More From This User
GHID de completarea AUTOBIOGRAFIE
Acest document este un ghid de scrierea autobiografiei necesare in admiterea ...
Capitolul II Infarctul miocardic
INFARCTUL MIOCARDIC
este o zonă de necroză ischemică a unei porţiunidin miocard produsă prin obliterarea bruscă a unei artere coronare.
2.1. Etiologie
Cauza principală (90-95%) este ateroscleroza coroniană stenozantă şiobliterantă care realizează de obicei o tromboză a unei ramuri coronariene.În general apare la bărbaţii trecuţi de 40 de ani, cu crize de angină pectorală înultimile luni sau ani.Bolnavii sunt de obicei sedentari, obezi, mari fumători, suprasolicitaţi psihic, prezentând hipercolesterolemie, hipertensiune arterială sau diabet.Ateroscreloza poate debuta între 20 şi 30 de ani şi se agravează progresiv pentru a deveni practic constantă de la 50 de ani. Ateroscreloza pote fi stenozantă sauocluzivă, poate afecta unul, două sau toate trei trunchiuri ale coronarelor. Leziuneaspecifică este ateromul, care constă în infiltrarea intimei cu lipide şi colesterol, subformă de pete sau striuri de culoare galbenă. Cu timpul, petele se îngroaşă prinfibrozare, apariţia unor vase de neoformaţie. Complicaţiile rezultă din obliterareavasului prin îngroşarea excesivă a peretelui, prin hemoragiile peretelui, datorateruperii vaselor de neoformaţie cu dezvoltarea trombozei.
2.2. Anatomie patologică
Spre deosebire de angina pectorală, în care dezechilibrul brusc dintrenecesităţile miocardului şi posibilităţile coronarelor este trecător (emoţii, efort), îninfarctul de miocard dezechilibrul este foarte important şi prelungit.Leziunile anatomice din infarctul miocardic constau dintr-o serie de alterări alecoronarelor, ateroscreloză avansată cu lumenul vascular îngustat sau trombi pe plăcileulcerate de aterom.
29
Leziunea specifică este necroza miocardului, care apare fie în urma ocluzieiacute şi complete a unei artere coronare prin tromboză, fie mai rar, datorităhemoragiei peretelui arterei coronare a unei plăci de aterom.Localizarea cea mai frecventă a infractului de miocard o reprezintă ventricolulstâng şi septul interventricular. Ca urmare a obstrucţiei unei ramuri coronare apar oserie de modificări Figura 13, tulburări biochimice şi metabolice, apariţia defenomene electrice ce reflectă în electrocardiogramă, tulburări hemodinamice,simptome clinice şi paraclinice.
Figura 13 Modificările ce survin în urma ocluziei arteriale datorate plăcii de aterom
2.3. Simptomatologie
Debutul infarctului de miocard, fie că a survenit la un vechi anginos, fie că s-a produs la un individ care până atunci nu a prezentat crize de angină de piept, poate fi brusc sau precedat de o serie de prodroame.
30
Clinic ,,forma dureroasă’’ este exprimată prin durere anginoasă urmată de ostare de şoc, cu prăbuşirea tensiunii arteriale şi febră.
1.
Durerea
– se prezintă sub aspectul unei crize de angor de mareintensitate, cu localizări şi iradiere cunoscute, însoţită de o anxietateextremă. Intensitatea sa este deosebită, insuportabilă, este atroce,violentă. Durerea violentă poate determina o stare de agitaţie,focalizarea durerii se face predominant în regiunea retrosternală deunde iradiază spre epigastru, hipocondru, abdomen, braţe, maxilar inferior şi regiunea cefii. Durerea este însoţită de o senzaţie de moarteiminentă, transpiraţii reci, se prelungeşt peste 20 de minute sau timp demai multe ore. Fără intervenţia unui opiocen durerea se poate prelungişi peste 24 de ore.
2.
Starea de şoc
– urmează sau însoţeste durerea. Expresia stării de şoc oconstituie în primul rând aspectul bolnavului: culoarea feţei, trăsăturicrispate, temperatură periferică scăzută, un oarecare grad de cianoză lanivelul pielii şi mucoaselor, acoperirea bolnavului de sudori reci. Şoculse evidenţiază la examenul obiectiv prin prăbuşirea tensiunii arteriale şiun puls abia perceptibil.
3.
Dispneea
– care reprezintă dificultatea de a respira, caracterizată prinsete de aer şi senzaţie de sufocare. Apariţia dispneei este rezultatulscăderii rezervei cardiace, prin incapacitatea inimii de a evacuaîntreaga cantitate de sânge.
4.
Hipotensiunea arterială
– uneori este precedată de o scurtă fază dehipertensiune, făcând să se creadă că este vorba de un angor banal.Hipotensiunea, odată instalată, persistă mult timp după dispariţia stăriide şoc, rămânând uneori definitivă. Scăderea tensională apare în modevident la indivizi hipertensivi la care se poate constate o prăbuşire amaximei cu 10 sau mai mulţi cm Hg în câteva ore.
31
of 00
5 Capitol Infarct
1,977 Reads
Info and Rating
| Category: | |
| Rating: | |
| Upload Date: | 06/14/2009 |
| Copyright: | Attribution Non-commercial |
| Tags: |
Leave a Comment