Mituri Rituri Simboluri in Societatea a

MITURI, RITURI, SIMBOLURI ÎN SOCIETATEA CONTEMPORAN

Ă

Aceast

ă

carte a ap

ă

rut cu sprijinul

FUNDA

ł

IEI PENTRU O SOCIETATE DESCHIS

Ă

(OPEN SOCIETY FOUNDATION).

©- 1997. Editions l'Harmattan.

©-2000. Toate drepturile asupra acestei edi

Ń

ii sînt rezervate Editurii AMARCORD, str. Dropiei, nr. 3, se.B, ap. 5, tel/fax : 056/146.645, 1900 - Timi

ş

oara, ROMÂNIA, e-mail : amarcord@mail.dnttm.ro

Lucrare coordonat

ă

de MONIQUE SEGRE

MITURI, RITURI, SIMBOLURI ÎN SOCIETATEA CONTEMPORAN

Ă

Traducere de Beatrice Stanciu

EDITURA AMARCORD Timi

ş

oara, 2000

Scria CÎMP DESCHIS

Cuvînt înainte

Coperta : C

ă

t

ă

lin Popa

Consilier editorial : Ion Nicolae Anghel

Din momentul apari

Ń

iei no

Ń

iunii de societate industrial

ă

în Cours dephilosophie positive al lui AugusteComte, din 1839, aceasta a fost neîncetat privit

ă

ca o ruptur

ă

cu vechea ordine : absolutului i s-ar opunerelativul sau m

ă

surabilul, solidarit

ăŃ

ilor comunitare individualismul, ierarhiilor calitatea de cet

ăŃ

ean,imaginarului pozitivul. Pesimi

ş

tii au anun

Ń

at sfîr

ş

itul familiei, al specificului local, al religiei, în beneficiulunui cult nem

ă

rginit al Vi

Ń

elului de aur. S-a vorbit despre dezintegrarea leg

ă

turii sociale, despre patologiasocial

ă

, despre alienare, despre distrugerea moravurilor.

Privind, totu

ş

i, mai îndeaproape lucrurile, vedem c

ă

societ

ăŃ

ile contemporane n-au distrus vechile forme, ci

ş

i le-au readaptat. Prima societate industrial

ă

, cea din Marea Britanie a reginei Victoria, a utilizat în folosuls

ă

u valorile familiale, aristocratice, rurale

ş

i religioase, întreprinderile revolu

Ń

iei industriale au integrat încadrul lor sociabilitatea de tip familial sau

Ńă

r

ă

nesc, oferindu-le ocazia unei noi tinere

Ń

i. Cînd a vizitatStatele Unite în 1893-1894, conservatorul Paul Bourget a reg

ă

sit acolo, cu mare satisfac

Ń

ie, o energie vital

ă

creatoare

ş

i o moralitate care ierarhiza democra

Ń

ia potrivit unei ordini demne de societ

ăŃ

ile tradi

Ń

ionale. Dinaceast

ă

perspectiv

ă

, nu e o absurditate s

ă

fie studiate societ

ăŃ

ile contemporane ca

ş

i cele ce le-au precedat :ambele au tot atîta nevoie de mituri, de rituri

ş

i de simboluri pentru a da sens existen

Ń

ei sociale, ce nu poatefi tr

ă

it

ă

în stricta ra

Ń

ionalitate instrumental

ă

. Nu exist

ă

nici un motiv ca unele concepte derivate dinantropologie s

ă

se aplice unui

tip de societate

ş

i altuia nu, chiar dac

ă

materialul documentar difer

ă

, la fel ca

ş

i metodele de investiga

Ń

ie. S-ar putea foarte bine transpune în modernitate instrumente folosite de un Paul Veyne, un Jacques Le Goff sau un Lucien Febvre, pentru a nu cita decît exemple din antropologia istoric

ă

.

S

ă

însemne asta c

ă

în ordinea imaginarului social nu s-a schimbat nimic? Bergson a vorbit despre ofrenezie industrial

ă

ş

i de o tehnicizare în care societatea risc

ă

s

ă

se îngr

ă

deasc

ă

cu ac

Ń

iunile sale : acesteac

Ń

iuni nu ucid libertatea de a inventa, de a visa ori de a crede

ş

i nici procesul simbolic, chiar dac

ă

nu maiexist

ă

lumea dinainte. Noutatea este c

ă

individul a p

ă

r

ă

sit certitudinile de odinioar

ă

, ierarhiile încremenite,reprezentarea fix

ă

: fiin

Ńă

în mi

ş

care, pendulînd între tendin

Ń

ele opiniei

ş

i jocul aparen

Ń

elor, el elaboreaz

ă

imagini

ş

i simboluri pe un fel de scen

ă

social

ă

unde trebuie s

ă

se recunoasc

ă

, s

ă

se protejeze, s

ă

sereasigure, s

ă

se delimiteze. în consecin

Ńă

, fiecare e ispitit s

ă

-

ş

i recreeze propriile mituri, rituri

ş

i simboluri,c

ă

utînd în vastele serii de invariante acumulate în patrimoniu] umanit

ăŃ

ii, dar aceste alc

ă

tuiri provizorii auo mare vitez

ă

de uzur

ă

.

La acest sfîr

ş

it de secol XX, care vede pr

ă

bu

ş

irea multor mituri colective, dispari

Ń

ia unor mituri mo

ş

teniteprea rigide, dificultatea de participare la adev

ă

rate s

ă

rb

ă

tori colective la scar

ă

mare, în beneficiul uneiretrageri în particular

ş

i intim, sîntem mai sensibili la ceea ce apare ici, colo, chiar marginal, în micilecomunit

ăŃ

i, întîmpl

ă

rile aproape obi

ş

nuite, concentr

ă

rile de scurt

ă

durat

ă

, „bucuria prin convulsii"

ş

i„durerea prin sughi

Ń

uri" a grupurilor efemere de care amintea deja Jules Romain într-un frumos text din1911, Puissance de Paris. Liber

ă

expresie a unei dorin

Ń

e poate, dar a unei dorin

Ń

e controlate într-o epoc

ă

cer

ă

mîne de referin

Ńă

ş

i nu atît de eliberat

ă

cum ar p

ă

rea la prima vedere.

La L.I.R.E.S.S. (Laborator interdisciplinar de cercetare

ş

i studiu în cadrul

ş

tiin

Ń

elor sociale), al c

ă

ruidirector am fost, Monique Segre a coordonat cu competen

Ńă

ş

i subtilitate o cercetare pertinent

ă

privindaceste teme, fapt pentru care-i mul

Ń

umesc. Ea a

ş

tiut s

ă

adune un buchet de contribu

Ń

ii valoroase venind dinorizonturi

CUV1NT ÎNAINTE

diverse. în primul rînd, a c

ă

utat s

ă

ilustreze interesul, dar

ş

i dificultatea, prezentate de o trataremetodologic

ă

bazat

ă

pe pluralitate, marea problem

ă

fiind realizarea unei interferen

Ń

e cu abord

ă

rileantropologiei si sociologiei : esen

Ń

ialul, îns

ă

, nu era de a face s

ă

vorbeasc

ă

realitate din teren? MoniqueSegre a mai reu

ş

it s

ă

clarifice unele aspecte contrastante ale socialului la diferite sc

ă

ri, trecînd de laindividual la colectiv f

ă

r

ă

a stabili în mod preconceput ceea ce trebuie s

ă

înving

ă

în ordine

ş

i dezordine, încredere

ş

i nelini

ş

te, familiar

ş

i str

ă

in, dornic

ă

s

ă

afle variabilele ce alc

ă

tuiesc sensul. Aceast

ă

reflec

Ń

ie vafi continuat

ă

în cadrul U.M.R.-I.D.H.E. (Institu

Ń

ii

ş

i Dinamici Istorice ale Economiei), în care a fost integratL.I.R.E.S.S.

Jean-PierreDAVIET, U.M.R.-I.D.H.E. Profesor universitar, E.N.S. Cachan*

* E.N.S. Cachan - Ecole normale superieure de Cachan -

Ş

coala Normal

ă

Superioar

ă

din Cachan (n. trad.).

PREZENTARE

Monique SEGRE

Cercet

ă

tor la U.M.R.-I.D.H.E. (Institu

Ń

ii

ş

i Dinamici Istorice ale Economiei i

Prezentare

Logica economiei de pia

Ńă

supune ast

ă

zi societatea contemporan

ă

ra

Ń

ionalit

ăŃ

ii sale economice inevitabile ;dezvoltarea sporit

ă

a

ş

tiin

Ń

elor

ş

i tehnicilor, înso

Ń

it

ă

de evolu

Ń

ia culturii, înt

ă

resc convingerile în eficacitateara

Ń

ionalit

ăŃ

ii

ş

i a utilitarismului. în acela

ş

i timp, ordinea economiei de pia

Ńă

, atît de ridicat

ă

în sl

ă

vi, sedovede

ş

te creatoare de dezordini, distrugînd leg

ă

turile sociale istoric constituite, anulînd identit

ăŃ

ilena

Ń

ionale

ş

i aflîndu-se la originea fenomenelor de excludere. Dac

ă

dezvoltarea

ş

tiin

Ń

elor

ş

i a tehnicilor seprezint

ă

ca generatoare de avantaje, ea d

ă

na

ş

tere

ş

i la consecin

Ń

e nocive ; învestit

ă

cu o putere misterioas

ă

,suscit

ă

nelini

ş

ti

ş

i nesiguran

Ńă

. Ra

Ń

ionalitatea, eficacitatea, utilitarismul mascheaz

ă

fenomene ce ies uneoricu brutalitate la suprafa

Ńă

, într-un mod ira

Ń

ional

ş

i exploziv. Mituri apar

ş

i dispar, sînt sesizabilecomportamente rituale purt

ă

toare de semnifica

Ń

ii noi, ele pretinzînd o analiz

ă

aprofundat

ă

.

Sociologii nu par s

ă

de

Ń

in

ă

întotdeauna instrumentele de analiz

ă

necesare identific

ă

rii

ş

i în

Ń

elegeriimultiplelor transform

ă

ri ce afecteaz

ă

societatea sub impulsul unei logici comerciale ce pare s

ă

invadezetoate p

ă

r

Ń

ile ansamblului social

ş

i al c

ă

rei sens, distrug

ă

tor al vechilor semnifica

Ń

ii, scap

ă

. Dar grani

Ń

eledintre discipline nu mai sînt impenetrabile, iar sociologii au sim

Ń

it nevoia s

ă

-

ş

i însu

ş

easc

ă

modul deabordare al istoriei, cu inten

Ń

ia de a contura pe termen lung transform

ă

rile sociale

ş

i de a în

Ń

elegeelementele de continuitate

ş

i de ruptur

ă

, dup

ă

cum istoricii s-au familiarizat cu metodele sociologiei.

10

PREZENTARE

într-o lucrare recent

ă

, Socio-Anthropologie du contemporain1, P. Bouvier ne aminte

ş

te, pe bun

ă

dreptate,cît de util ar fi ca sociologii s

ă

se foloseasc

ă

de conceptele

ş

i metodele antropologiei, deoarece acestea „potast

ă

zi s

ă

aduc

ă

un punct de vedere nou

ş

i complementar societ

ăŃ

ii noastre din ce în ce mai frac

Ń

ionate" cuatît mai mult cu cît asist

ă

m la „o reconsiderare a sistemelor explicative

ş

i a modurilor de legitimare aactivit

ăŃ

ii sociale"

ş

i, arat

ă

autorul,, ,în încercarea de a da un nou sens practicilor lor, indivizii

ş

icolectivit

ăŃ

ile se întorc la modalit

ăŃ

ile de identificare în care simbolicul e mai puternic decît ansamblul deargumente al ra

Ń

ionalit

ăŃ

ii". Or,„ni separe c

ă

importan

Ń

a acordat

ă

de etnologie faptelor simbolice,

ş

i asta înc

ă

de la primele cercet

ă

ri, poate sta al

ă

turi de întreb

ă

rile

ş

i a

ş

tept

ă

rile modernit

ăŃ

ii noastre".

Timp de mai multe zile, dezbaterile2 au fost consacrate temei „mituri, rituri si simboluri în societateacontemporan

ă

", logic fiind s

ă

i se dea cuvîntul, în primul rînd, lui P. Bouvier. El arat

ă

c

ă

instrumentelesociologice elaborate în contextul social specific celor Treizeci de Ani Glorio

ş

i* se concentraser

ă

asuprafenomenelor de progres, de mobilitate social

ă

în ascensiune sau de iner

Ń

ie social

ă

ş

i constat

ă

c

ă

azi acesteconcepte se dovedesc inadecvate. Aceast

ă

inadecvare devenit

ă

evident

ă

precum

ş

i dezorientareasociologilor în fa

Ń

a complexit

ăŃ

ii sociale sînt unele dintre motivele care i-au determinat s

ă

se informezedespre metodele antropologiei. De partea lor, antropologii sînt tot mai interesa

Ń

i de societ

ăŃ

ile moderne

ş

iabordeaz

ă

aceast

ă

tem

ă

cu propriile mijloace de analiz

ă

; e favorizat

ă

astfel întîlnirea dintre cele dou

ă

discipline. Pentru a accentua complexitatea fenomenelor ce caracterizeaz

ă

societatea contemporan

ă

, P.Bouvier ne invit

ă

s

ă

ne apropiem de realitatea cotidian

ă

printr-o intersiune de lung

ă

durat

ă

ş

i, analizînd„unele ansambluri popula-

1 BOUVIER, R, Socio-Anthropologie du Contemporain, Galilee, Paris, 1995.

2 în cadrul L.I.R.E.S.S. condus de J. P. Daviet. L.I.R.E.S.S. a fost integrat în U.M.R.-I.D.H.E. în 1997.

* Trente Glorieuses, expresie creat

ă

în 1979 de Jean Fourastie pentru a desemna cei treizeci de ani decre

ş

tere economic

ă

pe care i-a cunoscut Fran

Ń

a dup

ă

cel de al doilea r

ă

zboi mondial (n. trad.).

11

MITITKI. KITl'lîI. SIMBOLURI FN S( X ;IKT \TE.\ < "ONTKMI'^KANA

Ń

ionale coerente, s

ă

identificam re})reze?it

ă

rilt\ valorile, nu întotdeauna formulate, clar prezente, sdcuprindem toate fatetile unui aceluia

ş

i fenomen pentru a-i în

Ń

elege sensul". Se va vedea c

ă

interven

Ń

iile ceau armat de-a lungul celor dou

ă

zile propun modalit

ăŃ

i de cercetare apropiate de orient

ă

rileconferen

Ń

iarului. Acesta din urm

ă

pune accentul pe unul din miturile fondatoare ale societ

ăŃ

ii noastre, mitpe care realitatea social

ă

de azi îl contrazice cu brutalitate : mitul Progresului.

Oare societatea contemporan

ă

nu elaboreaz

ă

noi mituri ce trebuie identificate? Economia de pia

Ńă

nu

Ń

inede mit? Abunden

Ń

a mijloacelor de comunicare, din ce în ce mai diversificate

ş

i extinse, nu se afl

ă

laoriginea mitului „societ

ăŃ

ii de comunicare" analizat de Erik Neveu?] Acesta arat

ă

: „Anun

Ń

area societ

ăŃ

ii decomunicare se articuleaz

ă

în jurul a cinci promisiuni : abunden

Ńă

, democratizare, autonomie a indivizilor,mondializare, contrac

Ń

ie a spa

Ń

iu-timpului". In lucrarea sa, el analizeaz

ă

ş

i combate cele cinci promisiuni,studiaz

ă

determinan

Ń

ii sociali ai mitului

ş

i se opre

ş

te asupra agen

Ń

ilor sociali care, din cauza profesiunii lor,contribuie direct sau indirect la men

Ń

inerea

ş

i r

ă

spîndirea convingerilor legate de societatea de comunicare.

Ş

i alte lucr

ă

ri elucideaz

ă

miturile „noastre".

ł

inem s

ă

subliniem cit de mult au devenit mijloaceleaudiovizuale suporturi esen

Ń

iale ale miturilor societ

ăŃ

ii noastre contemporane. Helene Puiseux4 propune uncaz exemplar

ş

i actual : ea analizeaz

ă

mitologia epocii nucleare în produc

Ń

ia filmic

ă

ş

i televizual

ă

incepîndcu 1949, demonstrînd cum se elaboreaz

ă

ş

i se transform

ă

aceast

ă

mitologie, cum este ea manipulat

ă

înserviciul unei ideologii. Povestea pus

ă

în scen

ă

, alegerea imaginilor, înl

ă

n

Ń

uirea lor urm

ă

resc s

ă

arate

ş

i s

ă

mascheze totodat

ă

realitatea distrugerilor epocii nucleare. Dup

ă

ş

ocul datorat exploziei bombei lansate deamericani asupra a dou

ă

ora

ş

e japoneze, Hiroshima

ş

i Nagasaki, au ap

ă

rut

ş

i s-au înmul

Ń

it filmele despreenergia atomic

ă

.

3 NEVEU, E., Une societe de communication? Col. „Clefs/Politique", Mont-chretien, Paris, 1994.

4 PUISEUX, H., L'Apocalypse nucleaire et son cinema, col. „7e Art". Cerf, Paris,

1988.

12

PREZENTARE

Helene Puiseux urm

ă

re

ş

te, pe o durat

ă

de mai bine de patruzeci de ani, evolu

Ń

iile operate în modurile deorientare a scenariilor

ş

i a imaginilor fiindc

ă

mitul, prin defini

Ń

ie, trimite neîncetat la real, dar operîndop

Ń

iuni. De-a lungul anilor

ş

i a transform

ă

rilor realit

ăŃ

ii sociale si politice mondiale, filmele se modific

ă

:ele exorcizeaz

ă

fricile, le canalizeaz

ă

, pentru ca mai apoi s

ă

justifice, în mod indirect, utilizarea acesteienergii (împotriva unor „mon

ş

tri")

ş

i s-o fac

ă

pîn

ă

la urm

ă

suportabil

ă

, familiar

ă

lumii noastre din epocaexperien

Ń

elor nucleare. Punctul de plecare al mitologiei filmice din epoca nuclear

ă

este haosul, distrugereatotal

ă

ş

i devastatoare înso

Ń

ite de o t

ă

cere la fel de total

ă

asupra cauzelor

ş

i a responsabilit

ăŃ

ilor acesteiapocalipse, t

ă

cere care se continu

ă

cu ocazia comemor

ă

rilor din 1995. în miturile moderne, eroii rlu maisînt zeii antici, ci oamenii deveni

Ń

i de

Ń

in

ă

tori ai puterii de distrugere. Mitul adun

ă

fapte

ş

i le aranjeaz

ă

,dezv

ă

luie ascunzînd

ş

i are drept func

Ń

ie legitimarea unei situa

Ń

ii, f

ă

cînd-o s

ă

fie acceptat

ă

de o vast

ă

entitatesocial

ă

; are deci puternice asem

ă

n

ă

ri cu ideologia5.

Gabriel Segre se refer

ă

explicit la defini

Ń

ia mitului din societ

ăŃ

ile tradi

Ń

ionale, a

ş

a cum a fost el analizat deetnologi. Mitul, povestire ce se vrea veridic

ă

, relateaz

ă

originea lumii

ş

i pune în scen

ă

faptele eroice alepersonajelor sacre, ele constituind modele exemplare. G. Segre arat

ă

similitudinea dintre scrierile în caresînt narate evenimentele din via

Ń

a lui E. Presley

ş

i povestirile mitice tradi

Ń

ionale

ş

i analizeaz

ă

cum sîntglorificate în aceste biografii, istorisiri mitice moderne, via

Ń

a

ş

i calit

ăŃ

ile cînt

ă

re

Ń

ului, erou sacralizat cu carese identific

ă

americanul mediu. Simbolizînd prin conduita sa sfîr

ş

itul tabu-urilor

ş

i al interdic

Ń

iilor dinsocietatea american

ă

, E. Presley consacr

ă

prin reu

ş

ita sa fulgurant

ă

valorile ordinii

ş

i încrederea înascensiunea social

ă

conforme cu visul american.

Riturile au f

ă

cut obiectul mai multor interven

Ń

ii. Se pare c

ă

azi, acolo unde reperele se f

ă

rîmi

Ń

eaz

ă

, unde

0 RIVIERE, C, „Mythes modernes au coeur de l'ideologie", în Cahiers internationaux de sociologie, Voi.XC, 1991.

13

MITURI, RI

ł

URI^MBOLU_m_ÎN SOCIETATEA CONTEMPORAN

Ă

normele se atenueaz

ă

, riturile sînt o modalitate de refacere a leg

ă

turilor sociale, de raportare la valori noisau vechi, dar reînnoite, ce dovedesc o reîntoarcere la sacru, dup

ă

cum subliniaz

ă

G. BalandierG. ClaudeRiviere a consacrat o lucrare riturilor profane7, interven

Ń

ia sa asupra „structurii

ş

i antistructurii riturilor"deschizînd perspective fructuoase de cercetare. El define

ş

te ritul

ş

i-i prezint

ă

caracteristicile esen

Ń

iale ceconstituie referin

Ń

e, mai înainte de a propune o analiz

ă

a antistructurii ritului. Acesta nu este încremenit, ciare o via

Ńă

proprie, cu posibile dezordini sau improviza

Ń

ii; el poate s

ă

se transforme sau s

ă

dispar

ă

, înfunc

Ń

ie de for

Ń

a creativit

ăŃ

ii ansamblului social. Punerea în eviden

Ńă

a multiplelor sale dimensiuni face din

Category:	Uncategorized.
Rating:
Upload Date:	06/12/2009
Copyright:	Attribution Non-commercial
Tags:	This document has no tags.

Documents

People