Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword or section
Like this
63Activity

Table Of Contents

0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Genurile Presei Scrise T123

Genurile Presei Scrise T123

Ratings: (0)|Views: 17,802|Likes:
Published by andreeafc

More info:

Published by: andreeafc on Jun 14, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/24/2014

pdf

text

original

 
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTIFACULTATEA DE JURNALISM ŞI ŞTIINŢELE COMUNICĂRII
Disciplina: GENURILE PRESEI SCRISE
Anul de studiu: anul 2, IDDCadru didactic: Asist. Univ. Drd. Mădălina Bălăşescu
Descrierea disciplinei şi stabilirea obiectivelor generale ale cursului
Disciplina „Genurile presei scrisereprezintă un reper teoretic şi practicfundamental pentru studenţii în jurnalism, deoarece furnizează atât un sistem decunoştinţe, t şi instrumente practice referitoare la procedurile şi normeleredacţionale specifice genurilor jurnalistice .Ca obiective generale, cursul îşi propune să prezinte: a) noţiunile şi conceptelefundamentale ale jurnalismului de informare; b) tehnicile specifice de elaborare adiferitelor texte jurnalistice (ştirea, relatarea, interviul, portretul, reportajul, ancheta);c) contextul specific al organizaţiei de presă (condiţiile de producere a textului jurnalistic); d) cadrul de referinţă profesional fundamental.Ca obiective specifice, cursul îşi propune: a) consolidarea cunoştinţelodobândite în anul 1 de studiu la disciplinele complementare (Tehnici de Redactare); b)dezvoltarea cadrului teoretic de referinţă referitor la normele, procedurile şi valorileredacţionale specifice genurile de informare din presa scrisă; c) dezvoltarea abilităţilor de redactare prin furnizarea de instrumente de lucru eficiente (principii şi tehnici deredactare specifice).
Tematică Tutorate
:
T1:A.Specificul producţiei jurnalisticeB.Ştiri, relatări. « Acoperirea » pe domenii a evenimentelor.T2: A InterviuB. PortretT3: A. ReportajB. Anchetă
TUTORAT 1
: Specificul Producţiei Jurnalistice, Ştiri, Relatări
T1. A Specificul producţiei jurnalistice
 
Producţia de mesaje jurnalistice este o producţie mai specială: deşi presa esteconsiderată ca fiind o instanţă profesională şi instituţională care are o responsabilitate publică (în „contractul” social pe care îl are cu societatea, presa livrează informaţie şidivertisment), în realitate, orice instituţie de presă este o afacere cu informaţii şi publicitate, destinată să aducă un profit. Pentru a face faţă uriaşei responsabilităţisociale pe care o implică producţia jurnalistică, dar şi pentru a supravieţui pe o piaţăeconomică din ce în ce mai dură, jurnaliştii trebuie să creeze produse informative saude divertisment, în condiţii de producţie speciale, care implică o serie de elementespecifice (C. MacDougal, 1982, p. 5).
Un prim elemen
care influenţeaproducţia de mesaje jurnalistice îlconstituie atât presiunile şi constrângerile din interiorul publicaţiei, cât şi cele dinafara acesteia. În principal, constrângerile interne se referă la tipologia şi structuraziarului, la dimensiunile organizaţiei de presă, la natura publicaţiei, la mijloaceletehnice, etc. (tipar tradiţional, tipar 
offset 
, abonamente la agenţii de informaţii sau deimagini, etc.), la pregătirea şi competenţele jurnaliştilor, etc. Presiunile interne care pot influenţa producţia jurnalistică sunt, în principal: a) sindicatele, b) timpul; c)starea permanentă de tensiune şi de conflict din interiorul organizaţiei de presă.Presiunile externe care pot influenţa producţia de mesaje se referă în principal la: a)fluxul informaţiilor: surse (agenţii, instituţii, persoane, grupuri, mass-media, etc.); b) presiunile economice: preţul materiei prime, goana după publicitate, etc.; c) instituţiilesociale, politice: iniţiative, scrisori, legi, prevederi legislative de constrângere, etc.; d)audienţa: goana după comercial, concurenţa.
Un al doilea element 
care poate influenţa producţia de mesaje îl reprezintăscopurile producţiei jurnalistice, în funcţie de care sunt gândite etapele de producţie:culegerea, evaluarea, tratamentul şi transmiterea informaţiei.
Un al treilea element 
de care depinde modul în care arată mesajele jurnalistice,indiferent de structura mesajelor este publicul. Importanţa publicului este cu atât maimare, cu cât concurenţa într-o anume piaţă este mai mare. Valoarea de “marfă” ainformaţiei depinde în mare măsură de public: cu cât mesajele se vând mai bine, cuatât mai bună este “marfa” jurnalistică. Cu cât publicul este mai bine cunoscut, cu atâtdepartamentul de marketing al publicaţiei va avea mai puţine necunoscute. Dacă publicaţia are succes, clienţii care vor dori să îşi facă publicitate vor fi mai numeroşi,deci, şi publicitatea este în strânsă relaţie cu cunoaşterea publicului. Tot în funcţie de public este dat şi stilul (formatul) publicaţiei. Cum cunoaştem publicul? În acest sens,dorinţa jurnaliştilor este de regulă mare, deşi certitudinile sunt mici, în majoritateasituaţiilor. O posibilitate foarte bună de a şti cui se adresează jurnaliştii este ceaştiinţifică, prin metoda sondajelor de opinie, realizate de specialişti, care, cu ajutorulunor formule exacte de lucru pot descrie cel mai bine care este structura publicului.Totuşi, investigaţiile de acest tip sunt foarte costisitoare pentru orice întreprindere de presă, de aceea, pentru a identifica măcar cu aproximaţie un potenţial profil al celor cărora le suntdestinate mesajele jurnalistice, apelul celor care participă la “compuerea” textelor seface în primul rand la principii ale interesului general, date de bunul simţ comun şiexperienţă, bazate pe trei reguli principale ale interesului: proximitate, utilitate, plăcere, care se presupune că se regăsesc în fondul comun de aşteptări. Pentru odefiniţie cât mai clară a ceea ce se numeşte de regulă “public-ţintă”, trebuie făcutedelimitări foarte clare între noţiunile de individ, grup (scopuri, interese comune),2
 
 public (profil potenţial), audienţă (consum efectiv) şi masă (dispersie geografică,grupuri neomogene, consum individual).În aceste condiţii instituţionale şi sociale, munca de reporter nu este unaoară. Pe lâncompetenţele profesionale cuanificabile (abilităţi de redactare,capacitate de sinteză, creativitate, etc. etc.), reporterul ar trebui să îndeplinească câtmai multe atribute dintr-o lungă listă cerută în general de editorii şi managerii publicaţiilor: inteligenţă, spirit de echipă, capacitate de comunicare, imaginaţie, nerv,viteză, acurateţe, curaj, calităţi de organizator, perseverenţă, alertă mentală, onestitate, punctualitate, spirit de observaţie, optimism, adaptabilitate, iniţiativă, umor, pasiune,receptivitate, scepticism sănătos, capacitatea de a crea idei bune (Shakespeare a rămasîn memoria oamenilor pentru idei, nu pentru stil). De asemenea, reporterul trebui săaibă un bun „background”, reprezentând toate cunoştinţele pe care le are reporterul înmintea şi în arhiva sa personală, care îi vor permite să înţeleagă şi să interpretezefaptele. Totuşi, nu există un profil unic al reporterului, aşa cum nu există un profilsocio-psihologic relevant, dar, în general, se ştie că cei mai performanţi jurnalişti suntcei extrem de curioşi şi cei care dau dovadă de o doză sănătoasă de scepticism. Nu înultimul rând, un reporter care doreşte succesul şi recunoaşterea profesională este celcare dă dovadă de fler profesional (are „nas de ştiri”), reuşind să intuiască subiecte deştiri acolo unde ceilalţi nu văd decât fapte obişnuite, reprezentând prima calitate înlista calificativelor. Dacă flerul se combină cu atitudinea permanentă de „adulmecare”a subiectelor de ştire (a recunoaste informaţia cu potenţial interes pentru cititori, a găsineobişnuitul în tot ceea ce este banal, a recunoaşte importanţa unor fapte care derivădin acelaşi subiect, a identifica posibilitatea unor ştiri din contextul unor fapte particulare), atunci reporterul respectiv are un viitor profesional asigurat.
 Exemplu
: Deems Taylor, reporter, critic muzical la New York Times trebuia să scrie un articoldespre un spectacol de operă, amânat din cauza sinuciderii sopranei. Toate ziarele au relatat pe prima pagină, mai puţin N.Y.T., deoarece Taylor lipsise de la eveniment. Întrebat deredactorul-şef de ce a ratat ştirea, el a raspuns: “Well, there was no opera performance to writeabout, so what else could I do but go home?”
Scriitura jurnalistică
Istoria presei a înregistrat în paginile sale mari nume ale literaturii universale(Balzac, Zola, Sartre, Mauriac, Chateaubriand, etc.) şi invers. Se poate spune că existăo proximitate evidentă între scriitor şi jurnalist, care, deşi se pot bucura de acelaşi dar al talentului, nu vor intra niciodată în aceeaşi categorie profesională. Chiar dacă şi jurnalistul îşi poate permite să aibă “jocuri de stilou”, el nu se confundă cu actul de ascrie, deşi este identificat cu aptitudinea de a scrie, indiferent de spaţiul mass-media încare îşi desfaşoară activitatea. De asemenea, un scriitor care face jurnalism rămânedoar un autor în ochii publicului.Arta jurnalistului este de a face realitatea să existe. Stilul, amprenta personalărezultă din arta de a povesti, de a lega dialogul, de a însufleţi personajele; pentru asta, jurnalistul stă cu ochii aţintiţi în “ograda” marii literaturi.Din punct de vedere jurnalistic, stilul echivalează cu talentul de a pune amprenta pe un moment al istoriei, pe vocile şi pe imaginile care alcatuiesc acest moment. De aceea, se poate spune că jurnalismul este o artă a comunicării. Din punct de vedere literar, stilul este autorul,iar literatura este arta expresiei individuale.Deosebirile între cele două modele de scriitură sunt remarcabile: pe de o parte,textul jurnalistic: a) presupune o scriitură rapidă, în care responsabilitatea este3

Activity (63)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Simona Cruceru liked this
Rody Curcenco liked this
Elena David liked this
Ioan M. liked this
Beatrice Neacșu liked this
Corina Niţescu liked this
Lilia liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->