medicament oral pentru diabetici) la eliminarea glucozei excesive din snge. Doamna RB., consumatoare de usturoi, spune: "Recent, mi s-a pus diagnosticul de diabet moderat. Medicul mi-a spus ca, daca nivelul zaharului din snge nu-mi scadea, trebuia sa iau un medicament oral. Citisem despre modul cum poate usturoiul sa reduca nivelul zaharului din snge. Asa ca am nceput imediat sa iau cte o capsula de usturoi de 0,32 gr., pe lnga vitamine si drojdia de bere, dupa fiecare masa. Rezultatul: zaharul din snge mi-a revenit la normal si nu mi-a mai fost necesar sau prescris nici un medicament.

RENTINERESTE FICATUL Principala valoare a usturoiului n tulburarile hepatice consta n puterea sa de a detoxifia bacteriile putrefactive din intestine si, astfel, a ajuta ficatul sa se odihneasca. Este un stimulent dovedit al sucurilor gastrice si ajuta cresterea si vigoarea circulatiei sangvine prin ficat. Se sustine ca o lingurita de usturoi n .amestec cu o lingura de untdelemn de masline sau ulei de soia, luata seara, nvioreaza ficatul si l rentinerese att de mult nct pielea de pe trup va straluci de activitate rennoita. Utilizatorii spun ca e ntr-adevar o planta miraculoasa. Daca usturoiul nu e tolerat, cauza consta ntr-o deficienta a organelor digestive - mai ales a ficatului. Un stomac sau un ficat n stare buna, spune ea, nu se va revolta niciodata mpotriva unui element att de natural si benefic ca usturoiul. REMEDIU ALIMENTAR PENTRU CISTITA Infectiile urinare pot fi dureroase si handicapante. Doamna S.B.. povesteste cum a folosit usturoiul pentru a combate o persistenta infectie a vezicii: "Pentru aceia dintre dumneavoastra care pot suferi de cistita, usturoiul poate fi raspunsul. Dupa ce m-am mbolnavit de cteva ori, am hotart sa-mi ncerc propriul remediu. Am tocat cte trei catei mari de .usturoi, de trei ori pe zi, i-am pus ntr-o lingurita si i-am nghitit cu apa. Dupa cinci zile, cistita mi-a trecut." "Am mai avut cistita o singura data si usturoiul si-a facut efectul din nou. Poate ca merge si pentru infectiile rinichilor. Doctorita mea n-a fost deloc surprinsa, ntruct a avut odata un pacient cu cancer la plamni care a trait mai mult dect se asteptase ea, si mnca usturoi. Medicamentul minune - chiar merge !" LEAC ALIMENTAR PENTRU BOLILE DE STOMAC Luat cu regularitate, usturoiul poate vindeca bolile de stomac si intestine, afirma un reputat cercetator si expert n terapia cu usturoi. Se stie ca allicina din usturoi stimuleaza peretii stomacului si ai intestinelor pentru a secreta enzime digestive. Dar usturoiul luat de persoanele suferinde de asemenea afectiuni trebuie sa fie diluat sau amestecat cu alte mncaruri, precizeaza acelasi expert. Un mod excelent de a atenua efectele usturoiului este acela de a-l gati, sau a-l combina cu ou si lapte. Totusi, usturoiul nici macar nu e nevoie sa fie mncat. Se poate folosi n cataplasme sau bai pentru picioare si mini, spre a calma stomacul. Puterile sale de penetrare sunt att de mari, nct e absorbit direct prin piele. Folosit n acest mod, are o eficacitate declarata de nouazeci si cinci la suta. Din cele mai vechi timpuri si pna n prezent, usturoiul a fost laudat n ntreaga lume pentru eliminarea gazelor, a crampelor si a simptomelor de inflamare. TOATE SIMPTOMELE AU TRECUT S-au nregistrat rezultate miraculoase, care au fost catalogate si consemnate amanuntit, dupa cum urmeaza: ngreunarea de dupa masa a fost nlaturata complet n cincisprezece cazuri si usurata partial n sase cazuri din douazeci si cinci - dintr-un total de 84% eficacitate! Rgielile au disparut complet n treisprezece cazuri, si partial n noua - din douazeci si cinci - la un total de 88% eficacitate ! . Flatulenta a disparut complet n douazeci de cazuri din douazeci si cinci - un total de 80% eficacitate ! Colicii cu gaze au disparut complet n treisprezece cazuri si s-au usurat partial n opt - la un total de 84% eficaci-tate ! Greturile au disparut complet n sase cazuri din opt - pentru un total de 75% eficacitate! Se rapor-teaza ca usturoiul nu aduce numai o usurare temporara, ci eliberarea permanenta de aceste dezordini gastrice. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca usturoiul e un carminativ care poate fi folosit n cazurile de flatulenta si colici, pentru a elimina gazele din stomac si intestine si a diminua crampele dureroase. CUM SE POATE FOLOSI ACEST ALIMENT PENTRU A CALMA DIGESTIA

Ca uz extern, usturoiul se poate folosi n cataplasme sau bai de picioare si de mini. Intern, usturoiul maruntit poate fi luat cu miere, nainte sau dupa mese (folositi o jumatate de catel). De asemenea, usturoiul se poate folosi sub forma de tablete sau capsule. LEAC ALIMENTAR PENTRU CONSTIPATIE Un reputat cercetator si expert n terapia cu usturoi declara ca persoanele care sufera de constipatie si pot gasi usurarea mncnd cu regularitate cantitati moderate de usturoi, amestecate cu ceapa, lapte sau iaurt. Allicina din usturoi, afirma el, stimuleaza miscarile peristaltice ale peretilor intestinali si, n acest mod, produce mobilitatea scaunului. REMEDIU PENTRU DISPARITIA ARSURILOR SI DURERILOR DE URECHI. Doamna LC. spune : "Timp de un an, am folosit ulei de usturoi pentru durerile de urechi. Lam vazut facnd minuni n zece-cinci-sprezece minute de la spargerea unei capsule cu ulei de usturoi, turnata n ureche si retinuta cu un tampon de vata. Le-am spus prietenilor si rudelor ct de repede mi trece durerea si toti sunt gata sa jure! - Sora mea avea o infectie a urechii interioare si toata noaptea plngea de durere. Mi-a dat telefon la ora patru dimineata, n lacrimi. Sotul ei a venit si a luat putin ulei, iar durerea i-a trecut n cincisprezece minute. De asemenea, am descoperit absolut ntmplator ca arsurile sunt ajutate prin frectie cu ulei de usturoi pe locul ars. Durerea trece aproape imediat dupa aplicare si masarea arsurii. Nepotul meu s-a ars destul de grav la mna, pe plita electrica. Dupa ce i s-a aplicat ulei de usturoi, a fost foarte usurat si a dormit toata noaptea fara sa se plnga. A VINDECAT MULTE URECHI CARE TIUIAU Doamna N.V. spune: "Am descoperit un remediu foarte simplu si ieftin pentru slabirea auzului si tiuitul urechilor (...). Urechile mi sunau att de tare nct abia mai auzeam. Acum trei ani, am citit: -Se spune ca un strop de suc de usturoi pus n ureche face bine la auzul cu probleme. Am ncercat, cu rezultate miraculoase ; ncepeti aplicnd formula cam de trei ori pe saptamna si, pe masura ce starea vi se amelioreaza, puteti reduce dozajul. Eu o folosesc n prezent cam o data la o saptamna sau, la zece zile si rezultatele bune se mentin." LEAC ALIMENTAR PENTRU PROBLEMELE NASULUI SI ALE GTULUI Usturoiul e cunoscut de mult timp ca antiseptic miraculos n cazurile care implica infectii la ochi, urechi, nas si gt. Daca se ia o bucata de usturoi n gura, la nceputul unei raceli, pe partea dintre dinti si obraz, raceala va disparea n cteva ore sau cel mult o zi. De asemenea, usturoiul are efect curativ asupra bolilor cronice ale organelor respiratorii superioare, absorbind toxinele - ceea ce e valabil si pentru inflamatiile cronice ale amigdalelor, glandelor salivare si glandelor limfatice nvecinate, empie-mele sinusurilor max ilare, faringitele si laringitele grave si alte boli. De exemplu: aceasta miraculoasa planta vindecatoare face ca dintii slabiti sa prinda din nou radacini si nlatura tartrul! Are efect curativ asupra cataractei si inflamarii canalelor lacrimale! Va doare urechea? nfasurati planta n putin tifon si introduceti-o n canalul exterior al urechii! Va doare capul ? Usturoiul e aspirina naturii, dilatnd venele si arterele pentru a elimina congestia. Stoarceti putin suc de usturoi ntr-o lingurita de miere (este un vechi remediu al pieilor-rosii!). Stranutati, aveti nasul nfundat sau va chinuieste alergia ? ncercati putin usturoi tocat, nghitit cu apa. Se spune ca, n asemenea cazuri, usturoiul face minuni ! LEAC ALIMENTAR ALUNGA IMEDIAT RACELILE SI DURERILE DE GT Usturoiul actioneaza mai repede dect vitamina C la vindecarea racelilor. Daca se tine un catel de usturoi n gura, raceala va disparea n cteva ore, max imum o jumatate de zi. Nu va ustura deloc, daca nu l mestecati. Doar razuiti-l cu dintii, din cnd n cnd, pentru a elibera cte putin suc. (Daca usturoiul e prea tare, ncercati cu unul dintre verii sai mai blnzi, ca

usturoi-dulce, Alium schoro-doprasum - sau prazul.) n acest mod, o durere de gt se poate opri n cteva minute (merge chiar si pentru temutele dureri de gt care sunt simptome ale difteriei!). Am descoperit ca reuseste de fiecare data - si e mult mai de nadejde dect vitamina C, care poate sa dea rezultate sau nu si, adeseori, nu face dect sa amne inevitabilul. Usturoiul asigura o vindecare permanenta, nu doar temporara. Usturoiul, planta ntineririi miraculoase, si altele ca urzicile (Urtica sp.), hreanul (Armorada rusticana) si boabele de soc (Sambu-cusnigra) - toate sunt alimente biblice celebre pentru capacitatea lor de a usura simptomele alergice. Socul, de exemplu, contine doi compusi activi contra virusilor de gripa. Indicam n acest sens ceaiul din boabe de soc. Ceaiul de urzici-vii (Urtica dioica) are un lung istoric de tratament contra tusei (inclusiv a tusei convulsive) si a racelilor, curgerilor de nas, congestiilor de piept si bronsitelor. Radaci-nile sau frunzele de urzici, folosite n suc sau ceai, erau medicamente sigure si nepericuloase pentru a deschide tuburile si caile din plamni ; urzica e o antihistamina puternica. Nimic nu este mai dramatic dect vindecarea de alergie si guturai pe care o asigura frunzele de urzica, ncercati doua lingurite de frunze uscate si congelate la o ceasca de apa clocotita. Puneti la asezat pna se raceste, ndulcita dupa gust. Hreanul - folosit de evrei secole de-a rndul ca simbol al celor sapte ierburi amare de Pasti are o ndelungata reputatie de muco-kihetic. Altfel spus, are capacitatea de a dilua flegma sau mucusul, usurndu-i astfel eliminarea din sistem. Nimic nu se compara cu o lingurita de hrean proaspat pentru a curata sinusurile. Doza zilnica e necesara numai pna cnd cedeaza simptomele alergici, n continuare, nu mai e nevoie dect de cteva lingurite de hrean pe luna, pentru a preveni un nou atac de alergie. UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU PROBLEMELE FEMEILOR Bufeuri de febra ? Incercati usturoiul. Depresie ? Puneti putin usturoi n salata. Iritabilitatea, anxietatea, greturile, migrenele, oboseala sau agitatia, balonajul abdominal, umflarea extremitatilor, ametelile, tulburarea vederii, umflarea si sensibilizarea dureroasa a snilor, crampele, anemia, problemele tiroidiene - toate au fost rezolvate de usturoi sau de substantele pe care le contine usturoiul. Emenagog dovedit, stimuleaza menstruatia. Este un remediu milenar pentru problemele femeilor. Astazi, stim ca posibilitatea usturoiului de a mari absorbtia de vitamina B-l n organism poate fi de o valoare extrema pentru alungarea greturilor matinale, a tensiunilor premenstruale si a multor alte probleme. Medici de renume au constatat ca usturoiul combate febrele, iritabilitatea, insomnia, palpitatiile, frisoanele, mncarimile, obezitatea, leucoreea, artrita si multe alte maladii. Desigur, usturoiul se gaseste si sub forma de pudra, pastile sau capsule, la majoritatea plafarurilor si a farmaciilor specializate n Plante medicinale. Ceaiul se prepara doar amestecnd o lingurita de praf ntr-o ceasca de apa fierbinte, adaugnd miere dupa gust. Sau o cantitate mica, maruntita ntr-o lingurita de miere, poate fi inghitita cu apa nainte de mese. REMEDIUL ALIMENTAR PENTRU EXCRESCENTE DUREROASE SI SPASME LA COLON M.V., medic stomatolog, relateaza ca timp de zece ani si-a facut tratamente cu raze X si radiu pentru a eradica niste excrescente urte ale pielii care-i tot reapareau, cu toate ca un medic i spusese ca erau benigne. La aplicarea uleiului din aceasta planta uluitoare, usturoiul - care-i vindecase spasmele la colon - umflaturile dureroase de pe fata i-au disparut complet. Prima oara a ncercat formula pentru o excrescenta de lnga ochi. A aplicat cu regularitate ulei de usturoi - din capsule - si n circa o luna umflatura a disparut. A doua oara, a ncercat-o pentru o excrescenta din plantatia parului, care crestea rapid, atingnd chiar marimea unei monede de zece centi cnd si-a dat seama prima oara de existenta ei. Din nou,

uleiul de usturoi a vindecat-o vaznd cu ochii. Aceste excrescente, spune el, erau cauzate de niste arsuri solare grave, iar radiologul care i le-a diagnosticat l-a sfatuit sa le usuce cu ajutorul alcoolului - pe care l-a ncercat timp de doua, trei luni, fara succes. "Si sa te mai miri", comenteaza el, "ca ne intereseaza declaratiile despre usturoi si cancer ? Chiar daca nu erau maligne, aceste excrescente s-ar fi putut cu siguranta dezvolte n acel sens, avnd n vedere antecedentele mele medicale. Si, categoric, nu s-au vindecat pna nu am aplicat usturoiul.Mai mult, erau urte si dureroase. Speram ca aceasta experienta a noastra sa se dovedeasca utila si pentru altii. Tratamentul e inofensiv si, n cazul nostru, s-a dovedit cum nu se poate mai benefic. LEACUL ALIMENTAR PENTRU PICIORUL ATLETULUI Ani de zile, Sorin V. a suferit n tacere din cauza unui parazit sau fungus pe care-l luase de pe dusumeaua uda a unui vestiar. Degetele de la picioare i se nrosisera, se cojeau si l dureau. Calciul si talpa erau nasprite de mii de mici perforatii uscate. Picioarele i se roseau insuportabil si se jena sa se descalte. Avea arsuri, mncarimi si dureri.. Cnd toate medicamentele s-au vadit neputincioase, usturoiul s-a dovedit ca e un leac sigur pentru piciorul-atietului. Metoda de fata consta n a ntinde putin usturoi proaspat zdrobit peste zona afectata. Va da o senzatie de caldura, pentru cam cinci minute. Trebuie sa ramna pe piele timp de o jumatate de ora. Apoi, piciorul se spala cu apa simpla. Repetati procedeul o data pe zi, timp de o saptamna, si adio afectiune. (Daca pielea arde, luati imediat usturoiul, spalati cu apa si ncercati din nou mai trziu, cu suc de usturoi diluat n apa, pna gasiti o mixtura care sa nu arda, ntruct excesul de usturoi poate agrava boala.) Pentru a preveni reaparitia infectiei, fierbeti-va ciorapii. REMEDIU ALIMENTAR PENTRU ARTRITA, REUMATISM SI NEVRALGIE Remediile cu usturoi pentru artrita includ folosirea lui ca tonic sau frectii cu ulei vegetal obisnuit n care s-a prajit usturoi. Se spune ca un tonic simplu, preparat din usturoi maruntit ntr-o lingura de miere, luat la masa pe o perioada de timp, poate face minuni pentru a alunga durerile si suferintele, mai ales n cazuri de sciatica si guta. Un om de stiinta indian declara ca uleiul extras din usturoi a avut ntotdeauna mare succes n bolile paralitice si reumatice. Un alt medic afirma ca durerea partilor reumatice poate fi mult usurata frecndu-le cu usturoi. "Da rezultate excelente", sustine el. Un alt savant de frunte si expert n terapia cu usturoi declara ca, luat intern, usturoiul calmeaza rapid durerile reumatice si nevralgice. CUM AU VINDECAT ALIMENTELE UN BRAT USCAT ! In cartea sa, Despre oameni si plante, renumitul specialist francez Maurice Messegue descrie o pacienta, Anne-Marie M., de nouasprezece ani, care se nascuse cu un brat mai scurt, uscat, care niciodata n-a crescut prea mult, nu-i folosea la nimic si a ramas ndoit peste piept. Nu simtea nimic cu bratul (dect pe timp ploios, cnd o dureau oasele) si nu si-l putea misca. Consultase multi medici, dintre care nici unul nu-i putuse rezolva problema paraliziei si a estropierii de crestere. Aceasta era o problema noua pentru Messegue, care a diagnosticat atrofia ca un gen de rahitism. Cel mai important ingredient din remediul sau, declara el, era un aliment tamaduitor simplu - varul aproape identic si mai blnd al usturoiului - ceapa ("continutul ei de sulf o face foarte eficienta mpotriva reumatismelor") . Alte ingrediente includ lamita, urzica-vie, brusturele mare si patrunjelul - toate, alimente tamaduitoare din Biblie discutate n aceasta carte la paginile 82,131,220,222,250 - ca diuretice, pentru a elimina toxinele (de asemenea, spune el, ceapa - Allium cepa -este "un diuretic destul de

puternic pentru a-1 fi vazut elibernd rinichii bolnavilor de uremie"). Paducelul, un aliment vindecator din Biblie discutat n Capitolul 11, si mugurii de tei, au fost recomandati ca sedativi usori. Musetelul comun, un alt aliment vindecator din Biblie discutat la pag. 4142, a fost folosit pentru a calma nervii. Pentru atrofie, a folosit coada-calului (Equisetum max imum) ntr-o prisnita de varza, un aliment tamaduitor biblic, si creson, una dintre ierburile amare de la Cina cea de Taina. Acest gen de cataplasma a actionat miraculos asupra unor animale care abia se mai puteau tine pe picioare. Urma sa le foloseasca numai n aplicatii externe, sub forma de cataplasme si bai de mini si picioare. Trei luni mai trziu, fata a revenit, vindecata n mod miraculos! A ntins mna. "Priviti!" a exclamat ea si a luat cu mna o foaie de hrtie de pe masa. "Sunt att de fericita!" a strigat "E asa de minunat, ca nici nu-mi vine sa cred (...)." Un martor sceptic a ntrebat: "Vreti sa spuneti ca nainte nu va puteati misca,bratul si mna? Iar acum puteti?" "Exact", a raspuns ea si, ca s-o dovedeasca, l-a ciupit de mai multe ori: ntmplarea aparut n toate ziarele din Paris . Parintii lui Anne-Marie au spus ca era un miracol. Numai medicii care o tratasera fara succes au refuzat sa creada. "Nu se poate face nimic", a spus unul. "Corectarea diformitatilor congenitale e mai presus de puterea oricarui medic."

EFECTELEEXERCITATEDE CTREPLANTELEMEDICINALE Asupra omului, substanele active din plante, exercit diferite efecte (ac iuni, proprieti), aa cum se poate observa din tabelul de mai jos. EFECTE PLANTE CARE PREZINT ACESTE EFECTE Frasinul (semine), Ienuprul (pseudobacele), mrarul (semine), nsturaul (partea aerian proaspt), negrilica (semine), saschiul mic, elina (rdcini)

Afrodisiace (afrodiziace)

Alcalinizante (tamponante asupra hiperaciditii gastrice Cicoarea (rdcina), dud (frunze), salcm (flori) -hipoacidifiante) Analaptice (stimulente sau excitante nervoase) Analgetice (analgezice, calmante asupra durerii) Cacao, cafeaua, soia, rostopasca, traista ciobanului Creuca (partea aerian nflorit), garoafa horticol (floarea), iasomia, plop (muguri), salcia (scoara), spnzul (numai extern), troscotul (partea aerian

colectat toamna) Anorexigene Cicoarea, (rdcina), fasolea boabe, soia boabe, varza de Bruxelles, varza roie Cnepa codrului (partea aerian), cicoarea (rdcina), fumria (partea aerian), trifoiul rou (flori) Iasomia, pir (rizomi), pducel (frunze, flori, fructe), salcie (scoara), troscot, trei frai ptai, trifoiul rou (flori) Fumria (partea aerian), hameiul (conuri), hreanul (adjuvant), urzica (frunze - adjuvant) Iasomia, lintea, schinduful, usturoia (partea aerian proaspt) Nemiori de cmp (flori) Fumria (partea aerian), trei frai ptai (partea aerian) Coada racului, cornul (scoara, fructele uscate), lemnul cinesc (scoara), nucul (frunze), sngerul (scoara), trifoiul rou (flori- aciune uoar sau medie) Menta, busuiocul, mueelul, lmia

Antiacneice

Antiagregante plachetare

Antialergice

Antiastenice Antiastmatice Antidermatopatice (care combat bolile de piele)

Antidiareice

Antiemetice (antivomitive)

Antifermentative (care Ienuprul (pseudobacele) inhib fermentaiile digestive) Antigutoase Antihemoragice (vezi hemostatice) Cicoarea (planta ntreag - adjuvant), frasinul (frunze - extern), ploaia de aur (frunze i flori - intern), traista ciobanului (partea aerian - extern, bi) Negrilica (semine) Frasinul (frunze) Coada calului (partea aerian), iasomia, salcia Frasinul (frunze, muguri), iasomia, trifoiul rou (flori)

Antihemoroidale

Antihistaminice Antiinflamatorii Antiinflamatorii articulare

(scoara), troscotul (partea aerian colectat toamna) Antimigrenoase Iasomia (flori sau frunze i flori), negrilica (semine), rozmarinul (terminaiile nflorite), ruscua de primvar (partea aerian). Coda calului (partea aerian), salvia (frunze), saschiul mic (partea aerian), trifoiul rou (flori) Afinul (fructele), cicoarea (sucul din rdcina proaspt), cireul (fructele), cerenelul (rizomul), coaczele negre (fructele), coada calului (partea aerian), frasinul (scoara), lmiul (zeama fructului), lemnul cinesc (scoara), lipicioasa (partea aerian), meriorul (fructele), nsturaul (partea aerian proaspt), podbalul (frunzele), snzienele albe i galbene (partea aerian) [mai multe] Curpenul de pdure (terminaiile nflorite), ghiocelul (bulbii), dediei (partea aerian), negrilica (semine) Atenie! Toate aceste plante sunt toxice, administrarea lor fcndu-se doar sub supraveghere competent sau apelndu-se la extracte precis dozate.

Antiosteoporotice

Antioxidante

Antiplegice

Antiscorbutice (suplimente Ardeiul rou, coaczele negre, hreanul, lmia, naturale foarte bogate n mceele, nsturaul (partea aerian proaspt) vitamina C) Antispastice generale (calmante ale spasmului muscular) Antispastice biliare Salcm (flori), fumria (partea aerian) Fumria (partea aerian), rostopasca (partea aerian) Cnepa codrului (partea aerian), curpenul de pdure (terminaiile nflorite), macul rou de cmp (petalele), traista ciobanului (adjuvant) Bradul i molidul (mugurii), macul rou de cmp (petalele - n tusea astmatic sau astmatiform), salcm (flori) Afinul, iasomia, ienuprul (pseudobacele), lmile,

Antitumorale

Antitusive

Antivirale (Fitoncide care

combat viruii) Bactericide (Fitoncide antibacteriene, care distrug bacteriile) Bacteriostatice (Fitoncide care inhib dezvoltarea bacteriilor) Bradicardizante (care scad frecvena ritmului cardiac) Bronhodilatatoare

trifoiul rou (flori) Curpenul de pdure (terminaiile nflorite), hreanul

Ploaia de aur (frunze i flori), usturoia (partea aerian proaspt) Nemiori de cmp (flori) Bradul i molidul (mugurii), cimbriorul (partea aerian), coada calului (partea aerian), negrilica, nemiori de cmp (flori), podbalul (frunze) Ghizdeiul (flori), hameiul (conuri), ienuprul (pseudobacele), mandarina, salata verde, salcm (flori - adjuvant), teiul (flori) Ruscua primvrtic (partea aerian nflorit) Degeelul, micunelele ruginite (flori i frunze), pducelul (fructe, flori i frunze), Ruscua primvrtic (partea aerian nflorit), spnzul (numai sub form de extracte farmaceutice i sub supraveghere medical), traista ciobanului (adjuvant) Anason (achena), busuioc (partea aerian nflorit) , chimen (achena), fenicul (achena), ienuprul (pseudobacele), macul (semine), mrarul (achena, frunzele proaspete), negrilica (semine), sulfina (florile), stupitul cucului (frunzele proaspete), tarhonul (frunzele) Glbenelele (flori), frasinul (frunze), lemnul cinesc (scoara, florile, frunzele), margaretele (flori), nemiori de cmp (flori), stejarul (scoara), urzica (frunze), trifoiul rou (flori) Cicoarea (ntreaga plant), fumria (partea aerian)

Calmante ale SNC

Calmante neurovegetative

Cardiotonice i cardiomiotonice

Carminative

Cicatrizante

Colagoge (stimulente asupra evacurii bilei n intestin)

Coleretice (stimulente ale secreiei biliare) Declorurante

Fumria (partea aerian) Coada calului, feciorica (partea aerian), gulia (crud), nsturelul, ptrunjelul (rdcina crud), usturoia, varza (crud). Castravetele, Cnepa codrului (partea aerian), cicoarea (ntreaga plant), grapefruitul, gulioare (proaspete), nsturaul (partea aerian proaspt), ppdia (frunze i rdcini, uscate i proaspete), pepenele verde, ridichea neagr, salata verde, snzienele albe (terminaiile nflorite), snzienele galbene (terminaiile nflorite) sulfina (terminaiile florifere), toporaul (rizomi i rdcini), trei frai ptai (partea aerian nflorit), urzica (frunze - uscate, proaspete), usturoia (partea aerian proaspt), volbura (partea aerian i rdcinile plantei recoltate primvara i vara) [mai multe]

Depurative

Diaforetice (vezi sudorifice) Andivele, cnepa codrului (partea aerian), gulioare (proaspete), fumria (partea aerian), frasinul (frunze), hreanul, ienuprul (pseudobacele - aciune puternic), nsturaul (partea aerian proaspt), nemiori de cmp (flori - cu eliminare de acid uric), ploaia de aur (frunze i flori - intern), ruscua primvrtic (partea aerian nflorit), trifoiul rou (flori - aciune medie) Busuiocul cerbilor, iedera, negrilica (semine), trifoiul rou, vetricea Cnepa codrului (ntreaga plant), mseaua ciutei, toporaul (rdcinile i rizomii), vioreaua Lintea Ananasul, bananele, cerealele ncolite (doar proaspete), cerenelul (rizomi), hreanul, lipicioasa, macul (semine), mrarul (frunze proaspete), mere acrioare, morcovul (rdcina), ptrunjelul (frunze), pepenele galben, pepenele vede, snzienele albe, snzienele galbene, spanacul, tevia, tarhonul, teiul

Diuretice

Emenagoge

Emetice (vomitive) Energetice Enzimatice

(flori), elin (frunze) Curpenul de pdure (terminaiile nflorite), drobia, hameiul (conuri), iedera, inul (semine), nemiori de cmp (flori), salvia (frunze), schinduful, soia (boabe), trifoiul rou (flori), zmeur (frunze, fructe) Bradul i molidul (mugurii), ienuprul (pseudobacele), toporaul (toat planta) Cornul (scoara), frasinul (frunze), liliacul (frunze, flori, fructe), ploaia de aur (frunze i flori - intern), sngerul (scoara), socul (flori), teiul (flori) Curpenul de pdure (terminaiile nflorite), hreanul, ienuprul (pseudobacele), macul rou de cmp (petalele), pelinul, usturoiul Chimenul, lintea, mrarul (semine), negrilica (semine), schinduful Frasinul (frunze), traista ciobanului Cicoarea (partea aerian - praf), Cuioarele, hreanul, ienuprul (pseudobacele)

Estrogenice

Expectorante

Febrifuge (antipiretice)

Fitoncide (antibiotice vegetale) Galactogoge (care stimuleaz lactaia) Hemostatice (antihemoragice) Hepatoprotectoare Hipercorticoidice (stimulente ale glandelor corticosupraeanale) Hiperglicemiante (care cresc glicemia)

Bananele coapte, ienuprul (pseudobacele), strugurii

Hipertensoare (care cresc Ruscua primvrtic (partea aerian nflorit), tensiune arterial) traista ciobanului (adjuvant) Hipertiroidice (stimulente ale glandei tiroide) Hipnotice (care induc somnul combtnd insomnia) Hipocolesterolemiante Traista ciobanului (adjuvant) Fumria (partea aerian), macul rou de cmp (petalele), salcmul (flori - adjuvant), toporaul (flori i frunze - aciune uoar) Cicoarea (rdcina), cireul (fructe), dovleacul (semine), Frasinul (mugurii), inul (ulei), merioare (fructe), mrul (fruct cu coaj), morcovul (rdcini),

schinduful, strugurii negrii (boabe), urzic (frunze) Hipocorticoidice (inhibante Nemiori de cmp (flori), Traista ciobanului ale glandelor (adjuvant) corticosupraeanale) Afinul (frunze, fructe), anghinarea (frunze), bananele verzi (necoapte), brusturul (rdcina), buretele de mai (ciuperca), ceapa, cicoarea (ntreaga plant - aciune uoar), coaczul negru (frunze, fructe), dudul Hipoglicemiante (care scad (frunze), fasolea (psti, boabe, teci uscate), fragul glicemia) (frunze, fructe), gulia (element de diet), iarba mare (rdcina - adjuvant), mceul (fructe), meriorul (frunze, fructe), nucul (frunze), ppdia (rdcina adjuvant), prazul, schinduful, topinamburul (rdcina adjuvant), usturoiul, varza Hipotensoare (care scad tensiune arterial) antihipertensive Fumria (partea aerian), hreanul, pducelul (fructe, flori i frunze), nemiori de cmp (flori), tei (flori), toporaul (rizomi i rdcini), traista ciobanului (adjuvant), usturoiul

Cervana (partea aerian nflorit), fasolea boabe, Hipotiroidice (inhibante ale rozmarinul (terminaiile nflorite, frunzele), ruscua de glandei tiroide) primvar (partea aerian nflorit), talpa gtei (terminaiile florifere), varza roie. Hipotrigleridemiante (care scad nivelul trigliceridelor circulante) Afinul (fructe), cireul (fructe), inul (ulei), mslinele (ulei virgin), meriorul (fructe), schinduful, strugurii negrii (boabe), viinul (fructe)

Arnica (flori), brnca (planta tnr, proaspt), Imunitare (imunostimulente, cnepa codrului (partea aerian), cerenel (rizomi), tonice asupra sistemului curpenul de pdure (terminaiile nflorite), tuia (frunzele imunitar) solzoase proaspete), echinacea (ntreaga plant ), vsc (fructe) Cnepa codrului (partea aerian), cicoarea (ntreaga plant), frasinul (frunze - aciune uoar), ienuprul (frunzele), inul (semine), schinduful (aciune uoar), toporaul (rdcinile i rizomii - aciune uoar) Ienuprul (pseudobacele), rostopasca, sovrvul, turia mare, tuia (terminaiile verzi proapete)

Laxative

Lipotrope

Miotonice (stimulente neoro-musculare)

Schinduful

Mineralizante i Macul (semine), Nsturaul (partea aerian remineralizante (suplimente proaspt) minerale naturale) Ocitocice Odorizante (care combat mirosul neplcut a pielii sau a gurii) Prebiotice Progesteronice Secretolitice Ciocul berzei (partea aerian), ptrunjel (rdcina), vetricea (flori) Lemnul cinesc (flori), toporaul (florile) Cicoarea (rdcina), sfecla roie Soia, trifoiul rou (flori) Ptlagina (frunze), podbalul (frunze), schinduful, trifoiul rou (flori, adjuvant), toporaul (toat planta) Fumria (partea aerian - aciune moderat), macul rou de cmp (petalele - aciune uoar), toporaul (flori i frunze - aciune uoar) Cornul (coarnele), fumria (partea aerian), hreanul, ienuprul (pseudobacele), sngerul (fructele n cantitate mic)

Sedative (calmante ale sistemului nervos central)

Stomahice (tonifiante, ntritoare ale stomacului)

Sudorifice (stimulatoare ale Frasinul (frunze), iasomia, macul iepuresc (petalele), transpiariei) macul rou de cmp (petalele) Tonice generale Tonic aperitive Tonic metabolice (stimulente asupra metabolismului Uterotonice Vasodilatatoare Cornul (coarnele), schinduful, usturoia (partea aerian proaspt) Andivele, negrilica (semine), pelinul, tarhonul Fumria (partea aerian), hreanul, iasomia Arnica, Cimicifuga europaea (rizomi), coada racului, iasomia, ienuprul (pseudobacele), traista ciobanului Liliacul (frunze), nemiori de cmp (flori)

Vermifuge (inhibante asupra viermilor intestinali)

Hreanul , liliacul (frunze - adjuvant), negrilic a (semine), usturoia (seminele)

BIOTERAPII este o marc nregistrat la OSIM. Toate drepturile rezervate 2006 - 2016. Utilizarea acestui site, impune respectarea unor termeni i condiii (mai multe).