1.Structura si proprietile molecule de apa.

Molecula de apa e formata dintrun atom de oxygen si 2 atomi de hydrogen,uniti de atoml de oxygen prin legaturi covalente.Prin metoda de difractie cu raze X sa constatat ca molecula de apa poseda forma triunghiulara.Fiecare legatura OH cu lungimea de 0,96A reprezinta un dipole electric.Legaturile OH formeaza intre ele un unghi de 104grade28min. Conventional directia momentului e considerate de la sarcina negativa in directia axei dipolului.Momentul dipolar al apei este de 1,84 debye CARACTERISTICI Moleculele de apa se contracta usor cu moleculele vecine legaturi(punti)de hydrogen.

Legaturile de hydrogen reprezinta un tip de interactiuni intermoleculare slabe raspindite in structurile macromoleculare Apa lichida obisnuita e formata dintrun amestec de ,molecule libere:monomer H2o,dimeri(H2o2),tretameri(H2o3) si octameri H2o8.procentul fiecarei dintre aceste fractiuni depend de temperature.

2. Disocierea molecule de apa.Notiune de PH.Valorile PH in lichidurile Biologice. 1. Apa se disociaza in ioni H+ si OH-.Ionul H+nu are invelis electronic,Poseda o mare capacitate de hidratare.Daca se leaga de o molecula
de apa formeaza ionul de hidroniu (H3O )avind si o mare mobilitate,protonul trece de la o molecula la alta.Gradul de disociere al apei la
+

t=25

[ H+]=[OH-]=10-7mol/l. 2. Logaritmul zecimal cu semn schimbat al concentratiei ionilor de hidrogen se numeste PH PH=-lg[H+]
Daca: PH=7 solutie neutral PH>7 solutie bazica PH<7 solutie acida La om PH=7,4 Solutie tampon sunt acele lichide biologice unde se poate adauga cantitati relative rari de acizi sau baze fara ca PH-ul sa se schimbe simtitor.In singe solutiile tampon sunt Seroproteinele. PH-ul in unele lichide biologice: Lichidul PH Singe 7,4 Sucul gastric 1,8 Urina 5,6 Sucul pancreatic 8,0

3.

3 Proprietatile fizice ale apei.Apa grea (D2O) si apa tritiata (T2O)

1. Caracterul dipolar al apei si capacitatea de ase angaja in legaturi de hydrogen cu moleculele vecine explica proprietatile apei in cele 3 stari
de agregare. Masa specifica a apei dupa densitate se are forma:

= 0 a apei in stare solida e mai mica ca a apei in stare lichida la 4 . o O punctul de congelare a apei o 100 C punctual de fierbere la presiunea atmosferica normal. 3 Pentru apa pura densitatea la 4oC are valoarea =1000kg*m . -3 Pentru gheata =910 Kg*m . Viscozitatea apei. La curgerea laminara a unui fluid forta de frecare dintre straturile fluiduluiin contact se determina de relatia lui Newton.Ea are forma: F=S -coeficient de viscozitate. Unitatea de viscozitate in SI este Pascal*secunde(Pa*S).In medicina este folosit mai des centipoises(CP) 1CP=10-3Pa*S 0 -3 Pt apa pura l-a 20 =10 Pa*S Tensiunea superficial. Fortele de tensiune superficial iau nastere c-a urmare a interactiunii moleculelor l-a frontiera dintre 2 faze ce tinde sa micsoreze suprafata interfazei. Marimea ce revine l-a o unitate de lungime a conturului suprafetei lichidului e numit coeficient de tensiune superficial.
( ) sau

Pt apa pura la temperature de 200C . Fortele de t.s.sunt implicate intr-o serie de fenomene:copilaritate,embolie gazoasa,fagocitoza. Proprietati calorice Calorie-unitatea asistemica de masura a energiei termice utilizata si in present in practica cercetarile medico-biologice.

O calorie reprezinta cantitatea de energie termica necesara pt a ridica temperature unui gram de apa pura de la 14,50 pina la 15,50C. Capacitatea termica specifica. Energia termica a necesara pt a ridica temp unei mase m de subst cu grade se determina 3 -10 -1 din relatia:a=c*m*t pt apa pura c=4,2*10 y*kg *K Caldura specifica de vaporizare Reprezinta cantitatea de energie termica necesara pt a transforma in vapori 1 kg de subst la temp de fierbere. 5 -1 Pt apa pura r=22.6*10 y*kg Formula Q=r*m. Apa grea(D2O) si apa tritiata(T2O).Electroliza apei obisnuite la tensiuni ridicate mareste procentul fractiunii de apa grea. Asociera oxigenului cu izotopii hidrogenului conduce la formarea apei grele si a apei triate aceasta fiind radioactiva. Sunt 2 forme a apei grele D2O si DOH. Dotajul apei grele in apa obisnuita poate fi masurata prin masurarea indecelui de refractie. Apa tritiata T2O poate fi detectata pe baza emisiei radiatiei de catre titriu. Apa grea provoaca sterilitatea anumalelor,adduce la inhibarea transportului active si contractiei musculare. 4. Rolul biologic al apei si repartitia in organismul omului.
Apa unul din cele mai raspindite substante pe globul pamintesc e singurlul lichid anorganic din organismul uman fara de care nui nici un process vital. Rolul:

este elemental ce regleaza presiunea osmotic celor 3 sectoare hidrice reprezinta mediul unde au loc multe reactii chimice shi biochimice participa la mentinerea constanta a organismului fiind un bun solvent formeaza o serie de substante solide care vehiculeaza din mediul intern al organismului in celula si invers proteina mecanica a fatului. In greutatea omului sunt 70%de apa.

V= Pentru a cunoaste volumul plasmei se folosesc macromolecule ce pot trensversa endoteliu vascular cum ar fi serul de albumine marcat cu iod radioactive.

5.Dinamica fluidelor.Ecuatie de continuare.Curgerea laminara si turbulent.Numarul lui Reynolds. Fluidele le vom considera incomprimabile iar curgerea-in regim stationar(viteza de curgere itr-un timp nu variaza intimp). In aceste conditii V de scurgere a fluidului printr-un tub cu sectiunea variata situate orizontal variaza in asa mod incit produsul dintre viteza V si aria sectiunii transversale S in orice loc al tubului este acelasi:S1V1=S2V2==SnVn. Conform legii conservarii energiei in mecanica,energies totala a unei mase m in lichid perfect in orice loc al tubului trebuie sa fie acelasi: P1V+ +mgh2.Aceasta relatie este ecuatia de continuare. Marirea vitezei de curgere a unui fluid real duce la aparitia virtejilor si miscarea devine turbulenta.Spre exemplu single capata posibilitatea sa treaca prin lumenul mic al arterei aceasta devine turbulenta.In acest regim viteza particolelor in orice punct variaza continuu si haotic. Pt a determina care este regimul de curgere se foloseste numarul lui Reynolds.Re=
Re<1000-curgere laminara ; 1000<Re<2000-curg.nestabila ; Re>2000-curgere turbulent

6.Ecuatia lui Bernoulli.Aplicatia ei la sistemul vascular.Presiunea arteriala (sistolica,diastolica si medie ). Ecuatia lui Bernouli P+ +qgh=const. P-presiune static q-densitatea lichidului V-viteza de curgere h-inaltimea

In cazul ingustarii prin arteroscleroza,fenomenul duce la accentuarea inchiderii lumenului vascular in locul abstructiei,aici se aplica aceasta lege. PA este surplusul de presiune in vasul sanguine arterial in raport cu presiunea atmosferica,masurat la nivelul cordului.Cauzata de caracterul pulsabil al sist vascular,PA variaza in timp intre valoarea maxima in momentul sistolei Ps si valoarea minima in momentul diastole Pd. Ps(om sanatos)-130mm Hg(17 RPA) Pd(om sanatos)-80mm Hg(10 KPA) Pm(valoare medie)= La om PA variaza si in spatiu: Cord PA=13KPA Cerebral=8,1KPA Picioare=25,74KPA.

7. Rezistenta vasculara
Cresterea rezistentei este direct proportionala cu lungimea vaselor de sange si invers proportionala cu grosimea vaselor de sange. Cresterea rezistentei vasculare este intalnita atunci cand avem de a face cu tensiuni sistolice si diastolice usor crescute, insomnie corelata cu deficiente ale inimii si ale splinei, insomnii provocate de hipervascozitatea secretiei bronsice, etc. Declinul apare atunci cand avem de a face cu un declin al tensiunii sistolice si diastolice, hipotesiune usoara, deficienta Yin si Huo, insomnia provocata de exuberanta, etc.

8. Entalpia.Termodinamica starilor de echilibruale sistemelor.

1.
ENTALPE Mrime termodinamic de stare a unui sistem fizic egal cu diferena dintre energia intern i lucrul mecanic efectuat de sistem n orice transformare reversibil, izentrop i izobar. Pentru ca un sistem termodinamic s fie n echilibru fa de transformrile reversibile, trebuie ca variaia e. s fie nul.

Ea este legat de alte mrimi termodinamice fundamentale prin rela ia

[1]

2. Termodinamica se ocup cu studiul macroscopic al fenomenelor, de orice natur, n care are loc un transfer de energie sub

forma de cldur i lucru mecanic. Pentru orice disciplin a fizicii, obiectul de studiu este un sistem. n contextul termodinamicii acesta va fi un sistem termodinamic: o poriune finit, precis delimitat, din realitatea material, care poate include att substan ct i radiaie. Pentru ca un sistem s se afle n echilibru termodinamic este necesar (dar n general nu i suficient) ca lumea nconjurtoare cu care se afl n contact s ofere condi ii neschimbate n timp. Urmtoarea constatare, de [1][2] natur experimental, este numit uneori principiul zero al termodinamicii:

9.Entropia.Caile principale de mentinere a entropiei scazute in sistemele vii.

1. ENTROPE mrime care, n termodinamic, permite a evalua degradarea energiei unui sistem. msur care indic gradul de organizare a unui sistem.

10. Circulatia energiei in biosfera.Transformarile de energie la nivelul biosferei.

1. Activitatea sistemelor vii este integral sustinuta de fluxul de energie solara care se revarsa asupra Pamantului.Din cantitatea totala, 2/3
strabate atmosfera, 1/3 fiind reflectata in spatiul cosmic. Cantitatea interceptata intr-un an este de ordinul a 5 x 1020 kcal (1.75 x 1017 W), Aceasta energie se repartizeaza inegal, pe continente 1.4 x 1020 kcal, iar pe intinsul oceanelor 3.6 x 1020 kcal.Suprafetele cu vegetatie absorb energie in proportie mai mare decat cele fara vegetatie. Pentru o vegetatie densa din zona temperata 17% din radiatia solara este reflectata, 70% absorbita de vegetatie si 13% transmisa de ea in sol.Energia termica contribuie direct la desfasurarea proceselor fiziologice cum sunt: fotosinteza, respiratia, transpiratia,

2. Transformarile de energie la nivelul biosferei:

11. Energetic celulara a organismelor aerobe.

Mitocondriile au o compozitie chimica strict specializata, capabila de a cataliza reactiile etapei (fazei) oxigenice a procesului de respiratie. Prin urmare, functia esentiala a mitocondriei este cea legata de respiratia celulara In timpul unei reactii de oxidare, un atom sau o molecula pierde electroni. Intrucat in natura nu exista electroni in stare libera, inseamna ca ei vor fi luati de la un atom al altei molecule. Achizitia unui electron constituie o reactie de reducere. Reducerea este o reactie care absoarbe energie. Dimpotriva, oxidarea este o reactie care degaja energie.

12. Elasticitatea peretilor vasculari.Unda pulsatila. 1. Elasticitatea vasculara se refera la rata de expansiune a elasticitatii vasculare in timpulejectiei sistolice.
Cu cat este mai mare volumul bataie cu atat este mai mare fractia de ejectie. Daca volumul bataie nu este mic, viteza de ejectie nu este mare si fractia de ejectie este de asemenea mica, deci avem posibilitatea ca vasele de sange sa se fi intarit . Cresterea elasticitatii vasculare este intalnita cand avem de a face si cu o tensiune sistolica usor crescuta,sau o tensiunea diastolica usor scazuta, Unda pulsatila:

2.

13. Difuzia simpla.Legea lui Fick.Coeficientul de difuzie.Relatia lui Einshtein. Difuzia este un proces de amestecare spontan iniiat a particulelor a dou substane, acionnd treptat pn la completa i ireversibila
omogenitate a acestora.Daca intro eprubeta turnam solutie de Eozina si Ionii sau Moleculele treptat migreaza din solutie in apa pura fenomenul se numeste Difuzie simpla.Sub aspect cantitativ difuzia intrun mediu support omogen este descrisa de legile lui Fick Masa de substanta ce se difuzeaza normal printr-o suprafata oarecare este proportional cu aria suprafetei,gradientul de concentratie si durata timpului.legea lui Fick are urmatoarea forma:

Coeficientul de difuzie Reprezint componenta densitii curentului de particule dup o ax dac gradientul numrului
volumic de particule pe aceast direcie este egal cu unitatea.. metru ptrat/secund

Intrun mediu fluid,coeficientul de difuzie se determina din relatia lui Einshtein

Unde: T-temperatura absoluta -23 0 -1 K- constanta lui Boltzman(1,38*10 J* k ) F Coeficient de frecare

14. Difuzia prin membrane artificial.Membrana pentru dializa. 1. Membranele artificiale pot fi semipermiabile sau selective permeabile.cele semipermeabile permit trecerea moleculelor
solventului,insa nu si trecerea moleculelor solvitului.ca urmare are loc difuzia solventului din compartimentrul cu solutie hipotonica in compartimentul cu solutie hipertonica.asa solutie se numeste osmoza.M.A. cum sunt cele din celofana sau de masa plastic sunt intrebuintate in practica medicala.Proprietatea lor este ca sunt substante poroase ce permit trecerea micromoleculelor si retin macromoleculele. In medicina se foloseste pe larg membrane artificial pentru Dializa.Ca exemplu poate servi principiul functionarii rinichiului artificialsi permite de a purifica,odata la 2-3 zile single pacientului cu insuficienta renala. Aceste membrane de dialize pot fi utilizate pentru purificarea solutiilor ce contin particule de dimensiuni in cercetari fizico-chimice si farmaceutice.

2.

15. Difuzia prin membrane celulare.Coeficientul de permeabilitate.

1. Membrana celulara reprezinta o structura hidrofoba care separa solutiile apoase intra shi extracelulare.in compozitia
acestor membrane sunt o multime de protein ioni si apa.Proteinele fiind macromoleculele responsabile pentru organizarea spatial a membranelor celulare precum si functionarea lor.Astfel cu ajutorul lor are loc difuzia prin aceste membrane.

2.

Factorii care determin Coeficientul de permiabilitate al membranei celulare:: 1. Coeficientul de partiie,raportul dintre solubilitatea unei substane ngrsimi (sau solvenii lor) i solubilitatea ei n ap. Compui nepolari substane ai cror electroni sunt repartizaiuniform. Au o solubilitate mare n grsimi i sczut n ap (mare).Se numesc compui liofili i traverseaz foarte uor membranele. b. Compui polari neionici au o distribuie neuniform a electronilor,avnd grupri electropozitive i electronegative. Coeficientul de partiieeste moderat, deci traverseaz mai uor membrana. c. Compui ionici substane care disociaz n ioni pozitivi i negativi(electrolii). Ionii rezultai formeaz un strat de hidratare n jurul lor, n acest fel micndu-se independent n soluie. Sunt solubili n ap iaproape insolubili n grsimi.

16. Transport pasiv.Sisteme de transport pasiv.Transportul facilitat. 1. Transportul pasiv,care se realizeaza fara consum de energie rezultata dinmetabolismul celular, substantele strabatand 2.
membrane conformgradientului de concentratie (pentru substantele neincarcate electric) sauelectro-chimic pentru ioni; substanta difuzeaza spontan din regiunea cu concentratie mairidicata spre cea cu concentratie scazuta, la care in cazul particulelor incarcate electric, intervine suplimentar sarcina si diferenta de potential electric dintre celedoua suprafete ale membranei, existand permanent tendinta deplasariiparticulelor catre acea fata a membranei incarcata cu sarcina de semn contrar).Gradient de presiune osmotica/presiune hidrostatica (apa si substantelemicromoleculare traverseaza membrana celulara dinspre partea cu Ph mai marespre partea cu Ph mai mica; acest mecanism sta la baza transportului.

3.

Transportul facilitata se produce de la o concentratie mai mare la una mai mica, dar substantele transportate trec mult mai

rapid (de 100.000 de ori) decat ar fi de asteptat pentru dimensiunea si solubilitatea lor in lipide. Substantele sunt transportate de proteine specifice, care se comporta ca niste enzime legate de membrana, deoarece difuziunea facilitata are caracteristici comune cu cataliza enzimatica.Fiecare proteina transportoare are un loc specific de legare a substratului (substanta transportata). Viteza transportului atinge valoarea maxima (V max) caracteristica pentru fiecare transportor, atunci cand acesta este saturat (toate locurile de legare sunt ocupate). Apoi, fiecare transportor are o constanta caracteristica de legare a substantei ce o transporta, numita KM, egala cu concentratia substantei cand viteza de transport atinge din valoarea maxima.

17.Transportul active.Sisteme de transport active.Pompa Na+ K+

1. 2. 3.

Transportul moleculelor si a ionilor contra gradientului electrochimic,realizat de celula din contul energiei proceselor metabolice,se numesc transport activ.De exemplu la om in repaos cca 30-40% din energia proceselor metabolice e cheltuita pentru asigurarea transportului active. Sistemele de transport active reprezinta cel mai efectiv mechanism ce determina permeabilitatea selective a membranelor celulare,comunicindule totodata si anumite proprietati.Cel mai raspindit sistem present la toate celulele vertebratelor este pompa Na+ K+ . Na + / K + pompa se gaseste in membranele de mai multe tipuri de celule. n special, aceasta joac un rol foarte important n membranele celulare nervoase. Observai c 3 ioni pozitivi (Na +) sunt pompate din celula pentru fiecare 2 ioni pozitivi (K +) pompat n celul . Acest lucru nseamn c nu exist taxe mai pozitive care prsesc celula dect introducnd-o. Ca urmare, taxa de pozitiv se acumuleaza in afara celulei, comparativ cu interiorul celulei.Diferena dintre taxa n exteriorul i interiorul celulei permite celulelor nervoase de a genera impulsuri electrice care duc la impulsuri nervoase.Na + / K + pomp ilustreaz "transport activ", deoarece se mic Na + si K + impotriva gradieni de concentraie lor. Asta se datoreaz faptului c exist deja o concentrare mare de Na + n afara celulei i o concentraie mare de + K in interiorul celulei. n scopul de a muta ionilor (Na + si K +) Incredibil pante lor, energia este necesar. Aceast energie este furnizat de ATP

18. Originea potentialelor bioelectrice.Relatia lui Nernst.Biopotentialul fibrelor nervoase ne-excitate.Ecuatia lui Goldman

1. O caracteristica de baza a celulei vii este existenta unei diferente de potential electric intre fata interna si cea externa a
membrane celulare, generate de o repartitie inegala a sarcinilor electrice in cele doua compartimente.

2. Cel mai simplu model al sursei de biopotential membranar este elemental de concentratie a lui Nernst. In el solutiile ionice
de diferita concentratie ale unei sari sunt separate de o membrana care p oseda(!!!!) Vloarea potentialului de echilibru dse determina prin ecuatia lui Nernst:

Z- sarcina ionului F- numarul lui Faraday R- constanta universal a gazelor T- temperature absoluta Ci si Ce- concentratiile categoriei de ioni pe partile respective ale membranei 3. Biopotentialul fibrelor nervoase neexcitate. Prin membrane celulara au loc in permanenta fluxuri dionice passive in sensul reducerii gradientului electrochimic,dar acesta sunt compensate de fluxurile active ce se desfasoara in sens contrar cu consum de energie metabolic.potentialul membranar de repaos reprezinta acea diferenta de potential electric dintre cele doua fete ale membrane,pentru care curentul electric total prin membrana datorat tipurilor de ioni se anuleaza. 4. Ecuatia lui Goldman Teoretic, potentialul de repaus al celulei se calculeaza cu relatia Goldman-Hodgkin-Katz

Unde: [ ] Concentratia P- permeabilitatea pentru categoria de ioni. Potentialul de repaos poate fi calculate si cu ajutorul unui milivoltmetru si a doi electrozi,a caror dispunere este prezenta

19. Biopotentialul fibrelor nervoase excitate. Potentialul de actiune. Graficul potentialului de actiune. 1. Atunci cind asupra fibrelor nervoase actioneaza un stimul de durata are loc o acomodare manifestata pin cresterea pragului
de excitabilitate.Acomodarea poate fi rapida sau lenta.Daca depolarizarea locala este superioara pagului de excitabilitate

2.

3.

dupa perioada refractata absoluta unui spike se produce si in al doilea rind,fibra prezentind un raspuns repetitiv.prin aceasta se realizeaza codificarea in frecventa a amplitudinii stimulilor. Potentialul de actiune este o depolarizare trecatoare a membranei celulare prin care interiorul celulei devine mai putin negative decit in stare de repaus si diferenta de potential dintr-o parte si din alta a membranei celulare scade.Este o depo;arizare trecatoare a membrane celulare pin care interiorul celulei devine mai putin negative decit in stare de repaus si diferenta de potential deo parte si de alta a membranei celulare scade. Graficul potentialului de actiune.

AB- Faza de prepotential BCD- Spike-ul apare numai atunci cind stimulul depaseste nivelul pragului de excitatie DE- Potential negativ EF- Potential pozitiv

20. Bazele fizice ale electrografiei.Electrocardiografia

1. Aparatul detecteaz ECG i amplific modificrile mici electrice de pe piele, care sunt cauzate atunci cand muschiul
inimii depolarizesla fiecare btaie a inimii . La restul, fiecare celula muchiului inimii are o sarcina negativa, numit potenial de + membran, n ntreaga samembranei celulare . Reducerea aceast sarcin negativ spre zero, prin afluxul de cationii pozitive, Na i ++ Ca , este numit depolarizare, care activeaz mecanismele din celula pe care o cauzeaza s se contracte. ELECTROGRAFE Metod modern de investigare a organismelor vii cu ajutorul curentului electric. este o interpretare electrica activitii inimia pe o perioad de timp , cum este detectat de electrozi anexate la suprafaa exterioar a pielii i nregistrate de ctre un dispozitiv extern la corpul. nregistrarea produs de aceastneinvaziv procedur este numit ca electrocardiograma (ECG sau EKG, de asemenea,).Un test ECG inregistreaza activitatea electrica a inimii.ECG este utilizat pentru a msura rata i regularitatea batai de inima, precum i dimensiunea i poziia camerelor, prezena de orice deteriorare a inimii, precum i efectele drogurilor sau dispozitive folosite pentru a reglementa inima, cum ar fi un stimulator cardiac.Cele mai multe ECG sunt efectuate n scopuri de diagnostic sau pentru cercetare pe inima omului , dar poate fi, de asemenea, efectuate pe animale, de obicei, pentru diagnosticul de anomalii cardiace sau de cercetare.

2.

21.Transmiterea informatiei prin canale biologice de comunicatie.

22. Luminiscenta.tipuri de luminiscenta.Fotoluminiscenta.legea lui Stokes. 1. Luminiscenta reprezinta radiatia suplimentara a corpului in raport cu radiatia lui termica la temperature data,care dureaza un timp mult 2.
mai mare decit perioada undelor de lumina. Tipurile de luminiscenta :

3.

4.

Bioluminiscenta ce se observa la unele bacteria,ciuperci,insect si altele FOTOLUMINESC'ENT, se produce o emisiune de lumin prin iluminarea prealabil a substanei emitoare sau prin iradierea ei cu radiaii ultraviolete ori cu raze X.Se clasifica in fluorescent (de scurta durata)si fosforescenta (de lunga durata).Dupa mecanismul proceselor elementare sunt atestate fotolumiscente:de rezonanta,spontana,stimulate si de recombinare.Actul initial al Fotoluminiscentei este excitarea atomului sau molecule cu un foton din exterior. De regula fenomenul Fotoluminiscentei se supune legii lui Stokes-spectrul de luminiscenta in raport cu spectrul de excitare este deplasat in domeniul cu lungimi de uda mai mari.

Fotoluminiscenta ce apare ca rezultat al absorbtiei luminii Electroluminiscenta conditionata de cimpul electric in care este plasata substanta Catodoluminiscenta provocata de iradierea substaneti cu electroni rapizi Triboluminiscenta determinate de actiuni mecanice Chimiloluminiscenta ce apare in unele procese chimice

23. Analiza luminiscenta.Utilizarea luminiscentei in medicina. 1. Metoda de cercetare a diferitor abiecte,bazata pe luminiscenta lor se numeste analiza luminiscenta.
Se cerceteaza luminiscenta proprie a obiectului iar in cazul cind obiectul nu este luminescent se cerceteaza luminiscenta luminuforului care se prelucreaza preventiv obiectul.

2. Este folosita pe larg in diagnosticarea diferitor maladii de piele,in criminalistica si alte domenii.Sta la baza microscopului
luminiscient. Terapia cu diode luminiscente (LEDT) este o forma de fototerapie care implica aplicarea unei lumini monocromatice peste tesut biologic pentru a declansa un efect biomodulativ in interiorul tesutului.

24.Ipoteza lui Louis de Broglie.Microscopia electronica.Limita de rezolutoie a microscopului electronic. 1. ipoteza De Broglie este afirmaia c materia (orice obiect) are o natur ondulatorie (dualitatea undcorpuscul). Relaiile De Broglie arat c lungimea de und este invers proporional cu impulsul unei particule i c frecvena este direct proporional cuenergia cinetic a particulei. Prima ecuaie De Broglie leag lungimea de und de impulsul particulei sub forma unde este constanta lui Planck, este masa de repaus a particulei, este viteza particulei, este factorul Lorentz, iar esteviteza luminii n vid.Cu ct energia este mai mare, cu att este mai mare i frecvena i cu att este mai mic lungimea de und. Dat fiind relaia dintre lungimea de und i frecven, rezult c lungimile de und reduse au mai mult energie dect cele mai mari. A doua ecuaie De Broglie leag frecvena undei asociate unei particule de energia total a particulei astfel: unde este frecvena i este energia total. 2. Un microscop optic este microscopul care foloseste electronii in loc de fotoni sau lumina vizibila la obiecte mici de
imagine. Microscoape de electroni permite extensii ajungnd pn la 5000 de ori mai puternic decat cel mai bun microscop optic , deoarece lungimea de und de electroni este mult mai mic dect cea de fotoni "vizibile". Un microscop electronic, cum ar fi imaginea, opereaz cu un fascicul de electroni generate de un tun de electroni, accelerat printr-un concentrat de nalt tensiune i de lentile magnetice (toate la vid nalt i electronii sunt absorbite de aer) . Un fascicul de electroni trece prin proba (corespunztor deshidratate i, uneori, acoperit cu un strat metalic subtire pentru a mbunti textura) i amplificarea este produs de un set de lentile magnetice, care formeaz o imagine pe o plac fotografic sau pe un ecran sensibil impact electronic transferul imaginii formate pe ecranul unui calculator.

3.

Diametrul limitat de deschidere nu se poate ajunge la imaginea detaliat, limitnd astfel rezoluia .

Contrastul de amplitudine (care este natura corpusculara electroni) de contrast se datoreaza difractiei cauzate de pierderea de electroni din fascicul. Acesta este un contrast exemplare dominante groase. Contrast faza (care se afl n natura val de electroni) se datoreaz contrastului interferene cauzate de schimbri n fazele relative ale porii faz. Acesta este un contrast exemplare dominante fine. Exist, de asemenea, diverse aberaii cauzate de lentile: astigmatic, sferice i cromatice Problema a funciei de transfer de contrast (CTF): CTF descrie rspunsul unui sistem optic la o imagine valuri ptratice descompuse. Materialul biologic prezint dou probleme principale: mediul vid i transferul de energie. Pentru a le rezolva, folosind tehnici diferite, n funcie de mrimea eantionului: Pentru probele de mari dimensiuni, cum ar fi organe, esuturi sau celule, folosind trei tehnici: Fixare chimice sau cryofixation.Includerea n rini (Cryosubstitution).Replica din metal.

25. Ochiul ca sistem optic.Ochiul redus. 1. Ochiul ca sistem optic. Componenta optica a analizatorului vizual este ochiul, care reprezinta un sistem optic centrat, format din patru medii transparente:
corneea, umoarea apoasa, cristalinul si umoarea sticloasa cu indice de refractie (n) diefrit, corneea si umoarea apoasa cu n=1.337, cristalinul avind indicele de refractie intre 1.375-1.473 si umoarea sticloasa cu n=1.336.

Este cunoscut ca puterea optica lentilelor sferice reprezinta marimea inversa a distantei focale:

Prezinta interes modalitatea de determinare a convergentei unui dioptru sferic, cu indicele de refractie n situat in aer (n=1), din motivul ca un astfel de dioptru este si corneea ochiului. In acest scop se foloseste relatia:

Folosind aceasta relatie, se determina convergenta corneei, pentru care raza de curbura:

2.

Ochiul redus. In diverse cercetari ochiul normal se inlocueste simplificat, numit ochi redus. In el reprezinta printr-un dioptru unic.

ansamblul dioptrilor sferici oculari se

26. Acuitatea vizuala.Ametropiile si corectiile lor. 1. Acuitatea vizuala.

Diametrul aparent limita, sub care imaginile celor doua puncte nu se suprapun, poarta numele de distanta separatoare minima.Inversul distantei separatoare minime se defineste puterea de rezolutie sau acuitatea vizuala. Ca unitate de acuitate se ia acuitatea unui ochi care vede separate doua puncte, ale caror raze fac intre ele un unghi de un minut. Un ochi care separa -1 numai doua puncte ale caror raze formeaza un unghi de 10 minute are o acuitate vizuala egala cu 0.1 min . Ochiul poate vedea separate doua puncte cind imaginele lor formate pe retina se afla la o distant de cel putin 4.5 m una de alta, fiindca ele sunt separate numai daca se formeaza pe doua elemente diferite ale retinei, care au cam aceasta marime. Calculele arata ca in realitate distant dintre cele doua puncte trebue sa fie cel putin de 60m, cind ele se afla la distant minima de vedere distinctive(25cm). Acuitatea vizuala variaza cu virsta: maximul ei este atins la baieti la 14 ani si la fete la 12 ani. In afara de virsta acuitatea vizuala depinde de: Factori dioptrici, cum ar fi aberatia de sfericitate si cromatica, ametropiile, diametrul pupilar si altele. Factorii retinieni care sunt legati de structura discontinua granulara aretinei, centrul petei ce reprezinta imaginea trebuind sa se gaseasca pe celule receptoare distincte. Factorii privind sistemul, forma detaliului, contrastul de luminozitate, timpul de expunere, compozitia cromatica(lumina monocromatica mareste acuitatea vizuala prin eliminarea aberatiilor cromatice) Pentru a mari puterea separatoare a ochiului trebue sa-l ajutam cu diferite instrumente optice. Diminuarea acuitatii vizuale se numeste ambliopie.
3 Defectele de vedere cauzate de incapacitatea ochiului uman de a se acomoda se numesc ametropii. Cele mai frecvente ametropii sunt miopia, hipermetropia i prezbitismul (boala ochilor btrni). Ochiul miop are o convergen prea mare (este mai alungit dec t cel normal), astfel nct focarul su imagine se afl n faa retinei. Defectul se corijeaz cu l entile divergente, sau cu sisteme optice centrate de lentile echivalente cu o lentil divergent, care s aib focarul principal imagine in punctul remotum al ochiului miop. Ochiul hipermetrop este mai t urtit dect cel normal, focarul su principal imagine este situat n spatele retinei. Defectul se corijeaz cu lentile convergente, care aduc imaginile pe retin. Lentila, sau sistemul optic centrat echivalent cu o lentila convergent au focarul principal imagine in PR, astfel incat un fascicul de ra ze paralele incident pe sistemul format din lentila corectoare i ochi devine un fascicul convergent

27. Retina ca transductor foto-chemio-electric.

Prima etap este cea a formrii imaginii optice, n care se colecteaz fotonii i se focalizeaz pe retin A doua etap, numit fototransducere, este etapa traiectului vizual, n care, la nivelul retinei, celulele receptoare ale retinei absorb fotonii i i transform ntr-un semnal electric, avnd loc aici o foto-chimico-transducere .A treia etap e o continuare a traiectului fiziologic al vederii, pe care o vom discuta n subcapitolul urmtor al crii, moment n care se prelucreaz, la nivel neuro nal, mesajul electric format la nivelul retinei

28. Mecanismul vederii colorate.Teoria tricomatrica. 1.

1. N 2. K
29. Producerea radiatiei X.Tubul de radiatie Coolidge. 1. Razele X se pot obine n tuburi electronice vidate, n care electronii emii de un catod incandescent sunt
accelerai de cmpul electric dintre catod si anod (anticatod). Electronii cu vitez mare ciocnesc anticatodul care emite radiaii X. Electronii rapizi care ciocnesc anticatodul interacioneaz cu atomii acestuia n dou moduri: Electronii, avnd vitez mare, trec prin nveliul de electroni al atomilor anticatodului i se apropie de nucleu. Nucleul, fiind pozitiv, i deviaz de la direcia lor iniial. Cnd electronii se ndeparteaz de nucleu, ei sunt frnai de cmpul electric al nucleului; n acest proces se emit radiaii X. La trecerea prin nveliul de electroni al atomilor anticatodului, electronii rapizi pot ciocni electronii atomilor acestuia. n urma ciocnirii, un electron de pe un strat interior (de exemplu de pe stratul K) poate fi dislocat. Locul rmas vacant este ocupat de un electron aflat pe straturile urmtoare (de exemplu de pe straturile L, M sau N). Rearanjarea electronilor atomilor anticatodului este nso it de emisia radiaiilor X.

2.

Tubul Coolidge , de asemenea, numit tub catod cald , este cel mai utilizat pe scar larg. Acesta funcioneaz cu un aspirator de calitate foarte bun (aproximativ 10
-4

Pa, sau 10

-6

torr).n tubul Coolidge, electronii sunt produse de efect

termoionic de la un tungsten (wolfram)filament nclzit de un curent electric. Filamentului este catodul tubului.Potenial de inalta tensiune este ntre catod i anod, electronii sunt astfel accelerate, iar apoi a lovit anod. Anodul este special conceput pentru a disipa cldura i uzur care rezult din acest baraj intens concentrat de electroni. Tubul are o fereastr conceput pentru evadare a generat X-ray fotoni.Puterea unui tub Coolidge, de obicei, variaz de 0.1 18 kW .

30. Radiatia X de frinare si caracteristica.Spectru de emisie a unui tub de raze X. 1. Cind un electron cu energie cinetica Ein trece in apropierea unui nucleu sub actiunea fortei de atractie electrostatic isi schimba
directia si este frinat dind nastere unui foton de raze X.Energia acestui foton este hv=Ein-Eext. in dependent de distant traiectoriei electronilor de la nucleu,energia fotonilor de frinare variaza de la 0 pina la E max cind toata energia cinetica a electronului incident este comunicata fotonului X,formind spectrul continu. 2. Daca vom cerceta spectrul de emisie al unui tub de raze X vom constata ca el are forma unui fond continuu pe care sunt suprapuse citeva maxime.Aceasta compozitie dubla corespunde unui dublu mechanism de producer:ionizant pe de o parte si de frinare pe de alta parte.

31. Metode de difractie cu raze X.Utilizarea in cercetarile Biofizicii.

1. Sa reusit realizarea acestei difractii cu ajutorul cristalului de calcit,unde pe placa fotografica,stabilita la o anumita distanta de la cristal se va inregistra tabloul de interferenta al acestor doua raze.In rezultat difractia pe cristal formeaza un ansamblu de pete luminoase pe fintunecat.Sunt alte 2 metode: metoda cu cristal turnat si metoda cu pulberi.In cazul metodei cristal turnat cristalu se deplaseaza astfel incit axele lui principale sa fie perpendicular pe directia fluxului incident de raze X. 2. Metoda cu pulbere substanta cistalizata se plaseaza sub forma de pulbere in calea razelor X.Fascicolul dispersat va forma diferite conuri a caror axa este paralela cu directia fluxului incident.Daca se deplaseaza o placa fotografica perpendicular pe directia fluxului incident,maximele de difractie vor avea spectrul unor cercuri concentric. Punctul 2

32. Tomografia computerizata cu raze X. Tomografie din greaca inseamna a sectiona.Deosebirea dintre el si razele Roentgen consta in faptul ca obtine o imagine absolute clara a tesuturilor si organelor moi.La baza fiecarui computer Tomograf sta teorema lui A.Einstein conform careia Imaginea complete a oricarui obiect restabilita dupa proiectiile lui este cu atit mai ampla cu cit mai multe proiectii ale acestui obiect sunt folosite pu reconstructia lui La acest computer cu raze X sunt folosite nu citeva proiectii ci sute de mii de proiectii deosebite,la trecerea(rotirea in jurul axei)a unei raze X inguste printrun anumit sector al corpului uman intrun anumit interval de timp foarte scurt si focusata pe multiple detectoare de raze X.Rotind combinatia laserului Detector-sursa este posibila obtinerea informatiei la intersectia razelor X. 33. Interactiunea radiatiei X cu material vie.

34.Cimpul Magnetic.Momentele magnetice ale electronului.

1. Cimpul magnetic reprezinta o forma a materiei pin intermediul careia are loc actiunea de forta asupra sarcinilor electrice in miscare.Caracteristica cantitativa a cimpului magnetic in vid este Intensitatea iar intrun mediu material omogen nelimitat Inductia magnetic.Intre aceste 2 marimi are loc relatia: B=0 H -7 Unde 0-Constanta magnetica (4*10 N/m); -permeabilitatea magnetic relative a mediului; 0= 0 -permeabilitatea magnetic absoluta a mediului. Forta cu care un cimp magnetic omogen(B=constanta,liniile de inductie paralele si echdistale) actioneaza asupra unui conductor liniar parcus de current electric se determina dupa legea lui Ampere: F=I*B* sin Unde: I-intensitatea curentului; unghiul dintre directia vectorului B si conductor L lungimea conductorului. Inductia unui cimp magnetic omogen numeric este egala cu fort ape care acest cimp o exercita asupra unui conductor liniar parcurs de current si situat perpendicular pe directia cimpului cind lungimea lui si intensitatea curentului sunt unitare. In SI unitatea de masura a inductiei magnetice este tesla (T)

In cazul cind vectorul inductiei magnetice B este perpendicular pe suprafata S(=0)relatia pentru fluxul magnetic devine: =BS.

Unitatea de masura a fluxului magnetic in SI se numeste Weber (WB). 2 1Wb=1T*m In aceasta si consta legea fundamental a inductiei electromagnetice descoperita de M.Faraday in anul 1831.Expresia matematica a acestei legi e data de relatia:

Ei=
Aparitia t.e.m. de inductie in circuit la variatia intensitatii curentului prin acelasi circuit se numeste autoinductie-un caz particular al inductiei electromagnetice:

Ea.i.=-L
Forta Lorentz este forta cu care cimpul magnetic actioneaza asupra unei sarcini electrice in mishcare.Si e determinat de relatia:

FL=q*V Bsin
Unde: q-sarcina particulei V-viteza particulei B-inductia cimpului magnetic -unghiul format intre directia cimpului si directia miscarii 2 Este cunoscut ca sarcinile electrice in miscare (current electric) creeaza cimpul magnetic.Prin definitie moment magnetic al unui current electric circular se considera produsul dintre intensitatea curentului I si suprafata S limitata de circuit.Directia acestui moment se determina conform regulei burghiului.Un moment magnetic este creat si de microcurentul I care rezulta din miscarea electronului in jurul nucleului fiind numit Moment magnetic orbital.

=
unde: V viteza electronului r-raza orbitei. Miscarea ce reprezinta o sarcina electrica in deplasarea si deci un microcurent care ii asociaza electronul un al doilea momen magnetic numit moment magnetic de spin s.

35. Proprietatile magnetice ale substanelor.Temperatura Curie.

1. Dupa proprietatile magnetice toate substantele din natura se divizeaza in doua clase:Substante paramagnetice si substante diamagnetice. Paramagnetice sun substantele ai caror atomi poseda miment magnetic resultant permanent deoarece o parte din momentele magnetice de spin ale electronilor din atom ramin necompensate(nu toate momentele magnetice de spin sunt cuplate).Aceste substante amplifica inductia cimpului magnetic exterior. Diamagnetice sunt substantele atomii carora sunt lipsiti de moment magnetic permanent(toate momentele magnetice de spin fiind cuplate). 2, Pentru fiecare substanta feromagnetica exista o anumita temperature numita Punctul CURIE la care proprietatile feromagnetice o o o dispar complet.Punctul Curie pentru fier e de 768 C;pentru nichel-358 C si pentru cobalt 1000 C. Si omul are o concentratie feromagnetica in glanda suprarenala functia careea este de nedeterminata pina in present.

36.Momentul magnetic al nucleului.Rezonanta magnetica.

1.
2. Rezonana Magnetic Nuclear, RMN, este o tehnic spectroscopic nuclear foarte des folosit n chimie, chimie
fizic,medicin nuclear, biofizic i inginerie nuclear pentru determinarea structurii diverilor compui chimici, n biochimie pentru determinarea structurii proteinelor fiind singura tehnic destinat determinrii structurii proteinelor n solu ie (condiii mult mai apropiate de cele native) sau n imagini diagnostice medicale sau radiologice pentru determinarea caracteristicilor fizico-anatomice a unor organe sau esuturi. De la bun nceput trebuie specificat faptul c n RMN experimentele se realizeaz pe nucleii atomilor i nu pe electronii acestora, deci informaia furnizat se refer la poziionarea spaial a acestor nuclei n compusul chimic studiat. Aceti nuclei au o proprietate intrinsec numit spin dar pentru a explica fenomenologia care se ascunde n spatele acestei tehnici trebuie s inem cont de urmtoarele considerente fizice: Orice sarcin electric n micare genereaz n jurul su un cmp magnetic. Acelai lucru se ntmpl i n cazul nucleilor (sarcini electrice pozitive) cnd, datorit rotaiei n jurul propriilor axe, se genereaz un cmp magnetic caracterizat printr-un moment magnetic , proporional i de sens opus cu spinul nucleului I. n RMN nucleii de interes sunt acei nuclei care au valoarea I=1/2 (1H, 13C, 15N, 19F, 31P). Dac aezm un nucleu atomic ntr-un cmp magnetic extern Bo, atunci vectorul moment magnetic va putea fi paralel (I=+1/2) sau antiparalel (I=-1/2) cu direcia acestui cmp. Trebuie specificat faptul c energia sistemului antiparalel este mai mare dect energia sistemului paralel, iar aceast diferen este direct proporional cu valoarea cmpului Bo (E=B/I). Dac iradiem nucleul cu un cmp de radiofrecvene RF pe o direcie transversal cmpului constant Bo, acest cmp transportnd o energie egal cu E, atunci nucleul (spinul) se va excita trecnd din starea de energie +1/2 n starea de energie 1/2 caracterizat prin energie mai mare. Dar cum n condiii naturale, orice sistem fizic tinde spre o stare de energie ct mai mic acest nucleu se va relaxa revenind la starea +1/2 i emind un alt cmp de radiofrecvene din a crui parametri (frecven) se obin informaii despre natura nucleului (poziia n molecul, respectiv tipul). 0= se numeste frecventa Larmour. Sub actiunea Radiatiei electromagnetice de radio fotonii carora poseda energia E=h 0 unde 0 corespunde frecventei Larmour au loc 2 fenomene. Un numar considerabil cu spin parallel absorbind energia fotonilor incidenti sufera o inversiune de spin si trec in orientarea antiparalela. Miscarea de precesie a tuturor protonilor se efectueaza in aceeasi faza.Asta si este fenomenul de rezonanta. Peste un scurt timp dupa introducerea RMN in arsenalul diagnostic al medicinii contemporane termenul nuclear a fost exclus pentru a nu produce asociatia cu arma nuclear.actualmente in literature medicala mondiala e folosit termenul tomografie de rezonanta magnetic (TRM). (pag 164).