Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
11Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Mituri Rituri Simboluri in Societatea a

Mituri Rituri Simboluri in Societatea a

Ratings: (0)|Views: 447|Likes:
Published by Ovireader
Etnologie
Etnologie

More info:

Published by: Ovireader on Jun 12, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/18/2010

pdf

text

original

 
MITURI, RITURI, SIMBOLURI ÎN SOCIETATEA CONTEMPORAN
Ă
 
Aceast
ă
carte a ap
ă
rut cu sprijinul
 
FUNDA
ł
IEI PENTRU O SOCIETATE DESCHIS
Ă
 
(OPEN SOCIETY FOUNDATION).
 
©- 1997. Editions l'Harmattan.
 
©-2000. Toate drepturile asupra acestei edi
Ń
ii sînt rezervate Editurii AMARCORD, str. Dropiei, nr. 3, se.B, ap. 5, tel/fax : 056/146.645, 1900 - Timi
ş
oara, ROMÂNIA, e-mail : amarcord@mail.dnttm.ro
 
Lucrare coordonat
ă
de MONIQUE SEGRE
 
MITURI, RITURI, SIMBOLURI ÎN SOCIETATEA CONTEMPORAN
Ă
 
Traducere de Beatrice Stanciu
 
EDITURA AMARCORD Timi
ş
oara, 2000
 
Scria CÎMP DESCHIS
 
Cuvînt înainte
 
Coperta : C
ă
t
ă
lin Popa
 
Consilier editorial : Ion Nicolae Anghel
 
Din momentul apari
Ń
iei no
Ń
iunii de societate industrial
ă
în Cours dephilosophie positive al lui AugusteComte, din 1839, aceasta a fost neîncetat privit
ă
ca o ruptur
ă
cu vechea ordine : absolutului i s-ar opunerelativul sau m
ă
surabilul, solidarit
ăŃ
ilor comunitare individualismul, ierarhiilor calitatea de cet
ăŃ
ean,imaginarului pozitivul. Pesimi
ş
tii au anun
Ń
at sfîr
ş
itul familiei, al specificului local, al religiei, în beneficiulunui cult nem
ă
rginit al Vi
Ń
elului de aur. S-a vorbit despre dezintegrarea leg
ă
turii sociale, despre patologiasocial
ă
, despre alienare, despre distrugerea moravurilor.
 
Privind, totu
ş
i, mai îndeaproape lucrurile, vedem c
ă
societ
ăŃ
ile contemporane n-au distrus vechile forme, ci
ş
i le-au readaptat. Prima societate industrial
ă
, cea din Marea Britanie a reginei Victoria, a utilizat în folosuls
ă
u valorile familiale, aristocratice, rurale
ş
i religioase, întreprinderile revolu
Ń
iei industriale au integrat încadrul lor sociabilitatea de tip familial sau
Ńă
r
ă
nesc, oferindu-le ocazia unei noi tinere
Ń
i. Cînd a vizitatStatele Unite în 1893-1894, conservatorul Paul Bourget a reg
ă
sit acolo, cu mare satisfac
Ń
ie, o energie vital
ă
 creatoare
ş
i o moralitate care ierarhiza democra
Ń
ia potrivit unei ordini demne de societ
ăŃ
ile tradi
Ń
ionale. Dinaceast
ă
perspectiv
ă
, nu e o absurditate s
ă
fie studiate societ
ăŃ
ile contemporane ca
ş
i cele ce le-au precedat :ambele au tot atîta nevoie de mituri, de rituri
ş
i de simboluri pentru a da sens existen
Ń
ei sociale, ce nu poatefi tr
ă
it
ă
în stricta ra
Ń
ionalitate instrumental
ă
. Nu exist
ă
nici un motiv ca unele concepte derivate dinantropologie s
ă
se aplice unui
 
tip de societate
ş
i altuia nu, chiar dac
ă
materialul documentar difer
ă
, la fel ca
ş
i metodele de investiga
Ń
ie. S-ar putea foarte bine transpune în modernitate instrumente folosite de un Paul Veyne, un Jacques Le Goff sau un Lucien Febvre, pentru a nu cita decît exemple din antropologia istoric
ă
.
 
S
ă
însemne asta c
ă
în ordinea imaginarului social nu s-a schimbat nimic? Bergson a vorbit despre ofrenezie industrial
ă
 
ş
i de o tehnicizare în care societatea risc
ă
s
ă
se îngr
ă
deasc
ă
cu ac
Ń
iunile sale : acesteac
Ń
iuni nu ucid libertatea de a inventa, de a visa ori de a crede
ş
i nici procesul simbolic, chiar dac
ă
nu maiexist
ă
lumea dinainte. Noutatea este c
ă
individul a p
ă
r
ă
sit certitudinile de odinioar
ă
, ierarhiile încremenite,reprezentarea fix
ă
: fiin
Ńă
în mi
ş
care, pendulînd între tendin
Ń
ele opiniei
ş
i jocul aparen
Ń
elor, el elaboreaz
ă
 imagini
ş
i simboluri pe un fel de scen
ă
social
ă
unde trebuie s
ă
se recunoasc
ă
, s
ă
se protejeze, s
ă
sereasigure, s
ă
se delimiteze. în consecin
Ńă
, fiecare e ispitit s
ă
-
ş
i recreeze propriile mituri, rituri
ş
i simboluri,c
ă
utînd în vastele serii de invariante acumulate în patrimoniu] umanit
ăŃ
ii, dar aceste alc
ă
tuiri provizorii auo mare vitez
ă
de uzur
ă
.
 
La acest sfîr
ş
it de secol XX, care vede pr
ă
bu
ş
irea multor mituri colective, dispari
Ń
ia unor mituri mo
ş
teniteprea rigide, dificultatea de participare la adev
ă
rate s
ă
rb
ă
tori colective la scar
ă
mare, în beneficiul uneiretrageri în particular
ş
i intim, sîntem mai sensibili la ceea ce apare ici, colo, chiar marginal, în micilecomunit
ăŃ
i, întîmpl
ă
rile aproape obi
ş
nuite, concentr
ă
rile de scurt
ă
durat
ă
, „bucuria prin convulsii"
ş
i„durerea prin sughi
Ń
uri" a grupurilor efemere de care amintea deja Jules Romain într-un frumos text din1911, Puissance de Paris. Liber
ă
expresie a unei dorin
Ń
e poate, dar a unei dorin
Ń
e controlate într-o epoc
ă
cer
ă
mîne de referin
Ńă
 
ş
i nu atît de eliberat
ă
cum ar p
ă
rea la prima vedere.
 
La L.I.R.E.S.S. (Laborator interdisciplinar de cercetare
ş
i studiu în cadrul
ş
tiin
Ń
elor sociale), al c
ă
ruidirector am fost, Monique Segre a coordonat cu competen
Ńă
 
ş
i subtilitate o cercetare pertinent
ă
privindaceste teme, fapt pentru care-i mul
Ń
umesc. Ea a
ş
tiut s
ă
adune un buchet de contribu
Ń
ii valoroase venind dinorizonturi
 
CUV1NT ÎNAINTE
 
 
diverse. în primul rînd, a c
ă
utat s
ă
ilustreze interesul, dar
ş
i dificultatea, prezentate de o trataremetodologic
ă
bazat
ă
pe pluralitate, marea problem
ă
fiind realizarea unei interferen
Ń
e cu abord
ă
rileantropologiei si sociologiei : esen
Ń
ialul, îns
ă
, nu era de a face s
ă
vorbeasc
ă
realitate din teren? MoniqueSegre a mai reu
ş
it s
ă
clarifice unele aspecte contrastante ale socialului la diferite sc
ă
ri, trecînd de laindividual la colectiv f 
ă
r
ă
a stabili în mod preconceput ceea ce trebuie s
ă
înving
ă
în ordine
ş
i dezordine, încredere
ş
i nelini
ş
te, familiar
ş
i str
ă
in, dornic
ă
s
ă
afle variabilele ce alc
ă
tuiesc sensul. Aceast
ă
reflec
Ń
ie vafi continuat
ă
în cadrul U.M.R.-I.D.H.E. (Institu
Ń
ii
ş
i Dinamici Istorice ale Economiei), în care a fost integratL.I.R.E.S.S.
 
Jean-PierreDAVIET, U.M.R.-I.D.H.E. Profesor universitar, E.N.S. Cachan*
 
* E.N.S. Cachan - Ecole normale superieure de Cachan -
Ş
coala Normal
ă
Superioar
ă
din Cachan (n. trad.).
 
PREZENTARE
 
Monique SEGRE
 
Cercet
ă
tor la U.M.R.-I.D.H.E. (Institu
Ń
ii
ş
i Dinamici Istorice ale Economiei i
 
Prezentare
 
Logica economiei de pia
Ńă
supune ast
ă
zi societatea contemporan
ă
ra
Ń
ionalit
ăŃ
ii sale economice inevitabile ;dezvoltarea sporit
ă
a
ş
tiin
Ń
elor
ş
i tehnicilor, înso
Ń
it
ă
de evolu
Ń
ia culturii, înt
ă
resc convingerile în eficacitateara
Ń
ionalit
ăŃ
ii
ş
i a utilitarismului. în acela
ş
i timp, ordinea economiei de pia
Ńă
, atît de ridicat
ă
în sl
ă
vi, sedovede
ş
te creatoare de dezordini, distrugînd leg
ă
turile sociale istoric constituite, anulînd identit
ăŃ
ilena
Ń
ionale
ş
i aflîndu-se la originea fenomenelor de excludere. Dac
ă
dezvoltarea
ş
tiin
Ń
elor
ş
i a tehnicilor seprezint
ă
ca generatoare de avantaje, ea d
ă
na
ş
tere
ş
i la consecin
Ń
e nocive ; învestit
ă
cu o putere misterioas
ă
,suscit
ă
nelini
ş
ti
ş
i nesiguran
Ńă
. Ra
Ń
ionalitatea, eficacitatea, utilitarismul mascheaz
ă
fenomene ce ies uneoricu brutalitate la suprafa
Ńă
, într-un mod ira
Ń
ional
ş
i exploziv. Mituri apar
ş
i dispar, sînt sesizabilecomportamente rituale purt
ă
toare de semnifica
Ń
ii noi, ele pretinzînd o analiz
ă
aprofundat
ă
.
 
Sociologii nu par s
ă
de
Ń
in
ă
întotdeauna instrumentele de analiz
ă
necesare identific
ă
rii
ş
i în
Ń
elegeriimultiplelor transform
ă
ri ce afecteaz
ă
societatea sub impulsul unei logici comerciale ce pare s
ă
invadezetoate p
ă
r
Ń
ile ansamblului social
ş
i al c
ă
rei sens, distrug
ă
tor al vechilor semnifica
Ń
ii, scap
ă
. Dar grani
Ń
eledintre discipline nu mai sînt impenetrabile, iar sociologii au sim
Ń
it nevoia s
ă
-
ş
i însu
ş
easc
ă
modul deabordare al istoriei, cu inten
Ń
ia de a contura pe termen lung transform
ă
rile sociale
ş
i de a în
Ń
elegeelementele de continuitate
ş
i de ruptur
ă
, dup
ă
cum istoricii s-au familiarizat cu metodele sociologiei.
 
10
 
PREZENTARE
 
 într-o lucrare recent
ă
, Socio-Anthropologie du contemporain1, P. Bouvier ne aminte
ş
te, pe bun
ă
dreptate,cît de util ar fi ca sociologii s
ă
se foloseasc
ă
de conceptele
ş
i metodele antropologiei, deoarece acestea „potast
ă
zi s
ă
aduc
ă
un punct de vedere nou
ş
i complementar societ
ăŃ
ii noastre din ce în ce mai frac
Ń
ionate" cuatît mai mult cu cît asist
ă
m la „o reconsiderare a sistemelor explicative
ş
i a modurilor de legitimare aactivit
ăŃ
ii sociale"
ş
i, arat
ă
autorul,, ,în încercarea de a da un nou sens practicilor lor, indivizii
ş
icolectivit
ăŃ
ile se întorc la modalit
ăŃ
ile de identificare în care simbolicul e mai puternic decît ansamblul deargumente al ra
Ń
ionalit
ăŃ
ii". Or,„ni separe c
ă
importan
Ń
a acordat
ă
de etnologie faptelor simbolice,
ş
i asta înc
ă
de la primele cercet
ă
ri, poate sta al
ă
turi de întreb
ă
rile
ş
i a
ş
tept
ă
rile modernit
ăŃ
ii noastre".
 
Timp de mai multe zile, dezbaterile2 au fost consacrate temei „mituri, rituri si simboluri în societateacontemporan
ă
", logic fiind s
ă
i se dea cuvîntul, în primul rînd, lui P. Bouvier. El arat
ă
c
ă
instrumentelesociologice elaborate în contextul social specific celor Treizeci de Ani Glorio
ş
i* se concentraser
ă
asuprafenomenelor de progres, de mobilitate social
ă
în ascensiune sau de iner
Ń
ie social
ă
 
ş
i constat
ă
c
ă
azi acesteconcepte se dovedesc inadecvate. Aceast
ă
inadecvare devenit
ă
evident
ă
precum
ş
i dezorientareasociologilor în fa
Ń
a complexit
ăŃ
ii sociale sînt unele dintre motivele care i-au determinat s
ă
se informezedespre metodele antropologiei. De partea lor, antropologii sînt tot mai interesa
Ń
i de societ
ăŃ
ile moderne
ş
iabordeaz
ă
aceast
ă
tem
ă
cu propriile mijloace de analiz
ă
; e favorizat
ă
astfel întîlnirea dintre cele dou
ă
 discipline. Pentru a accentua complexitatea fenomenelor ce caracterizeaz
ă
societatea contemporan
ă
, P.Bouvier ne invit
ă
s
ă
ne apropiem de realitatea cotidian
ă
printr-o intersiune de lung
ă
durat
ă
 
ş
i, analizînd„unele ansambluri popula-
 
1 BOUVIER, R, Socio-Anthropologie du Contemporain, Galilee, Paris, 1995.
 
2 în cadrul L.I.R.E.S.S. condus de J. P. Daviet. L.I.R.E.S.S. a fost integrat în U.M.R.-I.D.H.E. în 1997.
 
* Trente Glorieuses, expresie creat
ă
în 1979 de Jean Fourastie pentru a desemna cei treizeci de ani decre
ş
tere economic
ă
pe care i-a cunoscut Fran
Ń
a dup
ă
cel de al doilea r
ă
zboi mondial (n. trad.).
 
11
 
MITITKI. KITl'lîI. SIMBOLURI FN S( X ;IKT \TE.\ < "ONTKMI'^KANA
 
 
Ń
ionale coerente, s
ă
identificam re})reze?it
ă
rilt\ valorile, nu întotdeauna formulate, clar prezente, sdcuprindem toate fatetile unui aceluia
ş
i fenomen pentru a-i în
Ń
elege sensul". Se va vedea c
ă
interven
Ń
iile ceau armat de-a lungul celor dou
ă
zile propun modalit
ăŃ
i de cercetare apropiate de orient
ă
rileconferen
Ń
iarului. Acesta din urm
ă
pune accentul pe unul din miturile fondatoare ale societ
ăŃ
ii noastre, mitpe care realitatea social
ă
de azi îl contrazice cu brutalitate : mitul Progresului.
 
Oare societatea contemporan
ă
nu elaboreaz
ă
noi mituri ce trebuie identificate? Economia de pia
Ńă
nu
Ń
inede mit? Abunden
Ń
a mijloacelor de comunicare, din ce în ce mai diversificate
ş
i extinse, nu se afl
ă
laoriginea mitului „societ
ăŃ
ii de comunicare" analizat de Erik Neveu?] Acesta arat
ă
: „Anun
Ń
area societ
ăŃ
ii decomunicare se articuleaz
ă
în jurul a cinci promisiuni : abunden
Ńă
, democratizare, autonomie a indivizilor,mondializare, contrac
Ń
ie a spa
Ń
iu-timpului". In lucrarea sa, el analizeaz
ă
 
ş
i combate cele cinci promisiuni,studiaz
ă
determinan
Ń
ii sociali ai mitului
ş
i se opre
ş
te asupra agen
Ń
ilor sociali care, din cauza profesiunii lor,contribuie direct sau indirect la men
Ń
inerea
ş
i r
ă
spîndirea convingerilor legate de societatea de comunicare.
 
Ş
i alte lucr
ă
ri elucideaz
ă
miturile „noastre".
ł
inem s
ă
subliniem cit de mult au devenit mijloaceleaudiovizuale suporturi esen
Ń
iale ale miturilor societ
ăŃ
ii noastre contemporane. Helene Puiseux4 propune uncaz exemplar
ş
i actual : ea analizeaz
ă
mitologia epocii nucleare în produc
Ń
ia filmic
ă
 
ş
i televizual
ă
incepîndcu 1949, demonstrînd cum se elaboreaz
ă
 
ş
i se transform
ă
aceast
ă
mitologie, cum este ea manipulat
ă
înserviciul unei ideologii. Povestea pus
ă
în scen
ă
, alegerea imaginilor, înl
ă
n
Ń
uirea lor urm
ă
resc s
ă
arate
ş
i s
ă
 mascheze totodat
ă
realitatea distrugerilor epocii nucleare. Dup
ă
 
ş
ocul datorat exploziei bombei lansate deamericani asupra a dou
ă
ora
ş
e japoneze, Hiroshima
ş
i Nagasaki, au ap
ă
rut
ş
i s-au înmul
Ń
it filmele despreenergia atomic
ă
.
 
3 NEVEU, E., Une societe de communication? Col. „Clefs/Politique", Mont-chretien, Paris, 1994.
 
4 PUISEUX, H., L'Apocalypse nucleaire et son cinema, col. „7e Art". Cerf, Paris,
 
1988.
 
12
 
PREZENTARE
 
Helene Puiseux urm
ă
re
ş
te, pe o durat
ă
de mai bine de patruzeci de ani, evolu
Ń
iile operate în modurile deorientare a scenariilor
ş
i a imaginilor fiindc
ă
mitul, prin defini
Ń
ie, trimite neîncetat la real, dar operîndop
Ń
iuni. De-a lungul anilor
ş
i a transform
ă
rilor realit
ăŃ
ii sociale si politice mondiale, filmele se modific
ă
:ele exorcizeaz
ă
fricile, le canalizeaz
ă
, pentru ca mai apoi s
ă
justifice, în mod indirect, utilizarea acesteienergii (împotriva unor „mon
ş
tri")
ş
i s-o fac
ă
pîn
ă
la urm
ă
suportabil
ă
, familiar
ă
lumii noastre din epocaexperien
Ń
elor nucleare. Punctul de plecare al mitologiei filmice din epoca nuclear
ă
este haosul, distrugereatotal
ă
 
ş
i devastatoare înso
Ń
ite de o t
ă
cere la fel de total
ă
asupra cauzelor
ş
i a responsabilit
ăŃ
ilor acesteiapocalipse, t
ă
cere care se continu
ă
cu ocazia comemor
ă
rilor din 1995. în miturile moderne, eroii rlu maisînt zeii antici, ci oamenii deveni
Ń
i de
Ń
in
ă
tori ai puterii de distrugere. Mitul adun
ă
fapte
ş
i le aranjeaz
ă
,dezv
ă
luie ascunzînd
ş
i are drept func
Ń
ie legitimarea unei situa
Ń
ii, f 
ă
cînd-o s
ă
fie acceptat
ă
de o vast
ă
entitatesocial
ă
; are deci puternice asem
ă
n
ă
ri cu ideologia5.
 
Gabriel Segre se refer
ă
explicit la defini
Ń
ia mitului din societ
ăŃ
ile tradi
Ń
ionale, a
ş
a cum a fost el analizat deetnologi. Mitul, povestire ce se vrea veridic
ă
, relateaz
ă
originea lumii
ş
i pune în scen
ă
faptele eroice alepersonajelor sacre, ele constituind modele exemplare. G. Segre arat
ă
similitudinea dintre scrierile în caresînt narate evenimentele din via
Ń
a lui E. Presley
ş
i povestirile mitice tradi
Ń
ionale
ş
i analizeaz
ă
cum sîntglorificate în aceste biografii, istorisiri mitice moderne, via
Ń
a
ş
i calit
ăŃ
ile cînt
ă
re
Ń
ului, erou sacralizat cu carese identific
ă
americanul mediu. Simbolizînd prin conduita sa sfîr
ş
itul tabu-urilor
ş
i al interdic
Ń
iilor dinsocietatea american
ă
, E. Presley consacr
ă
prin reu
ş
ita sa fulgurant
ă
valorile ordinii
ş
i încrederea înascensiunea social
ă
conforme cu visul american.
 
Riturile au f 
ă
cut obiectul mai multor interven
Ń
ii. Se pare c
ă
azi, acolo unde reperele se f 
ă
rîmi
Ń
eaz
ă
, unde
 
0 RIVIERE, C, „Mythes modernes au coeur de l'ideologie", în Cahiers internationaux de sociologie, Voi.XC, 1991.
 
13
 
MITURI, RI
ł
URI^MBOLU_m_ÎN SOCIETATEA CONTEMPORAN
Ă
 
normele se atenueaz
ă
, riturile sînt o modalitate de refacere a leg
ă
turilor sociale, de raportare la valori noisau vechi, dar reînnoite, ce dovedesc o reîntoarcere la sacru, dup
ă
cum subliniaz
ă
G. BalandierG. ClaudeRiviere a consacrat o lucrare riturilor profane7, interven
Ń
ia sa asupra „structurii
ş
i antistructurii riturilor"deschizînd perspective fructuoase de cercetare. El define
ş
te ritul
ş
i-i prezint
ă
caracteristicile esen
Ń
iale ceconstituie referin
Ń
e, mai înainte de a propune o analiz
ă
a antistructurii ritului. Acesta nu este încremenit, ciare o via
Ńă
proprie, cu posibile dezordini sau improviza
Ń
ii; el poate s
ă
se transforme sau s
ă
dispar
ă
, înfunc
Ń
ie de for
Ń
a creativit
ăŃ
ii ansamblului social. Punerea în eviden
Ńă
a multiplelor sale dimensiuni face din

Activity (11)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Mateiu Marius liked this
smecherov liked this
arsith_mirela liked this
arsith_mirela liked this
Daniela Dmp liked this
Maria Popovici liked this
mina65vlad liked this
x_alexutzza liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->