BIOMATERIALE 0 BIOTOLERAT-PMMA, Co-Cr-Mo; 1 BIOINERT-Ti, Ta, Aluminoceramica; 2 BIOACTIV- hidroxilapatita, fosfatul tricalcic, zirconiu (OSTEOCONDUCTIVE) Biomaterial- totalitatea materialelor

ce vin in relatie directa cu tesuturile parodontale, realizeaza legaturi stabile cu acestea, restaurand functionalitatea. Ex: masele ceramice, implanturile, lineri (pentru tratamentul plagii dentinare) Materiale dentare :totalitatea materialelor utilizate in etapele de laborator pentru obtinerea protezelor dentare . Ex : gipsuri, ceruri, mase de ambalat, paste pentru lustruit, materiale pentru linguri, pentru sabloane. 1. 2. 3. PMMA-materiale (rasinile) polimerice-se realizeaza o osteogeneza la distanta ; se realizeaza o osteogeneza de contact-oxizii metalici cu tesutul osos ; formarea de neoos fosfatul tricalcic , hidroxilapatita, ceramica zirconica, biosticlele-materiale cu efect osteoconductiv ce realizeaza un schimb de ioni (fosfati de calciu) cu tesutul osos rezultand o osteogeneza de legatura (chimic) ; cele mai biocompatibile.

Plasma pacientului imbogatita cu trombocite preparata prin centrifugare este un material inert. Clasificarea materialelor dentare : 0 dupa relatia de contact cu tesuturile parodontale; 1 dupa origine ; 2 dupa destinatie ; 3 dupa domeniul de aplicare. I) 1) materiale provizorii-vin in contact cu tesuturile parodontale o perioada mai scurta sau mai lunga de durata (24ore-10zile) a) mat. temporare cu aplicare pentru 24-48 ore ; pansamentele ocluzale(cimenturile) :CAVITEC, CAVIDUR, FERMIN ; b) mat. cu termen mai lung tip pastele iodoformate -pasta Walkoff (10 zile) ; c) mat.provizorii de fixare- 24ore-7zile ;cimenturi pe baza de ZOE ,TEMP BOND-cimentari coroane, punti 2) materiale definitive : utilizate in fixarile de durata definitiva ; relatia cu tesutul parodontal este de luni pana la ani de zile ; cimenturi pentru fixare :FOZ (fosfat de zinc), PCZ (policarboxilat de zinc), CIS (cimenturi ionomere de sticla), CD (cimenturi diacrilice/rasinile cu dubla/tripla polimerizare) 3) materiale speciale : utilizare instantanee (pasagera), materiale de amprentare, materiale pentru prelucrat, lustruit proteze. II) a) mineralaamalgamele dentare, gipsul dentar, cimenturile silico-fosfatice; b) organica rasinile acrilice+diacrilice, rasinile polimerice c) mixta-cimenturi ZOE armate ; RDC (rasinile diacrilice compozite). III) a) mat. pt. restaurari coronare directe (obturatii); b) mat. pt. amprentare; c) mat. pt. confectionarea protezei ; d) mat. pt. prelucrat si lustruit ; e) mat. pt. fixarea protezelor dentare (cimenturi). IV) a) mat. utilizate in cabinet (mat. folosite in odontologie, parodontologie, protetica , OMF) ; b) mat. utilizate in laborator(mat. pt. modele,machete,tipar, baza protezei,prelucrat si lustruit). Materialele dentare aplicate in cavitatea bucala declanseaza o reactie mai mare sau mai mica de respingere. Biologic nu exista materiale total inerte si stabile fizico-chimic. Materialele dentare in mediul bucal sunt supuse permanent unui proces continuu de degradare datorita :

2
0 presiunilor ocluzale (valori de 250-300kg forta in segmentele posterioare ale arcadelor dentare zonele de sprijin) ; 1 atacurilor fizico-chimice de flora microbiana intraorala la nivelul zonelor de interfata, de minima rezistenta cu efecte nocive asupra tesuturilor dentare infiltrare, discromii pana la necroze pulpare ; Materialele dentare se modifica coloristic rasinile acrilice ; Aliajele se matuiesc, ulterior se corodeaza. In mediul oral un material dentar trebuie sa fie neiritant, nealergic, necancerigen. La nivelul zonei de interfata actioneaza produsi toxici microbieni ducand la aparitia fenomenului de separatie marginala. Solicitarile la care sunt supuse, mecanice (intermitente, valori mari=presiunile ocluzale) si microbiene conduc la fenomenul de imbatranire cu aparita tulburarilor fizionomice si a fenomenelor toxice. Evaluarea materialelor dentare Oricarui material dentar elaborat inainte de a fi lansat i se fac teste biologice. Biocompatibilitatea: -proprietate complexa in care materialul elaborat prezentat are urmatoarele proprietati: bioinert; neiritant; nealergic; necancerigen. Biocompatibilitatea ideala-este o utopie Williams (1991) Biotestele se realizeaza in 3 etape obligatorii. Atunci cand se constata ca intr-o etapa testul este pozitiv se opreste evaluarea si se comunica observatia. I) Etapa de laborator: 0 toxicitatea acuta sistemica ; 1 potentialul citotoxic; 2 potentialul iritational; 3 potentialul alergic; 4 potentialul carcinogenetic (mutagen). 5 Toxicitatea acuta sistemica:

-se obtine din materialul pentru testat o suspensie care va fi administrata animalelor de laborator /pe medii de cultura; -suspensia se administreaza timp de 2 saptamani unui tip de soricei de laborator(albi) -in acest interval grupul populational este zilnic evaluat, observat pentru a se nota efectul toxic-partial/letal ; -daca supravietuiesc mai mult de 50% -testul este negativ si se trece la testul urmator ; -daca efectul suspensiei este iritant se opreste fabricarea materialului Testul citotoxic-iritational: 0 in vitro: se aplica pe culturi celulare: fibroblasti animale de laborator sau limfocite umane T dupa o prealabila cultivare a lor pe medii specifice de geloza (24-48 ore). Se aplica agar-agar si apoi solutia de material testat. Se introduce in incubator, se examineaza efectul suspensiei asupra culturilor celulare la 24, 48, 72 ore. Daca la examenul obiectiv se observa o structura densa, omogena, nemodificata a culturilor celulare=efectul netoxic, neiritational .Se va trece la etapa urmatoare. Daca se observa aparitia unui halou in structura celulara=efectul citotoxic asupra culturilor celulare datorat suspensiei= materialul este remis producatorului. 1 in vivo- suspensia este injectata animalelor de laborator, subcutan, intramuscular. Se observa dupa 30-40 zile Se sacrifica animalele, se realizeaza frotiuri din zona punctionata, se observa microscopic.Se examineaza comparativ cu zona de vecinatate nepunctionata (macroscopic). Testul alergic Pe animale de laborator prin injectarea suspensiei, subcutan sau aplicatii locale (epicutan), se va observa aparitiala sau nu a semnelor clasice (eritem si edem local), la 24 ore. Daca ele sunt prezente materialul se va respinge fabricantului pentru modificarea compozitiei. Daca nu apar se va trece mai departe la alt test.

3
Testul de evaluare a potentialului carcinogenetic In vitro (TESTUL AMES) Este un test cu actiune indirecta. Suspensia de material se aplica pe mediu de cultura ce contine salmonella (incubare 24-48 ore) . Pe acest mediu se va mai aplica un fragment de ficat si histidina inactiva (incubare 24-72 ore) Se aplica agar-agar si suspensia de material dentar ; Se incubeaza mixtura si se evalueaza la 24, 48 ore. Daca suspensia are o actiune mutagena, ficatul ce secreta histidina va activa histidina inactiva, favorizand dezvoltarea salmonelelor. Efectul mutagen va fi pozitiv. !!!!!!!! In vivo- dureaza 2 ani si va fi asemanator cu cel de la testul citotoxic iritational. II. Etapa de laborator. Biomaterialele se aplica in cavitatile coronare pe dintii animalelor mari de laborator (caini, iepuri, mai mute) . Se practica cavitati reale in care sunt introduse materiale tip cimenturi, lineri. La 30-40 zile dintii sunt extrasi impreuna cu omologii, sunt sectionati, se obtin lame si se examineaza microscopic efectul regenerator al pulpei sau efectul pulpotoxic (nociv). Testarea este evaluata fata de scara standard a biocompatibilitatii. La limita superioara se afla cimenturile pe baza de zinc oxid eugenol, desi scoala daneza afirma ca eugenolul fiind un derivat fenolic cu potential chimico-toxic asupra odontoblastelor. La limita inferioara se situeaza cimenturile silicat ce prezinta cel mai intens efect pulpotoxic. Deci, NECESITA OBTURATIE DE BAZA ! III Testarea clinica Pe subiecti voluntari- se testeaza toleranta materialului, reactia de vitalitate (raspunsul organului pulpar) precum si fenomenele subiective (gust, miros, culoare). Daca suspensia trece de toate testele, materialul dentar va fi recomandat pentru a fi produs si livrat retelei. Caracteristicile standard ale unui biomaterial dentar : sa fie nonagresiv (netoxic) pentru organul pulpar ; sa nu contina substante difuzabile in circulatia generala; sa nu contina substante ce pot decalansa reactii alergice ; sa nu contina substante cu efect carcinogenetic. Totalitatea materialelor utilizate pentru restaurarea leziunilor odontale. Se urmareste suprimarea durerii, tratamentul plagii dentinare si restaurarea coronara. CLASIFICAREA MATERIALELOR DE OBTURATIE criterii: 1) starea de plasticitate: a) plastice ; b) neplastice (incrustatii). Cele plastice pot fi: fizionomice: cimenturi silicat au origine cimenturi silico-fosfat; minerala rasini acrilice simple au origine rasini epoxidice; organica materiale organominerale(mixte):rasini cu armatura (semiinterpenetrate) rasini compozite ; compomeri nefizionomice(metalice) amalgame. 2)dupa perioada de timp de utilizare in stomatologie: Clasice: cimenturi silicat cimenturi silico-fosfatice amalgame aurul precipitat. Moderne: rasini acrilice armate ; rasini compozite ; cimenturi ionomere de sticla (C.I.S.) ;

0 1

4
compomeri ; ormoceri Proprietatile generale ale materialelor de obturatie coronara 3 Plasticitatea - starea in care materialul pentru obturatie coronara poate fi introdus in cavitate.Materialul trebuie sa prezinte o faza plastica de adaptare (initiala) si o faza plastica de lucru (sculptare). 4 Stabilitatea chimico-volumetrica sa nu se dilate sau sa se contracte sa nu se dizolve in mediul bucal Aderenta: sa adere in regiunile marginale ale cavitatii; ideal ar fi aderenta chimica (rasinile armate sunt mentinute mecanic, ormocerii nu prezinta aderenta chimica pura) Conductivitatea termica: sa prezinte valori scazute, apropiate tesuturilor dure dentare pentru a opri transferul de caldura catre organul pulpar. Culoarea : identica sau apropiata de cea a dintilor naturali . Proprietati secundare ale materialelor de obturatie coronara Timpul de priza:sa se inscrie in normele ISO( 3-5 minute). Ablatia :sa se realizeze cat mai usor. Prepararea, aplicarea, finisarea :sa se realizeza cat mai usor.

CIMENTURI SILICAT Elaborate la inceputul mileniului doi, au dominat aproape 100 ani pana in anii 80. Forma de prezentare : 0 sistemul bicomponent(conventional) : pulbere/lichid (flacoanele din material plastic, sticla inchisa la culoare). Culoarea si denumirea se afla pe flacon, nuante intre 16-18. 1 sistemul predozat (capsulat).Partile reactante (P+L) sunt aplicate intr-un microrecipient (capsula) fiind separate de o membrana din staniol. Denumiri comerciale: a) FRITEX ;(Spofa) FOSPHATZEMENT (Bayer) FIXODONT (Detrey) b) PHOSPHOCAP SILICAP (Vivadent) predozate

Compozitie : pulberea :

lichidul :

-cuart (bioxid de siliciu):31,5-41,6% -alumina (oxid de aluminiu) :27,2-29,1% ; -fluoruri :13,3-22% ; -oxizi de calciu :7,7-9% ; -oxizi de sodiu :7,7-11,3% ; -oxizi de zinc :0,1-2,9% ; -pentaoxid de fosfor :3,5-5,3%. -acid fosforic :48,8-55,5% ; -neutralizanti: alumuniu:1,5-2% zinc:4,2-9,1%.

Dozarea /Prepararea: Dozarea: a)extemporanee:1,6 g pulbere/0,4 ml lichid. b)industriala: in capsule. a) dozarea se face cu lingurite din plastic (pulberea) ; pentru lichid flacoanele sunt prevazute cu picurator.Se aplica pe o placuta de sticla. Lichidul se aplica ultimul pe placuta deoarece exista riscul evaporarii. Se recomanda partea lucioasa a placutei pentru a nu fi contaminat amestecul de alte impuritati ce exista pe partea mata a placutei. b) capsulele contin cele doua componente. Intre ele exista o membrana sau un disc ce sunt perforate astfel ele intra in reactie.

5
Prepararea : a) clasic(manuala); b) cu mixere speciale (cu mixerele); 0 se inglobeaza in lichid din pulbere cu o spatula din inox sau din material plastic sau agat.Cantitatea ramasa de pulbere se introduce treptat in lichid rezultand o pasta vascoasa cu aspect mat.Timpul de spatulare pana la 1 minut. Aplicarea in cavitate : - ideal :cand suprafata este mata si la ridicarea pe verticala se formeaza un con care tinde sa revina la forma initiala. 1 cu mixere speciale (Silamat, Duomat, Cap vibrator). Se introduc capsulele dupa prealabila perforare a membranei din interiorul capsulei. Timp de preparare : 10-20 secunde. Avantajele metodei moderne : se evita erorile dozarii extemporanee ; se scurteaza timpul de lucru, dar si de priza ; se obtine o buna omogenizare. Dezavantajele metodei moderne : pentru incepatori este necesar un timp de priza mai lung ; cantitatea preparata este mai mare decat cea necesara ; metoda este scumpa. Tehnica de lucru: dupa o prealabila conditionare si tratare a plagii dentinare (liner ca baza primara si cimenturi (FOZ, CIS) ca baza secundara) ; !!!!!Este obligatorie protectia plagii dentinare in cazul cimenturilor silicat fiind cele mai toxice (sunt situate la limita inferioara a biocompatibilitatii). Se infiltreaza cohorta microbiana si ajunge la pulpa prin tubulii dentinari. aplicarea se realizeaza din profunzime in exterioriul cavitatii, usor in exces. Se mentine in cavitati cu benzi de celuloid 2-3 minute = priza primara (conformatoare de celuloid tip coroane pe care le adaptam) ; finisare, prelucrare. Se indeparteaza excesul, prelucrarea primara la 10 minute de la priza primara) Indicat ar fi ca finisarea sa aiba loc la 24 ore. Reactia de priza : reactie acido-bazica. 0 particulele (pulberea) sunt dizolvate superficial in lichid astfel incat cam 20% din pulbere participa la reactie rezultand un silicagel hidratat. 1 reactia acid-baza se intensifica, ionii metalici migreaza la suprafata particulelor de sticla si precipita ca fosfati, fluoruri rezultand un gel silicic (ce contine partile de sticla) 2 cimentul are structura stratificata : 0 particule de sticla ; 1 particule acoperite de gelul silice ; 2 particule in gelul amorf ; 3 fosfatul de aluminiu. Timpul de priza : (3-5 minute) este dependent de : 0 temperatura mediului ambiant ; 1 marimea particulelor ; 2 proportia pulbere-lichid ; 3 timpul de preparare. Proprietati : 0 fizionomia: initial au fizionomie excelenta datorita indicelui de refractie asemanator smaltului, ce se datoreaza aluminosilicatului. Se deterioreaza in timp scurt, devin opace in contact cu mediul bucal, respiratia orala, la persoanele ce consuma citrice. 1 stabilitatea volumetrica: coeficientul de dilatare este mic; ele se contracta datorita reactiei exoterme (pierde apa). Contractia lineara :0,15-0,3% si contractia volumetrica :3-3,5%. Apare fenomenul de separatie marginala. 2 rezistenta mecanica : este asemanatoare dentinei, inferioara amalgamelor.Au rezistenta mecanica buna la compresiune asemanatoare cimenturilor fosfatice. 3 aderenta : se mentine datorita factorului mecanic, nu adera chimic. 4 stabilitatea coloristica :se modifica in timp, in zonele abrazate, la nivelul marginilor rezultand infiltratie marginala.

6
5 biologic : au efect carioprofilactic :datorita fluorurilor din compozitie.Sunt pulpotoxice(lichidul in exces).Se dizolva in mediul bucal (igiena precara, PH acid). 6 conductivitate termica: are valori mici ceea ce contracareaza transmiterea variatiilor termice catre pulpa. Indicatii: 0 obturatii clasa III; 1 obturatii clasa I pe fetele orale ale dintilor frontali ; 2 obturatii clasa V (azi contraindicate) Contraindicatii : 0 cavitati clasa IV ; 1 cavitati clasa I, II zona laterala.Azi s-au inlocuit cu cimenturile ionomere ; 2 marii consumatori de citrice. Recomandari practice : alegerea culorii sa se efectueze la lumina naturala ; dozarea /prepararea dupa fabrica producatoare (prepararea la 20OC); aplicarea sa se realizeze dupa tratamentul plagii dentinare( aplicarea de lineri si a obturatiei de baza); se contraindica aplicarea silicatului, rasinilor acrilice, compozitelor peste baza de eugenat de zinc (eugenolul le modifica culoarea si le plastifiaza ) ; prelucrarea/finisarea :a) grosiera :dupa 10 minute ; b) ideala :la 24 ore. 0 protectia obturatiei coronare cu lacuri dentare si varnishuri . CIMENTURI SILICO-FOSFATICE Pentru a imbunatati proprietatile cimenturilor silicat si pentru a elimina dezavantajele cimenturilor silicat aceste materiale sunt o combinatie intre cimentul silicat si cimentul fosfat de zinc). Cu toate acestea prezinta : Dezavantaje: 1 contractia volumetrica:3-3,5%; 2 rezistenta mecanica ; 3 solubilitatea ; 4 opacitatea. Compozitie : ciment fosfat de zinc - substanta de baza oxizi de aluminiu, fier pentru proprietati optice. Aceste cimenturi sunt mai dure, au o solubilitate mai mica si o transluciditate acceptabila. Denumiri comerciale : TRANSLIT (Mertz) ARISTOS (Spofa); INFANTID (Spofa) ; FELSERIT (Spofa) Etapele :prepararea, aplicarea sunt asemanatoare cu cimenturile silicat. Indicatii : Obturatii provizorii la dintii definitivi ; Obturatii definitive la dintii temporari ; Turnare modele (caracter istoric); Fixarea coroanelor integral ceramice(caracter istoric). AMALGAME DENTARE Combinatia dintre un metal (Hg) cu unul sau mai multe metale. Utilizare : restaurari coronare in zonele posterioare ale arcadelor dentare Din punct de vedere mecanic sunt materiale superioare tuturor celorlalte materiale. Dezavantaje: Culoarea metalului; Procese fizico-chimice; Transmit usor variatiile termice;

7
Infiltreaza tesuturile dure si le modifica coloristic; Coroaziune masiva (argintul este cel mai putin stabil in mediul oral)

Clasificarea amalgamelor dentare : 1. Dupa procentul de cupru (dupa Craig) A. aliaje cu continut mic de cupru (mai mic de 6%) : pilitura B. aliaje cu continut mare de cupru (mai mare de 6% 13%) : Pot fi si aliaje unifazice particule sferice. 0 1 2 2. Dupa numarul metalelor : binare: mercur+cupru; ternare:mercur+argint+staniu; cuaternare: mercur+argint+staniu+zinc. cu 5-6 elemente. 3. Dupa generatie: conventionale (continut scazut de cupru) ; cu faza dispersata (bifazice) ; amalgame cu continut crescut de cupru. moderne. particule sferice. pilitura particule sferice ; aliaj bifazic

Forma de prezentare : pulberea : pilitura :particule cu forma neregulata, sferice sau lamele ce se obtin prin frezare industriala (argint-staniu) dupa ce s-au tratat in prealabil. particule sferice : se obtin prin atomizare, lingoul de argint-staniu este introdus intr-o camera ce contine gaz inert in care este topit, se obtin picaturi care in prezenta gazului inert se transforma in particule sferice(243) lichidul : mercurul, se solidifica la 38,90C. Fierbe la 356 C. Se aliaza relativ usor cu metale ca aurul, argintul, cuprul, staniul, zincul. Nu se poate alia cu :nichelul, cromul, cobaltul, fierul. Dozarea: a)extemporanee partile reactante se aplica in mojar/pistil b)industriala in capsule, se masoara greutatea foarte exact; componentele sunt separate de un disc din staniol sau material plastic; capsulele se introduc in mixere. Prepararea: a)manuala: in mojar; dozarea se face functie de cavitate. Se impregneaza pilitura se amalgameaza rezultand o pasta cu o plasticitate de adaptare si de lucru necesare obturarii coronare. b) mecanica : Avantaje: dozare exacta ; nu se contamineaza partile reactante; nu ne contaminam ; plasticitatea este cea indicata. Dezavantaje : metoda manuala : dozare incorecta ; plasticitate crescuta datorita mercurului crescut ; proportia ideala mercur/pilitura este de 40-45% mercur restul fiind pulbere. Mecanismul de priza : a) dizolvarea particulelor datorita mercurului ; b) impregnare ; c) amalgamare ; d) cristalizare (priza). Amalgame conventionale : 1) Ag3Sn4 +Hg Ag2Hg3 +Sn7-8Hg+Ag3Sn (nereactionat) (faza ) (faza 1) (faza2) 2) miezul amalgam +Hg 1+2+ 3) 1+2 matrice de care se leaga nereactionat ; 4) rezistenta la coroziune > 1> 2

8
Faza 2 este cea mai sensibila la coroziune. Cu cat 1 si2 este mai mica cu atat rezistenta mecanica si parametrii amalgamelor sunt superioare. Aliajele de cupru au un continut final de 2 foarte redus. Timpul de priza finala :la 24 ore. Este dependenta de : faza aliajului. Sunt amalgame

proportia pilitura /Hg ; Hg > priza> ; dimensiunea particulelor :particulele sferice determina o priza scurta. presiunea de condensare AMALGAME DENTARE

faza - priza lenta faza,-priza rapida.

Dozarea si prepararea : Extemporanee :pilitura +Hg in mojar cu pistil; Electromecanic:capsulat si amalgamator. Formule (retele conventionale) binare :Hg+Cu ; ternare:Hg+ag+Sn; cuaternare:Hg+Ag+Sn+Zn A. Conventionale : -Argint : 67-74% ; -Staniu :25-27% ; -Cupru :6% ; -Zinc :2% -nobile:Au,Pt; -seminobile : Ag, Pd ; -baza cupru (moderne).2-7% Cu (continut) b. Imbogatite cu cupru : -Argint :69% ; -Staniu :17% ; -Cupru :13% ; -Zinc :1%. 40% Cu (continut )

ADA, FDI, Aliaj mercurizat ce are in pilitura Hg :3% Argint:65%; Staniu:25%; Cupru:6%; Zinc:2%; Hg ;1-3%, Aur, Platina. Rolul elementelor componente : Argintul: rezistenta mecanica; culoare; micsorarea fluajului. Staniul: creste viteza de amalgamare; scade rezistenta mecanica ; creste fluajul ; Cuprul : creste duritatea ; creste rezistenta mecanica; Zincul: creste viteza de fuzionare, creste dilatarea amalgamului, creste rezistenta la coroziune. Denumiri comerciale : Pulbere/Lichid 0 HARPER S 1 OPTALOY 2 INDILOY ; 3 LUXALOY(Degussa) Predozat AMALCAP; TYTIN.

9
Aplicarea amalgamelor dentare in cavitatile coronare Se realizeaza prin condensare (fulare). Materiale necesare: 0 Fuluar de amalgam; 1 Instrumente speciale de modelat amalgamul; 2 Pentru cavitatile proximale matrici metalice si portmatrici. Cavitatile anterior inserarii amalgamelor sunt tratate parapulpar (conditionate) cu lacuri, lineri (termolineri) si obturatie de baza (blocheaza variatiile termice). Amalgamul este prelevat cu portamalgamul, condensat cu fuloarul de forma sferica, fularea se realizeaza rapid, energic pentru eliminarea excesului de mercur si umplerea tuturor anfractuozitatilor. Mentinerea amalgamului se realizeaza cu portmatrice cu matrice. Amalgamele pot fi cu priza rapida /priza lenta. Se evita contaminarea manuala (degetul) si apa deoarece acest lucru influenteaza proprietatile fizice si chimice. Amalgamele prezinta o plasticitate de adaptare in functie de pilitura si mercur utila fularii amalgamului si o plasticitate de lucru cand incepe formarea fazelor 1, 2 si cand obturatia poate fi sculptata. Prelucrarea si adaptarea : Amalgamele moderne : in aceeasi sedinta ; Amalgamele conventionale: la 7 zile. La amalgamele moderne se indica finisarea desi exista riscul aparitiei porozitatii. Proprietatile fizice : 1) stabilitatea dimensionala : in prima faza se contracta :absorbtia Ag3Sn4 (faza ) in faza a doua:dilatarea (expansiune)formarea fazelor 1, 2; faza a treia:contractie usoara, datorita particulelor neincorporate(Ag3Sn4); au loc modificari intre 0-20.

de

mercur

Factorii ce influenteaza : Compozitia aliajului :Ag, Cu, Sn, Zn. Dimensiunea particulelor :dimensiunea mai mica determina dilatare mai mica. Proportia pilitura /mercur ; Condensarea ; Intervalul de la preparare la condensare : 3-3,5 minute. dilatarea tardiva (5-7zile) :daca a fost contaminat cu apa in momentul prepararii Zn+H2O Zn(OH)2+ H2 rezulta expansiunea obturatiei de amalgam ; dilatarea mercuroscopica : Amalgamul +Hg in exces dilatare 1%. dilatarea termica:are valori de doua ori mai mare ca tesuturile dentare ce determina separatia marginala.Apare fenomenul de percolare conditionata termic, patrunderea salivei si expulzarea de la interfata obturatie-peretii cavitatii (modificari 3-6m)- compensate de expansiunea amalgamului. 2) rezistenta la compresiune : Stratul subtire se fractureaza.Se impune prepararea unor cavitati retentive. Factorii ce influenteaza : compozitia aliajului (faza) cea mai rezistenta la compresiune ; dimensiunea particulelor ; daca este scazut rezulta un aliaj friabil. daca este crescut rezulta amalgame vascoase. cantitatea de mercur(mai mare de 55%), rezistenta la compresiune este scazuta ; cantitatea de mercur (mai mica de 55%) confera o buna condensare. 3) rezistenta la tractiune este mai mica decat cea de compresiune ; 4) duritatea :110 unitati Knoope. 5) conductivitatea termica:buna. Necesita obturatie de baza si termolineri. 6) etanseitatea :nu se obtin obturatii etanse, nu se face inchiderea marginala. 7) coroziunea :apar oxizi de coroziune la limita obturatie-dinte, ioni de argint. 8) porozitatea : in interiorul obturatiei apar pori datorita mercurului nereactionat. Porii de la suprafata se pot elimina prin lustruirea si finisarea obturatiei. Cei din masa obturatiei determina defecte structurale si dilatare mercuroscopica. Proprietati chimice : timpul de preparare :

10
1) coroziunea :se corodeaza in mediul acid, modificari de culoare pe fondul sulfurarii pana la corodari masive datorita unei structuri neomogene a obturatiei Factorii ce influentaza coroziunea : compozitia aliajului ; se adauga zinc pentru a scadea coroziunea dimensiunea particulelor : daca sunt mai mici rezulta structuri omogene si creste rezistenta la coroziune ; amalgamele 2 cele mai putin rezistente la coroziune; calitate obturatie : finisare : apare fenomenul de sulfatare ce determina coroziunea obturatiei ; factorul pacient :igiena precara. Proprietati biologice : infiltrare a canaliculilor dentinari (Ag, Sn,Cu) determinand aparitia culorii negre . Se indica obliterarea canaliculilor dentinari cu lacuri, finisarea, lustruirea cu gume, paste, pufuri pentru a realiza o pelicula protectoare si a preintampina coroziunea. Utilizarea mercurului : Este absorbit (Atentie la manipulare !) pe cale pulmonara, digestiva, tegumentara, solutii de continuitate rezultand intoxicatii acute cu cresterea salivatiei, aparitia gustului metalic, senzatie de voma, hematurie chiar exitus.Exista si intoxicatia cronica datorita ingerarii cumulative a mercurului ; lizereum metalic la nivel gingival de culoare gri. Recomandari practice : inchiderea ermetica a flacoanelor de mercur (incasabil) ; utilizarea sistemului capsulat; prepararea electrochimica (cea mai buna); folosire de manusi, masca, aerisirea cabinetului, podea de gresie colectare deseuri in flacoane speciale; evaluarea periodica a nivelului de mercur in cabinet; AMALGAME BAZA CUPRU Forme de prezentare: 1) sistem bifazic ( pilitura + mercur) /particule sferice, sferoidale, amestec. 2) tablete : se topesc si se omogenizeaza in mojar rezultand o pasta vascoasa. Se aplica cu instrumentele cunoscute. Proprietati : 0 superioare ; 1 priza rapida ; 2 rezistenta mai buna la compresiune ; 3 obturatii mai etanse ; Indicatii : 0 obturatii coronare ale dintilor temporari ; 1 obturatii retrograde dupa rezectie apicala ; 2 modelul metalic nu se mai foloseste azi. AMALGAMELE DE GALIU Mercurul a fost inlocuit cu galiu ce are punct de topire la 29,3 0 C.Nu a prezentat proprietati superioare amalgamelor conventionale. Indicatii : cavitati clasa I, II, V, la premolari si molari ; restaurari coronare simple sau armate ; tehnologia modelului de lucru unidentar.(abandonate azi ). AURUL PRECIPITAT Proprietati : etanseitate marginala superioara celor anterioare ; rezistenta crescuta la coroziune ; toleranta biologica mai buna. indicatii limitate la obturatii mici; tehnica de lucru laborioasa si costisitoare;

11
culoarea si pretul de cost (dezavantaje).

Forma de prezentare : aur pulbere ; aur mat ; electroaloy = aur + (calciu 1%); folie simpla/ondulata/Au-Pt/ laminata. Mod de obtinere : Atomizare si electrodepunere : particulele sunt sinterizate(5-75 ) si acoperite cu o folie de aur coeziv, tratate cu clor sau amoniac pentru a nu se contamina pana la utilizare Aurul mat se obtine prin electrodepunere, particulele sunt sinterizate rezultand o coeziune minima intre particulelede aur ; Folie prin laminare din lingou 0,04-0,07 ;Din lingou se lamineaza 3 folii dar in directii diferite care suprapuse dau o folie laminata cu proprietati mecanice superioare. Folie ondulata - intre folii se aplica un straif de hartie care dupa carbonizare, la spirtiera onduleaza cele doua folii ; Folie Aur-Platina : intre doua folii de aur se interpune o folie de platina pentru ramforsare (zona premolari , molari) Tehnica de lucru : 0 Folia se aplica in cavitatea bucala dupa degazare ce se realizeaza prin : 1) incalzire 3-5 secunde la flacara spirtierei rezultand o folie maleabila ; temperatura sa nu depaseasca 760 0C ; 2) aplicare pe o placa de mica ce se gaseste deasupra flacarii 3-5 minute ; 3) degazare electrica. Condensarea : 1 manuala:fuloare, ciocane. Acest lucru este traumatizant pentru pacinet; 2 pneumatica : nu se poate controla presiunea, deci se contraindica ; 3 condensare electronica (cea mai buna). MATERIALE PENTRU RESTAURARI CORONARE DIRECTE FIZIONOMICE 1.RASINI ACRILICE SIMPLE : -au fost folosite ; -pulbere +lichid (foarte toxic) ; -coroane provizorii (proteze fixe si mobile). 2.RASINI ACRILICE SINTETICE SEMIINTERPENETRATE ( ARMATE ) : -au aceeasi compozitie dar s-a modificat catalizatorul care este 3N butil bor (initiaza priza) si mareste adeziunea la tesuturile dentare ; -prezinta agent de gravare (acid) si agent de cuplare (adeziv) ; -s-au folosit in tehnicile adezive pentru fixarea bracketurilor si a puntilor adezive. Denumiri comerciale: PALAKOV (Kulzer); ORTHOMITE(SUA); ADHESIVE 3.RASINI DIACRILICE COMPOZITE (R.D.C.); Sunt superioare tuturor rasinilor acrilice datorita adausului la compozite a unei faze anorganice. Clasificare:-criteriia) compozitie: nesarjate (au o faza); sarjate (bifazice). b) reactia depolimerizare: autopolimerizabile (P/L); fotopolimerizabile c) matricea organica : d) particule de umplutura: bis GMA; bis UDMA; mixte.

ultraviolete (P/P); radiatii vizibile- blue light ; radiatii vizibile coerente laser.

12
Clasice :macroumplutura ;15-20 ; microumplutura :0,05-0,1 ; Moderne : hibride (condensate). Forma de prezentare : generatia I Pasta/Lichid : SMILE, KERR nu contine agent de gravaj, bonding sunt autopolimerizabile. generatia II Pasta Pasta : CONCISE, ADAPTIC ; nu au agent de gravaj ;. generatia III Pulbere Lichid : PALAKOV, EVICROL ;fara agent de gravaj Pasta Pasta :CONCISE, ADAPTIC ; cu agent de gravaj. generatia IV Pasta in godeu :COMPOUND; in seringa: VALUX, TETRIC, HERCULITE,

generatia V

Capsulat :POLYCAP, COMPOCAP ;

Exista R.D.C. si pentru sigilare si pentru fixari adezive. Generatia I, II au o adeziune mecanica; Generatia III, IV , V au o adeziune chimica. RASINI COMPOZITE R.D.C.: Macroumplutura (10-100 m) ; Midiumumplutura (1-10 m) ; Microumplutura (0,1-1 m) ; Miniparticule (0,01-0,1 m); Hibride (micro+miniparticule). Compozitia chimica : 1) Contin doua faze: 0 organica ; 1 anorganica. 2) Sistem de cuplare (silanic) FAZA ORGANICA: Contine: monomeri de baza; monomeri de dilutie ; sistem de initiere ; aditivi Monomerul de baza : compus aromatic dimetilacrilat (bis GMA - rasina Bowen).Acest monomer de baza prezinta o contractie de polimerizare scazuta, un volum crescut. Azi este inlocuit cu bis-MA, bis EMA, bis-PMA. Monomerii de dilutie : Se adauga pentru a scadea vascozitatea monomerilor de baza, au vascozitate scazuta, masa moleculara scazuta.Ex : acidul metacrilic, metacrilatul de metil. Sunt : monofunctionali ; difunctionali, cei mai utilizati cu proprietati foarte avantajoase : -contractie scazuta dupa polimerizare ; -dilatare scazuta ; -reactivitate crescuta in cavitatea bucala ; -tolerate; -inodore; -stabilitate chimica. trifunctionali. Sistemul de initiere: la rasinile clasice este chimic, pe baza de peroxid de benzoil (0,5-2,5%), amina tertiara (accelerator de polimerizare).Pun in libertate radicali liberi care initiaza polimerizarea viitoarei matrice organice care va contine particule sarjate. Sistemul de initiere foto : rasini de ultima generatie bazate pe radiatii cu spectru de 500nm. Substanta organica fotosensibila : eter etilic, benzoina, camforochinona ce excita si declanseaza reactia cu amina tertiara si pune in libertate radicali liberi.Reactia intre componente este completa . Nu necesita instalatii speciale(avantaj). Dezavantaje : Debut imediat prin punere in contact a partilor reactante ;

13
La preparare se inglobeaza aer in componentele preparate (s-au elaborat acste sisteme de initiere foto); Initierea cu U.V. are valoare istorica, nu se mai utilizeaza, grad de penetrare scazut, toxic. Spotul de U.V. nu penetreaza particulele mini (nu se polimerizeaza rasina) ; efect toxic asupra organului ocular cu deslipiri de retina. Initierea cu radiatii luminoase halogen Nu sunt netoxice ; necesita protectie, sunt implicate in afectiuni oculare. Initierea cu plasma: radiatii coerente in cateva secunde, grad de penetrare crescut, efect nociv. In R.D.C. exista si inhibitori de polimerizare in cantitati mici, derivati fenolici ce previn perisabilitatea produsului(0,10,2%), inhiband formarea radicalilor liberi.Rasinile livrate sub forma de pasta cu ajutorul acestora pot fi conservate pana la 2 ani. De asemenea faza organica mai contine :pigmenti, coloranti, impuritati. FAZA ANORGANICA : Are o importanta esentiala in obtinerea pproprietatilor dorite de fabricant : proprietati optice, estetice, mecanice, termice (15-55%),. Se introduce sub forma de particule micro, nano, medium cu umplutura in componenta organica (sarjaredispersie) Confera proprietati crescute si determina diferentierea de cimenturile silicat, ionomere. Reprezenta de : cuart cristalin, silice coloidala, aluminosilicati, borosilicati, (litiu, bariu, strontiu), fibre de sticla, triclorura de yterbiu, diferiti oxizi metalici. Cele mai utilizate particule anorganice sunt pe baza de Al-silicati de bariu (hibride). Procesul de sarjare se realizeaza prin : dispersie simpla (compozite traditionale cu macroumplutura 10-30. dispersie-polimerizare (compozite hibride) dispersie-condensare (R.D.C. condensate) macroumplutura (10-100 m) Adaptic, Smile, Kerr. midiumumplutura :(1-10 m). microumplutura : (0,01-0,1 m) miniparticule (1-10 m) nanoparticule :0,50-0,70nm-obtinerea unei estetici deosebite, grad de impachetare superior fata de R.D.C. traditionale. Faza organica hidrofoba) si cea anorganica (hidrofila) sunt faze imcompatibile. Chimic legatura se realizeaza cu ajutorul silanilor care prin hidrolizare devin silanoli. Silanul este un derivat al siliciului tetravalent La radicalii X se leaga faza organica, iar la radicalul (OH)R3- faza anorganica. La interfata dintre cele doua faze se afla minima rezistenta. R.D.C. cu : Dozarea/Prepararea : Cele clasice : pulbere/lichid sau pasta-pasta se dozeaza extemporaneum. Se aplica pe hartii speciale, se prepara prin spatulare, rezultand in final o pasta vascoasa ce trebuie repede aplicata. Cele moderne in seringi Se preleva cantitatea functie de marimea cavitatii si se aplica dupa conditionarea cavitatii (banda, matrice, cape FRASACO).Daca nu se utilizeaza cape vor rezulta suprafete rugoase. Forma capsulata : (pulvis+lichid). Avantajele prepararii moderne fata de cele manuale (vezi cimenturi silicat). Tehnica de lucru : 1) se alege rasina compozita ; 2) conditionarea aderentilor (dentina, smalt). Dentina este riguros tratata cu agenti de curatire; se aplica lineri de protectie si adezivi dentinari (primer) care vor media legarea chimica a compozitului de dentina 3) Conditionarea smaltului : gravare acida 1-2 mm timp de 1,5 minute cu acid ortofosforic 37% pana la 50%.Are loc topirea prismelor de smalt , spalare 20 secunde si uscare 20 secunde. Vor rezulta microretentii in care vor patrunde adezivii amelari si apoi rasina compozita sub forma de microfilamente . Creste in acest fel aderenta mecanica a rasinii la tesuturile dure. 4) Dupa gravajul acid se aplica agentul de cuplare bondingul ce va media, favoriza aderenta rasinii la smalt. 5) Aplicarea rasinii si polimerizare. Aceasta se va aplica din profunzime la exterior, strat cu strat. Se mentine rasina sub presiune cu capele pe perioada prizei initiale. Dupa, se trece la prelucrare, finisare, se indeparteaza excesul, suprafata sa fie neteda, sa nu se intervina (ideal). Daca totusi avem plusuri , se indica finisarea cu freze diamantate fine speciale pentru rasini compozite. Sunt contraindicate prelucrarile ample in sedinta. La 24 ore, se recomanda finisarea finala.Pentru a se evita infiltrarile, peste rasina se aplica lacuri dentare. In timpul diferitelor manevre, sa nu sangereze papila deoarece vor aparea modificari de culoare. La nivelul sulcusului gingival se aplica un fir de bumbac, ce va fi imbibat cu vasoconstrictor : efedrina, adrenalina. (nu clorura de zinc).

14

Proprietatile rasinilor compozite ; 1)Timpul de gelificare : 40-90 secunde (cele moderne) pana la 5-10 minute (cele clasice). 2) stabilitate volumetrica : foarte buna.Contractie 0,25-1,9% comparativ cu rasinile acrilice. 3) separatia marginala : grad mic,mai mic de 10.(fenomenul de percolare). Separatia marginala se inscrie in standarde pana la 20. 4) porozitate : aproximativ 10, functie de marimea particulelor. Obturatiile se protejeaza cu lacuri. 5)proprietati termice : conductivitate/ difuzibilitate asemanatoare cu cele ale smaltului, dentinei. Nu transmit injuriile termice organului pulpar. 6) proprietati mecanice : duritate inferioara amalgamelor si smaltului . Valori apropiate de duritatea amalgamului ; rezistenta la rupere , abraziune scazuta acestor materiale ; friabilitate scazuta. 7) stabilitate cromatica : relativbuna. Se modifica datorita modului de lucru. 8) efect biologic pulpotoxic . !!!!Se va efectua tratamentul plagii dentinare. 9) adeziunea : mecanica (gen I) fara conditionare, doar forma retentiva a cavitatii. mecano-chimica (gen. II, III) agent de gravaj, bonding; de 2-4 ori mai mare la smalt ca la dentina. Adeziunea este mediata datorita agentilor de cuplare 10) absorbtia de apa: compozitele cu microumplutura si miniparticule absorb apa in cantitate crescuta avand efect negativ asupra proprietatilor mecanice. Indicatii : 0 Cavitati (I-V) cu circumspectie clasa I, II la PM, M (retentie) ; 1 Hipo- si displazii coronare ; 2 Fracturi coronare ; 3 Fixare fatete ; 4 Protezari imediate ; 5 Imobilizari dentare. Nu prezinta contraindicatii. Recomandari practice : Cavitati cu retentii normale ; Lineri + obturatii de baza ; Se contraindica obturatia de baza din eugenat de zinc deoarece are efect plastifiant ; Bizotarea sub un unghi mic pentru obtinerea unor suprafete nete ce vor favoriza cuplarea ; Conditionarea dentinei, smaltului; Nu se aplica in straturi subtiri in zonele de maxima presiune deoarece pot sa apara fracturi. Cavitati cu pereti in smalt. COMPOMERII Materiale hibride aparute dupa anii 90. Sunt materiale cu origine mixta care imbina proprietatile rasinilor compozite si ale cimenturilor ionomere de sticla. Se livreaza ca pasta in sistem capsulat sau in seringi cu sistem de initiere foto. Produse comerciale: F 2000 COMPOMER (3M); DYRACT ; DYRACT, AP (Dentsplay); HYTAC AP cala III, IV (Espe) ; Compozitia chimica: Prezinta ca si R.D.C. faza organica-monomer de baza CDMA (oligomer) ; monomer de dilutie GDMA.Creste adeziunea hidroxietilmetacrilatului cu rol in transportul apei imbunatatind capacitatea de curgere si adeziun ea aprodusului la tesuturile dure. Sistemul de initiere foto este pe baza de amina tertiara ce elibereaza radicali liberi. Faza anorganica este reprezentata de particule de sticla cu fluor in compozitie. Agentul de cuplare este un silicat coloidal ce determina dispersia particulelor pe faza organica. Se conditioneaza cavitatea: se aplica primer, polimerizare 10-20secunde; faciliteaza adeziunea compomerului. !!!!!!Compomerul nu necesita demineralizare cu acid fosforic 37%(doar cand folosim adezivi de la trusa de compozit se va face si gravaj acid in prealabil). Pot fi utilizati ca adezivi :

15
SINGLE BOND SCOTCHBOND N.P. La ambii adezivi trebuie demineralizat cu acid fosforic, exact ca la rasinile compozite. Dozare /Preparare : -Capsule aplicate intr-un pistol rezultand o pasta vascoasa ; -Seringa contine compomer. Preparare extemporanee in functie de marimea cavitatii. Proprietati : Vascozitatea mai scazuta ca R.D.C. ; Se aplica usor, nu adera de instrumentar ; Absorb apa datorita polimerului hidroxilic ; Elibereaza fluor in cantitati mai mici decat C.I.S. (efect cariopreventiv); Dilatarea termica are valori mici asemanatoare structurilor dentare. Indicatii : 0 De electie clasa III, clasa IV ; 1 Eroziuni cervicale (lacune cuneiforme) ; 2 Cariile radiculare ; 3 Clasa II-restaurari mixte (compomer+rasina compozita) ; 4 Restaurari de bonturi coroana mai prezinta din peretii ei ; 5 Restaurari coronare dinti fracturati ; 6 Clasa I, II dintii temporari. Tehnica de lucru : 1)Alegerea nuantei compomerului ; 2)Pregatirea cavitatii sau nu (in eroziuni sau lacune cuneiforme se curata mecanic-perie+pasta pentru profilaxie) ; 3) Aplicare primer pe smalt si dentina circa 30 secunde. Suprafata nu se usuca. Uscare 5-10 secunde.Fotopolimerizare10 secunde. 4) Aplicare compomer +fotopolimerizare 40 secunde; 5) Finisare/Prelucrare cu benzi /discuri (SOFT-LEX). Recomandari practice: Se evita contactul adezivului cu tesuturile moi, ochi, tegumente.In caz de accident se indica spalaturi abundente cu apa ; Respectarea timpului de fotopolimerizare. Compomerul nepolimerizat are efect iritativ local. Se contraindica aplicarea compomerului peste paste ZOE deoarece exercita un efect plastifiant inhiband polimerizarea, se modifica proprietatile obturatiei. CIMENTURI IONOMERE DE STICLA 1970Wilson. Tentativa de a elabora un biomaterial fizionomic si adeziv, care sa imbine avantajele cimenturilor silicat si policarboxilat. Sunt poliacrilati complecsi, polialkenolati de sticla , solutii de homo- si copolimeri ai acidului poliacrilic cu aluminiusilicat. Clasificare : chituri adezive ;(luting cement) ; cimenturi pentru restaurari coronare ; cimenturi pentru obturatii de baza (lining cement) ;

Forma de prezentare : 0 pulbere-lichid- dozare extemporanee (vezi cimenturi silicat) ; 1 sistem bicomponent predozat ; 2 sistem anhidru: pulberea contine poliacidul ce este liofilizat si inglobat in pulbere ce reactioneaza cu apa distilata, acidul tartric. Denumiri comerciale: a) FUJI IONOMER (clasa I, II, III) ASPA I -IV-abandonate valoare istorica;

16
GLASIONOMER CEMENT FUJI DUET-pentru cimentarea coroanelor, puntilor (P/ b) capsulat: KETAC FIL (Espe) FUJI-CAP2-GC; c) SISTEM ANHIDRU: AQUACEM Sistemul anhidru este o pulbere ce este un aluminiusilicat si un poliacid. CHELON Compozitia chimica: Sticle aluminiusilicat: cationii multivalenti pentru saturarea poliacidului; reactie acid-baza, Generatia I: sticla ternara ; aluminiusilicat de calciu.ASPA (aluminiupolialkenoic acid) ; lichidul cu grad de volatilizare crescut ; abandonat ; Generatia II actuala): sticle complexe care prin topire , macinare dau pulberea. Dimensiunea particulelor pentru restaurari coronare :50m si pentru cimentari 20m Pulberea : 0 Oxid de siliciu 30,1% ; 1 Oxid de aluminiu 19,9% ; 2 Fluorura de aluminiu 2,6% ; 3 Fluorura de calciu. 2,6% ; 4 Fluorura de sodiu 3,7% ; 5 Fosfat de aluminiu 1%. Rolul elementelor componente : Fluorurile : scad intervalul de inmuiere al particulelor de sticla la atacul acid; Efect cariostatic ; Rezistenta mecanica crescuta ; Transluciditate crescuta. Lichidul: a) solutie apoasa de acid poliacrilic (pentru ASPA) ; b) pentru generatia actuala : solutia apoasa a copolimerului acidului acrilic + acid itaconic+ maleic rezultand acidul polialkenoic(majoritatea C.I.S) ; c) sistem anhidru : apa distilata sau acidul tartric : (CHELON) ; Acidul tartric influenteaza timpul de priza dar nu si pe cel de lucru. Dozarea/Prepararea : Asemanatoare cimenturilor silicat ; Doza ideala :pulbere/lichid:1,5/1 Reactia de priza: Este o reactie acid-baza. Etape: 0 dizolvarea-ionizarea poliacidului; 1 dezintegrarea retelei de sticla (P) cu eliberarea de: aluminiu, calciu, sodiu.rezultand acid ortosilicic. Ionii in mediul acid formeaza complecsi (AlF3, CaF). 2 Precipitarea polisarurilor (Ca, Al) si reticularea catenelor poliacidului, se elimina hidrogenul din acidul ortosilicic rezultand un silicagel ce inglobeaza particule de sticla nereactionate. 3 Hidratarea polisarurilor rezultand o matrice de hidrogel. Dupa priza rezulta o matrice de polimer ionic ce leaga particulele de sticla inconjurate in gelul de silice. Factorii ce influenteaza priza : 0 Raportul sticla-sticla/lichid. (sticlei : Al2O3/SiO2).Sticla mai multa, priza mai mica. Lichid mai mult , priza mai lunga. 1 Dimensiunea particulelor(mai mici determina timpul de priza mai mic) ; 2 Adausul de acid tartric determina scaderea timpului de priza nu si timpul de manipulare ; 3 Temperatura : daca este crescuta determina scurtarea timpului de lucru. Proprietatile C.I.S. 1) vascozitate :ASPA se livrau cu o vascozitate neconvenabila. Generatia actuala au o vascozitate buna si permit obtinerea unei grosimi micronice a filmului de ciment. 2) timpul de priza 4-8 minute (priza initiala) ; priza finala la 24 ore. 3) rezistenta la compresiune este superioara cimenturilor fosfat ; 4)modulul de elasticitate este inferior cimentului fosfat ; 5)duritatea este inferioara cimentului fosfat. Atat rezistenta la compresiune cat si modulul de elasticitate au valori maxime la 24 ore. 6) rugozitatea : dupa priza sunt rugoase datorita sticlelor din compozitie, se recomanda prelucrarea riguroasa. 7) prelucrarea se realizeaza la turatie mica cu racire (sunt avide de apa). Sunt poroase 10-14. Se vor proteja cu lacuri protectoare pentru obliterarea microfisurilor si microporilor.La 48 ore proprietati maxime.

17
8) proprietati optice : transluciditatea este inferioara rasinilor compozite, sunt opace fata de acestea.Se altereaza in timp.Grosimea minima 1 mm pentru a nu transpare obturatia de baza. 9) stabilitatea coloristica este superioara cimenturilor silicat si rasinilor compozite datorita gradului de impachetare a particulelor intre care se realizeaza o adeziune crescuta. 10) solubilitatea in apa crescuta : 0,3-3,2% la 7 minute ; la1 ora este de1,2%. 11) stabilitatea dimensionala : se contracta 4,4% si in absenta umiditatii se accentueaza acest lucru. 12) adeziunea chimica la smalt, dentina si adera chimic pe metalele conditionate(oxidate) . Rezulta legaturi ionice si legaturi de hidrogn cu gruparile OH- din hidroxilapatita dentinara si amelara. Are loc o chelare a OH- asemanatoare ionilor de calciu ; -NU necesita gravaj. -Se recomanda utilizarea agentilor de curatare. -Adera in prezenta apei. 13) proprietati cariostatice :donatoare de fluor, impregneaza smaltul,dentina pe o adancime de 3. Indicatiile cimenturilor ionomere(C.I.S) Cimentarea coroanelor, puntilor ; Obturatii de baza; Obturatii de baza pentru rasinile compozite tehnica sandwich ; Obturatii coronare clasa V ; Obturarea dintilor temporari ; Obturatii retrograde ; Tehnici adezive. CIMENTURI IONOMERE MODIFICATE CU RASINI (CIMENTURI IONOMERE FOTOPOLIMERIZABILE) Sunt materiale hibride care polimerizeaza si se intaresc chimic prin actiunea dubla (initiere chimica si fotopolimerizare) sau numai fotopolimerizare. Initial au fost elaborate ca lineri apoi ca obturatii de baza, cimentari. Sunt materiale superioare ( proprietati + caracteristici); C.I.M.R. deriva de la atasarea unor grupari metacrilice de poliacril ce confera caracteristicile acestor cimenturi. Forme de prezentare : Sistem: monocomponent: bicomponent: pasta; pulbere-lichid (sistemul nu prezinta poliacilul tipic C.I.S. modificat cu rasini); capsulat.

Denumiri comerciale: VITREMER (3M); FUJI II LC(GC); VITREBOND(3M); PHOTAC-FIL (ESPE); PHOTAC FIL APLICAP (ESPE)-sistem capsulat. Compozitia chimica: 0 Pulbere: asemanatoare cu cea a C.I.S. (fluoroaluminiusilicat)+ fotoinitiator ( =400-600 nm)+ coloranti 1 Lichid: poliacid + grupari metacrilice , HEMA (hidroximetacrilatul). Vitrebondul acid polialkenoic (copolimer al acid acrilic +acid maleic, itaconic, tartric) Sistemul pasta : monomeri de baza :bis-GMA, HEMA + fotoinitiator, CIS, fosfati de Ca, Ba. Proprietati: Stabilitatea dimensionala :contractie 60%/1 minut asemanator R.D.C.cu fenomenul de separatie marginala in special cand sunt aplicate cu R.D.C.-uri ; Ph acid : 3,5 ; Absorb apa in cantitati crescute :10-250 mg/mm3la 7 zile datorita prezentei rasinii in compozitie (HEMA) cu influentarea prprietatilor mecanice in timp ; Din punct de vedere mecanic : le imbunatateste (adaosul de rasina) ; Nu prezinta fenomenul de desicare (de uscare) ; Se pot prelucra normal rezultand suprefete netede ; Proprietati mecanice (duritatea, adeziunea chimica ,aderenta ) superioare C.I.S.;

18
Adeziunea la substrat (smalt, dentina) valori superioare C.I.S. , compatibilitatea foarte buna R.D.C./C.I.M.R. ; Eliberatoare de fluor in cantitati apropiate, inferioare C.I.S.. Nu sunt acumulatoare de fluor cum sunt C.I.S urile ca lineri-efect cariopreventiv ; Optic isi modifica culoarea la expunerea in aer si accentuat isi modifica culoarea dupa expunerea in apa si in aer ; Nu necesita protectie cu lacuri dupa prelucrare ; dupa fotoactivare rezulta o suprafata mai putin poroasa (prezinta rasini de adaos) ; Biologic : raspuns pulpar asemanator C.I.S. liner Ca (OH)2-cavitati profunde;

Indicatii : 0 Lineri (pulpoprotectori + creste adeziunea la nivel parapulpar)+efect carioprofilactic (in prezenta F) ; 1 Obturatii de baza (cavitati medii) ; 2 Cimentari ; 3 Obturatii coronare. C.I.S. +C.I.M.R.-pentru cervical +radicular. CIMENTURI IONOMERE METALICE (CERMETURI) Cermeturi se numesc cele ce se obtin prin sinterizare. Folosite ca materiale restaurativ coronare estetice si inestetice pentru zona posterioara ; Cimenturile augmentate cu particule de argint se numesc CERMETURI. Cu scopul de a inlocui amalgamele datorita dezavantajelor pe care le prezentau (culoare, etanseitate, coroziune, gust metalic). Forma de prezentare : a) sistem capsulat : KETAC SILVER (ESPE); ARGION MOLAR (VOCO); JUMBO MIX; CHELON SILVER (ESPE); MIRACLE MIX (GC Co); ARGION (VOCO); ARGION MOLAR (VOCO);

b) sistem bicomponent:

Compozitia chimica : Pulberea : sunt sticle ion percolabile cu particule de Ag (cele mai uzuale) Prin adaos de particule Ag3Sn au rezultat proprietati nesatisfacatoare ; Particule de sticla +particule metalice (Ag, Pd) presate, sinterizate, macinate rezulta o pulbere fina micronica (unita chimic la o anumita temperatura apropiata de 800C), urmata de racire, macinare rezultand particule de 20 . Au fost utilizate diferite metale :Au, Pd, Ag obtinandu-se aurificatii cu rata inalta de reistenta la coroziune, adeziune ; Lichidul : Solutie de copolimer (asemanator C.I.S.) Dozarea /Prepararea : vezi C.I.S. ; Proprietati: Prelucrate superior C.I.S. conventionale, se obtin suprefete cu luciu metalic ; Proprietati mecanice inferioare amalgamelor si compozitelor ; Mecanic : rezistenta la abraziune, rupere, duritatea sunt superioare cimenturilor clasice ; Proprietati cromatice: s-a adaugat oxid de titaniu (alb-argintiu), asemanator smaltului; Porozitate scazuta datorita densitatii mai mari; Indicatii: 0 Obturatii coronare ale dintilor temporari; 1 Obturatii coronare ale dintilor permanenti (PM, M) nu sunt superioare amalgamelor din punct de vedere mecanic; 2 Reconstituiri de bonturi ; 3 Sigilari largite. LINERII

19
Sunt produse pe baza de hidroxid de calciu sau C.I.M.R. pentru protectia plagii dentinare. Plaga dentinara este : nesangeranda ; dureroasa, infectata. Ea poate fi protejata : Primar : aplicare de lacuri (lineri) in cavitatile superficiale si medii. Secundar prin aplicarea cimenturilor in dublu strat :lineri pe baza de didroxid de calciu+ cimenturi pe baza de fosfat de zinc(F.O.Z.)/C.I.S. ; Clasificare Linerii : pe baza de hidroxid de calciu ; C.I.M.R. ( C.I.S FOTO) ; A.. Linerii pe baza de hidroxid de calciu Ei se aplica strict parapulpar sub obturatii de amalgam, rasini compozite, silicat pentru protectia pulpei dentare, cu scop izolator si stimularea neodentinogenezei. Observatie clinica : Sub obturatii de amalgam se indica tratamentul plagii dentinare (cavitati profunde, medii) : liner-hidroxid de calciu +F.O.Z. /C.I.S. ; Forma de prezentare : Sistem bicomponent : Sistem monocomponent: pasta. Denumiri comerciale : CONTRASIL ; HIDROXYLINE ; CALCIMOL ; PULPDENT ; HYPOCAL. Aplicarea se realizeaza strict parapulpar , in grosime de 20, conditionata in prealabil 20 secunde El poate fi modificat prin adaugarea unui vehicul gras. Compozitie : Hidroxid de calciu (12-54%) ; Apa ; Solventi organici volatili (colofoniu, metil, etil cetona) ; Agenti antibacterieni : diiod-timol , fluor, fluorofosfat de calciu. Proprietati: Ph-bazic (11-12); Izolare electrica nu si termica a peretelui dentinar; Rezistenta mecanica si duritaste mica ; Adeziune mecanica , nu adera chimic, exista riscul in timp al absorbtiei ; Efect biologic:stimularea odontoblastilor si neodentinogenezei (coafaj direct). Recomandari practice: 0 Strict parapulpar; 1 15-20 grosime ; 2 solubilitate maxima sunt dizolvate de apa ; 3 aplicarea de lacuri rezultand o membrana semipermeabila pe care se va aplica F.O.Z./C.I.S. ; 4 se aplica cu fuloare/excavatoare. B.Lineri pe baza de CIMENTURI IONOMERE Elaborate doua variante : C.I.S. conventionale ; C.I.M.R. ; Forma de prezentare,compozitia si tehnica de lucru asemanatoare C.I.S.. pasta-pasta (DYCAL);

20
Denumiri comerciale: IONOSEAL (Voco); VITREBOND (3M); BASE LINE VLC (De Trey) Roluri: 0 1 2 3 4 5 Creste adeziunea la nivelul dentinar; Donatoare de fluor; Efect carioprofilactic ; Reactia pulpara este mai mica comparativ cu adezivii dentinari (C.I.M.R. ca lineri) ; Nu se conditioneaza dentina cu acid poliacrilic (255); Adezivitatea crescuta datorita prezentei HEMA. LACURI DENTARE Se comporta ca si linerii in urma volatilizarii solventului organic. Rezulta un reziduu rasinic cu un film protector la nivelul peretilor cavitatii ; Rol protectie : (strict parapulpar), inhiba actiunea acizilor in timpul gravajului si a monomerilor de baza (R.D.C.); Rol izolator; Rol termic (izolator) ; Rol de blocare a migrarii ionilor metalici Ag, Sn ce determina aparitia discromiilor; Rol in augmentarea (marirea) etanseizarii de amalgam. Forma de prezentare : Solutii de rasini naturale /sintetice intr-un solvent organic. Rasinile naturale sunt copal, colofoniu, nitroceluloza. Solventul organic este cloroformul, acetona. Se aplica prin pensulare 1-2 straturi care dupa aplicarea solventului organic ramane un film rasinic de protectie (se aplica pe obturatii poroase). Denumiri comerciale : COPALITE ; CAULK VARNISH; THERMOLINER(Voco) -inhiba transmiterea variatiilor termice ; AMALGAM LINER: se aplica pe toti peretii cavitatii; GAMMA BOND -creste adeziunea si etanseitatea obturatiei de Ag la tesuturile dure. Tehnica de lucru: Izolare, uscare, curatire perete parapulpar ; se pensuleaza simplu / dublu ; rezulta o membrana semipermeabila insolubila. N.B. Lacurile se aplica in cavitati superficiale , medii pentru obturatii de amalgam ; Se contraindica aplicarea de lacuri sub obturatii de r.D.C. le dizolva ; Se contraindica aplicarea sub obturatii de C.I.S.-micsoreaza adziunea ; Se aplica pe obturatii pentru compactizare, impermeabilizarea C.S., C.I.S., R.D.C. nu pe C.I.M.R Proprietati : 0 protectia pulpara; 1 creste etanseitatea marginala; 2 se previne infiltarea tesuturilor dure cu particule metalice (argint, cupru, staniu, mercur), deci se previn discromiile. Dezavantaje : 0 Aplicarea pe stifturi diminueaza retentiile ; 1 In cavitati diminueaza retentia inlay-ului ; 2 In cavitatile profunde au un potential toxic. MATERIALE DE AMPRENTARE

21
Amprenta = reproducerea negativa a tutror detaliilor campului protetic pe baza careia se confectioneaza modelul in laboratorul de tehnica dentara Camp protetic = dintii limitanti, creasta edentata, dintii antagonisti, relatia de ocluzie ; In edentatia subtotala, totala : bolta palatina, tuberozitati, tuberculii piriformi. Conditiile tehnice de amprentare : o amprenta (standard, individuala) ; un material de amprentare cu proprietati corespunzatoare etapei de amprentare ; o metoda de amprentare corespunzatoare situatiei clinice. PORTAMPRENTA : Suporturi rigide confectionate din materiale rezistente mecanic, in care se aplica materialul de amprentare. Clasificare : 1)dupa suprafata de contact cu campul protetic: 0 totale cuprind o arcada (utilizate in edentatia totala) ; 1 partiale -acopera un segment de arcada; 2 unidentare amprenteaza un singur dinte (tip inele de cupru, aluminiu); 3 speciale : bimaxilare totale sau de hemiarcada 2) dupa materialul de confectionat : metalice ; nemetalice : materiale termoplastice ( placa de baza) ; rasini acrilice simple auto /termo ; poliesteri /copoliesteri prin termoformare :ERKOPLAST, ERKORIT ;placi-ERKODENT rasini compozite : Spectra Tray, Triad Tray 3) dupa gradul de fidelitate standard ; metalice/material plastic ; infidele , marimi standard 1-4 ; pot fi individualizate(Stents) individuale materiale termoplastice : placa de baza, polistiren rasini acrilice autopolimerizabile ; rasini compozite ; inele metalice (inel de cupru). 4) portamprente speciale : bimaxilare totale :

se amprenteaza sup./inf.cu gura inchisa ; lingura de suport metalic , iar pozitia sagitala se regleaza functie de pozitia campului protetic (IVOCLAR, DETAX, C-PLAST)

bimaxilaresegmentare: DUOTRAYS, KETTENBACH (amprentare in ocluzie) ; cu sistem de racire si stopuri din rasina pe fata interioara a portamprentei : amprenta cu H.R. VAN R.

Portamprente standard : 1) metalice : otel inoxidabil/alama cromata indicatii max. aluminiu+rasini epoxi ; cele mai indicate (modul de elasticitate crescut)-in amprenta globala in 2 timpi (bifazica) ; 10 linguri (1-4) ; S.S WHITE, ALGILOCK DEVIN lingura ortomorfa. 2) material plastic : mai usor de manipulat ; modul de elasticitate scazut se deformeaza usor (ma materialele siliconice chitoase) ; amprente preliminare, au sisteme de retentie-orificii , nervuri ; R.A.S., R.D.C., policarbonate, polistiren; MIRATRAY, MIRATOM, TELEDINE; Pentru dintii antagonisti cu materiale alginice

22
Linguri individuale : precizie crescuta , mai mare ca cele standard ; mase termoplastice (placa de baza, polistiren) ; campurile protetice maxilarenecesita armare, se tractioneaza cu usurinta ; avantaj-strat 2-3 mm , uniform distribuit Materiale : R.A.S. (DURACROL) autopolimerizabile in grosime mai mare de 2 mm-rezistenta, nedeformabile, rigide, usor de prelucrat ; cele mai utilizate R.D.C. Placi 3-4 mm (stare prereactica) ; Confectionarea lingurilor, bazei sabloanelor de ocluzie; Tehnica moderna, ergonomica; Pret de cost crescut; SPECTRAY-50 placi-fotopolim. In cuptor special-flux halogen ; TRIAD-TRAY (DENTSPLY), TRAY-DENT (TELEDENT), CITOTRAY (BAYER); Lampi cuptor: TRIAD II, SPECTRAMAT (IVOCLAR) Poliesteri +Copoliesteri termoformare; ERKOPRESS, ERKOPLAST R.D. ERKORIT (ERKODENT); Prin procedeul de termoformare (in vacuum) 1 minut iau forma; Procedeu modern pentru obtinerea portamprentei acrilice individualizate ; in confectionarea gutierelor. Inelul metalic. Proprietatile principale ale materialelor de amprentare : 0 plasticitatea dupa preparare aplicare in portamprenta individuala si pe campul protetic fara deformarea periferiei campului (cu presiuni minime se permite aplicarea) ; 1 Fidelitatea sa reproduca detalii micronice si de sutimi de mm ale campului protetic ; 2 Elasticitatea : dupa priza sa prezinte o faza elastica, sa permita dezinsertia dar si o faza de a nu fi distrus 3 Rezistenta mecanica : 4 Stabilitatea dimensionala ; sa nu se dilate , sa nu se contracte (in limitele ISO) ; 5 Stabilitatea chimica : sa nu reactioneze cu mediul bucal si sa nu fie iritante ; 6 Compatibile cu materialele pentru modele. **Nu putem electrodepune amprenta din alginat cu amalgame de cupru, argint. **Nu se toarna aliaje usor fuzibile (MELOTUL) sau tehnica METALLOMAT in aceste tipuri de amprente. Proprietati secundare : Nu efect toxic ; Nu efecte secundare locale ; Aplicare/indepartare usoara in cavitatea bucala ; Pret de cost rezonabil. Clasificare : 1)dupa starea fizica la indepartarea de pe campul protetic : Dupa Pogioli : -rigide; -semirigide; -elastice. Dupa Falk : rigide plastice ; elastice.

Dupa Ieremia : vezi L.p. Dupa Munteanu si Bratu: dupa gradul de reversibilitatea) Rigide ireversibile :gips, rasini acrilice simple, ZOE. Semirigide b) Rigide reversibile ;Compound Stents, Gutaperca, Cerurile, Mat. Bucoplastice ; c) Elastice reversibile :hidrocoloizi reversibili :agar-agarul (GELOFORM). d) Elastice ireversibile : alginate, elastomeri de sinteza :polisufuri siliconi de aditie si condensare

23
polieteri. MATERIALE RIGIDE IREVERSIBILE GIPSUL DENTAR

Se obtine din roca de dihidrat de calciu (CaSO42H2O-IPSOS) Hemihidrat de CaSO4-se foloseste in laborator ; Pulbere calcinata de culoare alba ; Sensibilitate la modificarile de umiditate relativa a mediului ; depozitare in cutii metalice, ermetice. Au pierdut teren in favoarea materialelor moderne. Proprietati : Fidelitate, plasticitate foarte bune; Neiritant , netoxic. Timpul de priza modificabil, Prt de cost scazut ; Denumiri comerciale : 0 Gipsul de Paris ; 1 Snow White (Kerr); 2 Impression Plaster ; 3 Bucoffox; 4 G77 Odoncia Clasificare: 0 Clasa I- gips pentru amprentare; 1 2 3 4

saci ermeticm inchisi, cutii Se recomanda pentru modele preliminare (nu de lucru)

hemihidrate=gipsuri moi(amprente,modele preliminare) Clasa II-gips pentru modele preliminare; ClasaIII-gips dur Moldano(modele de lucru) hemihidrate(modele lucru) ClasaIV-gips extradur ; ClasaV-gipsuri sintetice (superdure)-modele ; Atentie !!! !Nu amprentare

Compozitie : 90% alabastru ; hemihidrat de sulfat de calciu ( CaSO4 1/2 H2O-metoda arderii uscate +impuritati de anhidrat si dihidrat(roca) ; 10% aditivi Acceleratori de priza ; sulfat de potasiu, 5% sulfat de cupru ; NaCl :2-3% Inhibitori de priza : carbonatul de sodiu ; Coloranti : albastru de metilen, eozina ; Substante aromatizante ; Borax 1% ce scade dilatarea de priza. Dozare : 0 Extemporanee : 100gP/50mlapa. 1 Industriala in cazul sistemului predozat. Preparare : Manual 1 minut ; Tehnica saturatiei progresive :la 100 ml apa se adauga pulberea, se spatuleaza rezultand o pasta cremoasa semifluida ce poate fi introdusa in portamprente. Vacuummalaxorul : Timpul de priza 30-40secunde rezulta o pasta semifluida, fara incluziuni de aer, metoda cea indicata. Reactia de priza : 0 Are loc o hidrolizare, rehidratare a pulberii datorate apei ce a fost scoasa ;apa dizolva particulele din pulbere ; rezulta o solutie saturata cu aparitia centrelor de precipitare. 1 Apoi se intensifica dizolvarea particulelor si are loc absorbtia apei pierdute la calcinare avand loc suprasaturarea urmata de aparitia materialelor gomflabile.

24
2 Rezulta gelul coloidal ce se precipita si se separa de apa, ; amestecul prezinta o plasticitate excelenta (amprentare+turnare model) ; 3 Apar centrii de cristalizare (cu scaderea plasticitatii) rezultand o structura rigida , casanta dupa priza primara (5-10minute pentru amprentare ; priza finala :24-48ore-in functie de acceleratorii de priza). Fenomene fizice : Reactie exoterma la 1 ora 40-60C ; Adaugarea acceleratorilor de priza determina degajarea de caldura mai mare. Dilatarea de priza :0,1-0,3% functie de :P/L ; tehnica spatularii Indicatii : Limitate de materialele moderne : alginice-alginate ; pastele ZOE amprenta finala ; elastomerii. Amprent a functionala necompresiva la edentatul total maxilar. Se contraindica campurile mandibulare ; materialul este spalat de saliva. Supraamprentare tehnologia clasica de amprentare cu inel -obtinerea puntilor din elemente separate) ; Tehnologia modelului pt turnarea soclului si in tehnologia tiparului protezelor acrilice fixe/mobile; Ambalare(tehnologia protezei totale). Dezavantaje: Manipulare dificila; Volum mare in cavitatea bucala; Indepartare foarte dificila de pe campul protetic, cu fracturarea amprentei ; Exista riscul de pozitionare incorecta a fragmentelor; Imbatranire in timp. RASINILE ACRILICE AUTOPOLIMERIZABILE Sunt materiale rigide utilizate experimental ca material de amprentare. Dezavantaje: coeficientul de contractie 5%, efectul iritant local, manevrare dificila, pret de cost crescut. Sunt scoase din uz. S-a incercat utilizarea din aceste materiale ca baza sablonului, ca baza protezei ; ambele intr-un mod precar :tehnologie simplista. MUCOSEAL=amprenta mucpstatice (abandonata); lingura era scurtata cu 1-2 mm la nivelul fundului de sac. DURACRYL ;(PMMA) ;P/L vezi compozitia rasinilor acrilice simple de la materialele coronare. Indicatii 0 Realizarea machetei prin metoda directa :incrustatii, coroane partiale, dispozitive coronare de substitutie, reconstituiri corono-radiculare. 1 Portamprente individuale ; 2 Reparatii-proteza partiala, totala. PASTA ZOE Aceste materiale au contribuit esential la schimbarea tehnologiilor de realizare a protezei partiale. Initial au fost folosite ca ciment chirurgical, ulterior ca material de amprentare datorita proprietatilor acestora ce permit amprentarea de mare fidelitate. Forma de prezentare : sistem P/P- in tuburi metalice, de culori diferite ; alba in care elementul principal este oxidul de zinc si pasta bruna - inchisa (maron, mustar, ocru). Dupa amestec rezulta culoarea specifica pastei ZOE. Sunt :

25
Clasa I pentru amprentare; Clasa II- pentru inregistrarea relatiei de ocluzie (mai moale, granulatie foarte fina). Denumiri comerciale : REPIN ; IMPRESSION PASTE ; KELLYS PASTE ; CERO-PLUS (nu contine eugenol) ; LURALITE. Compozitia chimica : Pasta alba- ZnO bruna- eugenol. Pasta alba : Pasta bruna : oxid de zinc 27p ; lanolina 9p ; apa1p. colofoniu 20p ; Eugenol 6p. oxid de zinc 80% ; acetat de zinc 19% ; clorura de magneziu1%. eugenol56% ; guma arabica16% ; ulei de masline16% ; ulei mineral 16% ; ulei de in 6% ; masa de umplutura (talc, caolin) scade fluajul.

Pasta ZOE contine : 0 Pasta alba :

Pasta bruna :

Rolul elementelor componente : 0 Eugenolul este iritant, usor efect inflamator tranzitoriu asupra pulpei in functie de grosimea dentinei. A fost inlocuit cu ulei de garoafe ce contine 80% eugenol si cu clortimol. 1 Rasini sintetice si naturale ce omogenizeaza pasta, scade timpul de priza. 2 Uleiurile neutralizeaza eugenolul, cresc plasticitatea. Dozare/Preparare: 2 parti A/1parte B (Repin) sau 1/1. Se aplica pe placuta de sticla sau hartie cerata cel mai bine; se prepara curent prin tehnica spatularii; cu spatula metalica; spatulare 5-10secunde, aplicare in linguri individuale; consistenta pastei permite aplicarea pe camp fara deformarea campului protetic. Reactia de priza: Acid-baza ZnO+eugenol Zn(OH)2+2R-COOH eugenolatul de zinc ; eugenolat de zinc produs chelat ; R-(COOH)2Zn+H2O.

Acceleratori de priza: Apa Clorura de magneziu ; Acetatul de zinc. Inhibitori ai prizei : Glicerina (prelungeste timpul de priza).

Proprietati : Plasticitate ;

26
Fidelitate ideale 0,01 mm. Stabilitate dimensionala buna ; modificari dupa priza 0,1%. Local nu au efect toxic, caustic, iritant ; Timpul de priza apartine ISO(3-6 minute) , poate fi modificat ; Rezistenta mecanica, duritate bune ; Timpul de lucru suficient ; nu necesita turnarea imediata a modelului ca la alginate

Indicatii ZOE : 0 Amprenta functionala la proteza totala (poate proteza partiala)- tehnologia protezei scheletate ; 1 Rebazarea protezelor acrilice (metoda indirecta) ; 2 Inregistrarea relatiei de ocluzie; 3 Amprenta functionala compozita in tehnologia protezei scheletate (ZOE + materiale bucoplastice) clasa I Kennedy Hindels, Sabati; 4 Stabilizarea sabloanelor; 5 Cimentari provizorii(coroane, punti); Avantaje : Fluiditatea, plasticitatea confera amprente de buna calitate (amprenta mucodinamica) ; Aderente de portamprente, maini, tegumente ; Timp de priza suficient (mai mare sau mai mic) ; Erorile de amprentare se pot corecta (zona de inchidere marginala) ; Nu se toarna imediat modelul. Recomandari practice : Vaselinare tegumente ; Manusi asistenta ; Indepartare urme pasta :neofalina ; Dezinfectie (hipoclorit 1-2%)

MATERIALE RIGIDE REVERSIBILE Materiale ce pot reveni la starea fizica initiala dupa ce au fost plastifiate ; ceara, gutaperca, Stents, Kerr, materiale bucoplastice ; la caldura ele devin plastice. Clasificare : Dupa intervalul de plastifiere : 50-60C = materiale termoplastice 30-40C = materiale bucoplastice (isi mentin plasticitatea la temperatura bucala : ceara, gutaperca intra in compozitie Ceara, gutaperca = material de amprenta : macheta, si in compozitia materialeor bucoplastice.

MATERIALE TERMOPLASTICE Placi(10-20 placi). Batoane(20-50bucati) Maron, gri, verde cu intervale de plastifiere diferita. Kerr maron 55-56C inchidere marginala ; Kerr gri:53-54C portamprenta; Kerr verde :50-51C- inchidere marginala ; amprenta cu inel . Denumiri comerciale : Stents ; Xantigen ; Ceroform ; Exact Compound. Compozitie : 0 Amestec de ceruri, rasini, coloranti, masa de umplutura. Rasinile naturale : copal, Kauri (40%). Acestea confera plasticitate. Rasinile sintetice : derivate de la acidul cumaric. 1 20-22% acid stearic, palmitic, oleic ce confera fluiditate ;

27
2 3 4 5 Masa inerta (talc) ce influenteaza vascozitatea , proprietatile mecanice, scad aderenta. Aromatizanti; Coloranti; Pulberi metalice ce cresc conductibilitatea termica ; ex:Reprodent (contine cupru).

Formula Stents Copal 28% ; Rasina Sandarack6% ce poate fi inlocuita cu Shelleack, Colofoniu (rasini sintetice) Carnauba 4% (ceara vegetala) ; Stearina 2% ( confera luciu) ; Masa de umplutura: talc:5-9%; Coloranti. Dozare/Preparare : Strict extemporaneum ; Preparare :in bai cu termostat ce determina o plastifiere foarte exacta (55-60C) Stents-ul se aplica in tifon prelevat din baie si aplicat in portamprente standard. Plastifiate sub actiunea flacarii dar plastifierea se realizeaza pana la 70C ; mai mult de 70C se ard elementele componente.Temperatura de aplicare in cavitatea bucala este intre 45-50C (46C) , pentru a impiedica socul termic. Proprietati : 0 Rigide la temperatura mediului ; 1 Plasticitate mica ; 2 Fidelitate medie ; 3 Stabilitate: se deformeaza daca nu sunt bine racite. Dupa racire se contracta 2-3%. 4 Nu au efect toxic, iritant, se prepara usor. Indicatii : 0 Amprenta clasica cu inel de cupru ; 1 Inchiderea marginala la zonele cheie (lingura individuala)- testele Herbst ; 2 Obtinerea amprentei de hemiarcada (Stents+silicon) ; 3 Pentru obtinerea lingurilor individuale ; 4 Amprenta antagonistilor (rar) ; 5 Amprente functionale pentru proteza totala (tehnica Pedro Saizar) ; 6 Amprenta compusa (Wash Technick) Stents +ZOE ; 7 Pentru confectionarea valurilor de ocluzie Recomandari practice : Plastifiere la temperatura indicata ; Reutilizarea poate sa duca la degradarea produsului.

au valoare istorica.

MATERIALE BUCOPLASTICE Se mentin plastice la temperatura cavitatii bucale ; Livrate in stare rigida la temperatura mediului ambiant. Forma de prezentare : Batoane/pastile in cutii ; tuuimtlc. opzte 0 eui er eabn 1 aiintrl; prfn 2 aiisneie; clfnu/hlak 3 ooat.

euiicmril etpat;Ahsa x3 od eiols. eiolsu: oooi 2; hlakg Caad lie55; lid aaia75. oaePeaae:Dvnpatc u cinaclui edzaaetmoaem;S eslaamria etuapet opiasup ot urft Ws ehik

28
neaeapet upein lne;s vt mrnae uretna Poreai:Eclnepatctt-nlmtti aiae uaa;Rdvnrgd u cinaae rcr);Saiiae iesoaa:s eomaauo lau r aoimr da 43. niai 0 mrnafntoaa:rtz oaaapet eopeia(aplpoei nesrzriemniuae 1 mrnafntoaacmoia(enc rtzishltt eettacaa end mrnafntc neettattl Dvn.mrnapaef oett. 2 eoadr rcie:Rcr nes eisri tasotlc aeaete ncbr egit.Traerpd oeuu. MTRAESMRGD PCAE(UVSOIAELN RGEIA utmtraep aad aiiarlc ipe;cni opnnaaco lsiin ecneapatctt rsuaapouuu el rprr 4-2oel ie Crceitc odtoae tutrlrcmuu rttc,pnr idcraaaoo itfzooiaacmuu rttcDp xrci aoiaeaelcoaeirr aplipoei.S piamtrau npoea,eegaecvneae saa Frad rznae PL e ul upialna Dnmr oecae:VSOE IT;HDOAT;IOEL O-OFR. opzte:Plee ooie lMN ihdl:aetcd se cdcroii tltd ui %c o lsiin loleii./=/ glspuc acztt etporsv edraapn aeaoae tnllis piae tltlid ui. rpitt tbltt ua;Fdltt orebn 5 ua1oasae;Poreaimcnc uiael 4oe;eitnal opein npiee1 iue2P ecmrm 08 %;Fujl:a2oed apeaaeaevlr aie 0 Cnii elcu:Ntxc;Fdl 1 an emt evlae euio etmu piai ncvttabcl 2 tbl hmc;S uifuneespaaasurzset eaiaamdllr 0 Idcti:Cniinracmuio rttc 4-2oe;gaie idcripspoeie(rtzraieit)=idcted lci 1 mrnefntoaepnr rtz oaa(rcdu oei);Apet ucinl mtd niet -rbzr 2 eaaetmoaa

AEIL LSIE

I enlgapoeai eicai.Bau;Caiiae:Hdoooz rvriii; rvriii;lsoeid itz iioi; Tooi; Pleei

rznaocnitnaeatc nmmnu rprris uapia;oaaitreir cracn ecnridc oeae ngnrlaet aeil utfdl. HDOOOZ EESBL HR Sse oodlbdrcinl(rcdnfz egli o idnsli e) nrds eNgcl(95 iuiiaid er nthooi oonlrs utlr enlgapoee ceeae ulcramdllid ur. om epeetr Cios ncti uui eig,btae ei lia euiicmril YRCLI Kr etl UGDN Lcoa;AALI(a ) Cmoii hmc:Aa-gr(eoa oiaai irfletaadnaeersi ihfee r o a7-0.Glfcral 05 iesue atcllret irnc. Aa7-0

29
oml opztoaa:Aa-gr1-4 lefruei aeaa7-1.Aa855 oa ,%ifunez aczttaSla eptsu152 aaiet pnr rseporeaie-pmn edaoe,tl,slc,mno,agl,tmlTlu iagl rs rpittl eaie(dzvtta Rlleeetlrcmoet oau: nletz acztta(aasl; Rlihbtra rzigpuu.Slau eptsu aclraapiagpuui; nletaagau easrte0eobi pid ar ircli. oaePeaae:Etmoaem:fnted urft eapetr(oe etudpiae nrcpetc epatfaai ofrao a notmrna rdzt:lva ntbsrna:xc.Patfee eraiez nbimdlr etuapetr.Bi r1 a10Cs lsiiz;Bi r2:a6-0Cdpztr aan. setr i igr pcaa.ealc ecmu rttc upein lne S o etlz e4oi(a utd r ei orefaii. rpitt ir p edsirtaa: IEEA;Fdltt rpou eai irnc utspror liaeo neireatmrlr Saiiae iesoaa ecnrca o gl05 idp aie:,507 icd o emc icnot uee

Idcti:Thooi nrsaii oonlr uti(amtra eapetr,c rgtr

iuos atrlrgniae mrnai dnai ataa;Eete:rtz ceeaa;dpiae oeuu elcu;crae,pni(oen) eaatj prtr idtr uiir a opea;lnui otmrne itmd aie a ouae isr xrdr,mxr);Ncst odtoaefat xcaasnuio igvl tbltt ia(ir p) eeiatrae oeuu npiee1 iue;Ncst tlzrauo rds oen etudznete:MRSP Ep) Rcmnaipatc:Rsetr nevld ihfee piaec rsuibad eisri uaorcr et,sseaiapnr vt eomrl -nditmi(ai/et;Trae oeuu gpuidr,sprue. HDOOOZIIEESBL AGNTL) Sse oodluiietoa;-eiaia cdliagnc S ooecpnr biee auio esdu oai.-cdlagncpi rpittl aefvrzaaotnraHIR ioitemr 01- xrsdnag aiebue;oiiiae earatoac auimtlc CS4. lsfcr:dp ipld rz glfcr) ls aie ls I-nrae uauiiae ls mrnaeily+crae ls mrnepeiiae(dnai ataa dnai oaa;caaC-apet ntmc,d tdu Frad rznae pleelci;plee:srrl cdliagncptri irfl;lciu p/aadsiaa rnaetcllrrzlaoslte(o)c lsiiaebn aepi eiiaerzlau e uporeaiiubl. om elvae ubr npni ui eaie lsi rei nhs.dztaepnr ubr ilci:igr i a.patcs iidugaa. euiicmril:Spagn(etdn) Jlrte Cuc U) liols Byr; Otpit(emc) agt(se; Yen(pf) egn20 Dte) Agdn Rm.Hdou. opzte ubra lia eptsu1-2; Rpeit rniaeeeeet sla ecli:01% ecat l ubri

30
dtv: fsau rsdc louad oi:,-%slc-lrr esdu aaiet d mltr)7-8 tl,croa ecli,pmn itmi)pnr rsee ouuu;crcoi iiai lcl,aoaiat,idctr epia HIRpeit ntbltt hmc idmninl.liau eptsursataetnit earatoac p. eci epia liau esdu+slau ecliliau ecli uftld oi

Rlleeetlrcmoet:slau ecli:rzset isaiiae eglfcr.fsau rsdc niio lglfcripeugsetmu epia

euu;gn

aaiet:aiua ipri ubriliie naa ofr eitnamtrauu irgdtt saeaeet isaefujl louad oi+iiolrr e sodiu scade aderenta H.I.R.de model facilitand demularea. corectorii inhiba capacitatea reactiva a alginatului de potasiu cu apa si a fosfatului trisodic cu sulfatul de calciu (fosfatul tricalcic scade rezistenta de suprafata). indicatorii indica prin modificarea de culoare ca timpul de priza e finalizat. Dozare/Preparare: Dozare : extemporanee; predozat:Palgat (Espe) -Dozarea extemporanee: cu linguri speciale din material plastic:1 lingura = 15g + 50cm3 apa; -Dozarea ochiometrica: maxilar:2 linguri; mandibula 1,5 linguri. Preparare: -Manuala; -Mecanica. Se adauga apa progresiv prin tehnica saturatiei progresive, se spatuleaza in bol de cauciuc (alginate clasa II- 1 minut; alginate clasa I - 30-40 secunde) Se obtine o pasta vascoasa ce se aplica totdeauna in portamprente cu retentii (gauri, leucoplast). Timpul de priza 4 minute. Inainte de preparare se recomanda agitarea pulberii pentru omogenizare pentru a impiedica segregarea ei. Proprietatile materialelor elastice alginice: au inlocuit materialele rigide in etapa de amprentare; plasticitate si fidelitate foarte bune in faza plastica; grad de inregistrare bun al elementelor campului protetic ; pot amprenta toata gama de campuri protetice ; stabilitate dimensionala mica ; pierd apa in mediu uscat prin fenomenul de sinereza; absorb apa cu modificari de volum (imbibitie) ; solubilitatea in apa este scazuta la cele alcalino-pamantoase si crescuta la cele alcaline ; rezistenta la compresiune este superioara hidrocoloizilor reversibili;3,4-7,8kgF/cm 2 inscriindu-se in recomandarile ADA (sa nu fie sub 3kgF/cm 2) rezistenta la rupere:350-600g/cm 2; flexibilitatea la 1000g/cm 2 este de 10-20%; timpul de priza 2-3 minute-clasa I; 4 minute - clasa II.; este influentat de timpul de gelificare ,temperatura apei, tehnica de spatulare, cantitatea de fosfat trisodic. Indicatii: amprente anatomice pentru modele documentare; amprente preliminare pentru edentatul partial si total; amprente pentru antagonisti; amprente functionale (numai proteza partial acrilica); amprente in ortodontie; amprente in tehnologia coroanelor si puntilor (injection type in amprenta combinata cu hidrocoloizi reversibili SUA). Recomandari practice: respectarea proportiei P/L 15g/ 50 cm 3 apa indicata de fabricant, timpul si tehnica de spatulare; aplicarea in portamprente retentive si in strat uniform 3-4 mm; pentru cresterea fidelitatii se indica clatitul cavitatii bucale si modelarea sub jet de apa a suprafetei amprentei; aplicarea pe campul protetic dinspre posterior spre anterior ; presiune scazuta la aplicare;

31
dezinsertia: dupa pierderea succiunii, dezinsertia se realizeaza ferm intr-un singur ax pentru a impiedica deformarile; igienizarea amprentei cu hipoclorit de sodiu 1% (imersie 10 minute) ; conservare in mediu umed : rulouri umede sau hidrofoare ; conditionarea amprentei cu solutii de gips pentru neutralizarea aciditatii remanente; turnare model imediat, in 15 minute; demularea amprentei se realizeaza la 30-60 minute dupa priza primara a gipsului pentru a opri reactia dintre alginatul de potasiu si apa ;mai tarziu de 10 ore alginatul absoarbe apa din gips.

AMPRENTA COMBINATA H. R. cu H.I.R. indicata in tehnologia protezelor fixe (inlay, coroane, punti) ; evita instrumentarul si metoda clasica laborioasa prin folosirea simultana a H.I.R. si H.R. (nu necesita linguri speciale cu sistem de racire); Tehnica de lucru: Preparare agar agaru : se plastifiaza la 1000 C in baia 1, se mentine in baia 2 la 60-700 C timp de 10 minute; se prepara alginatul ce se aplica in lingura standard de catre asistenta ; agar-agarul se aplica cu seringa pe bont de catre medic si peste el se va insera alginatul din lingura standard; se mentine pe camp 3-5 minute pentru gelificare ; se dezinsera rezultand o amprenta foarte buna, se igienizeaza ; se dezinfecteaza ; se toarna modelul din gipsuri dure, extradure. Avantaje: simplifica tehnologia de amprentare clasica; fidelitate aproximativa elastomerilor de sinteza ; timpul de priza 4 minute; tehnica rapida, comoda ; gipsul de model este compatibil cu agar-agarul; ELASTOMERII DE SINTEZA materiale elastice ; fidelitate, elasticitate, stabilitate dimensionla excelenta; ireversibile ca si comportament fizic. Clasificarea elastomerilor: polisulfurici(tiocauciucuri); siliconici; polieterici. Clasificarea ADA si ISO: chituri (clasa I); cu vascozitate mare heavy-body (clasa II); cu vascozitate medie (clasa III); cu vascozitate mica (clasa IV). 0 ELASTOMERII POLISULFURICI (TIOCAUCIUCURI sau TIOCOLI)

Forma de prezentare: pasta-lichid (gen I); pasta-pasta (gen. Actuala). Pasta (baza)se livreaza in tuburi metalice; frecvent culoarea este alba; Catalizatorul este un peroxid al plumbului, manganului (brun) in flacoane cu dozator (gen.I) sau tuburi metalice (gen II), cu consistente diferite :mare, medie, fluida . Produse comerciale: Permalastic light si Permalastic body. Unilastic (Kerr); Neo-Flex (Surgident);

32
Coe-Flex(Coe) Compozitie: Pasta de baza: polisulfura de cauciuc 79,7%; Masa inerta :oxid de zinc5% si sulfatul de calciu 15,4% cu rol de liant, plastifiant. Acceleratoi: peroxidul de plumb 78% (initiator); hiperoxid de mangan ; Aditivi : ulei mineral16,8% (plastifiant); sulful 3,5%;legarea terminala a lanturilor polimerice ; alte substante 2% : acid stearic, oleic (inhiba mirosul de sulf) ; coloranti (dioxid de titan) ; Dozare/Preparare: 0 Predozat (mai rar); 1 Extemporaneum: Preparare : -partile reactante pe hartie cerata cu scala ;pasta/accelerator = 1/1 ; -preparare prin spatulare in primele 10 secunde (omogenizare) si pana la 1 minut se spatuleaza rapid rezultand o pasta vascoasa ce se aplica rapid in portamprenta individuala.datorita vascozitatii crescute ;timpul de lucru 7 minute; -aplicarea pe campuri conditionate -mentinerea pe campul protetic mai mult decat timpul indicat mareste gradul de elasticitate al amprentei. -dezinsertie, igienizare, dezinfectie. Reactia de priza: mercaptan 80%+ peroxid de plumb vulcanizare cu etapele de initiere, propagare, intrerupere. Reactia este exoterma (3-4C) rezultand o polisulfura de cauciuc si apa care palpat este un gel coloidal hidrofob. Proprietati: insolubile in apa si solventi deci pot fi electrodepuse; stabilitatea dimensionla este excelenta (nu pierd apa , nu se imbiba cu apa); vascozitatea este mare si rapida cu reactia de vulcanizare; in urma vulcanizarii valoarea contractiei atinge 0,25% in prima ora!!!!!. La 24 ore este de 0,35% (light) si 0,9% (chit). Se recomanda turnarea modelului cat mai rapid. La 24 ore se contracta : mai mult ca siliconii de aditie (0,05%); mai putin ca siliconii de condensare; mai putin ca polieterii. Local: 0 nu au efect toxic(peroxidul de plumb se consuma in reactie); 1 nu se mentine mai mult de 8-10 minute pe campul protetic; 2 au un miros dezagreabil. Indicatii: amprenta functionala la edentatul partial in tehnologia protezei scheletate; amprenta functionala la edentatul total (Schreinemakers); amprente pentru incrustatii, coroane, punti; Recomandari practice: turnarea modelului in prima ora; produsul se mentine in loc uscat; sa se respecte proportia elementelor componente, prepararea, amprentarea. aplicarea de adeziv pe portamprente. 2. ELASTOMERII SILICONICI au fost sintetizati ca o reactie la dezavantajele elastomerilor polisulfurici (deformarile remanente, mirosul neplacut, timpul de priza crescut, patare haine, protectie). Forma de prezentare: Sistem: pasta-lichid ; pasta-pasta .

33

Livrarea se realizeaza in consistente: Siliconi de : condensare aditie.

chitoasa; medie; fluida.

Denumiri comerciale: Siliconi chitosi: Optosil(Bayer) Coltoflex(Coltene); Silaplast (Detax); Zafo (Ketenbach). Siliconi cu vascozitate medie: Xantopren verde (Bayer); Coltex M (Coltene) Lastic 55; Sta Seal (Detax). Xantopren bleu (Bayer); Coltex fine Silasoft; Sicaform. Elastomerii siliconi de condensare Substanta de baza este un xiloxan ce rezulta in urma combinarii unor substante organice cu siliciu; masa inerta: (35-37%) ca umplutura pentru cei medii, semifluizi 75% pentru cei chitosi. Coloranti : silicea , bioxidul de titan le confera vascozitate, rigiditate. Catalizatorul; suspensie de ortosilicat de etil; octoat de staniu; oxid de crom, oxid de paladiu cu rol de captator de hidrogen. Intre gruparile HO- si catalizator are loc o reactie de reticulare(policondensare) rezultand un cauciuc sintetic(siliconic)si produsi secundari (volatili- alcool) ce determina modificari dimensionale. Reactia de priza: polidimetil xiloxan + ortosilicat de etil octoat de staniu cauciuc siliconic + produsi secundari (alcool) Elastomerii siliconi de aditie rezulta in urma unei reactii de poliaditie; acid cloroplatinic polivinil xiloxanul + xiloxan silicon de aditie Forma de prezentare: pasta-pasta; consistente: chitoasa ; medie frecvent semifluizi. !!!!!Grad de redare foarte exact. MATERIALE DE AMPRENTARE SILICONII DE ADITIE Denumiri comerciale: Exaflex (Fuji - Japan); Provil; President (Coltene); Permagum (Espe); Imprint (3M); Reprosil (De Trey).

Siliconi cu vascozitate scazuta (fluizi):

34

Dozarea /Prepararea: Extemporaneum:

hartie cerata 1/1; placute. Tehnica spatularii: miscari circulare, energice 45-60 secunde rezultand o pasta vascoasa ce se aplica intr-un conformator rigid. Siliconii de aditie chitosi se aplica in linguri dozatoare speciale, se realizeaza orificii in masa siliconului chitos, se aplica catalizatorul si se malaxeaza manual pana rezulta o pasta vascoasa ce se aplica in portamprente rezultand amprente primare. Siliconii de aditie semifluizi se prepara pe placuta, se aplica in seringa, injectati in zona subgingivala si suprafata bontului. Sistemul automixing silicon de aditie in cartuse speciale ce se ataseaza la un pistol. Din cartus siliconul se introduce intr-o seringa cilindru si preparat automat, etalarea pe campul protetic se realizeaza cu o canula. Proprietati: geluri hidrofobe (exceptie ORANWASH); au vascozitate crescuta; stabilitatea dimensionala buna (nu pierd apa prin sinereza); contractia: siliconii de condensare se cntracta mai mult ca tiocolii; siliconii de aditie la 24 ore - 0,05% deci sunt cei mai fideli; modulul de elasticitate prezinta valori maxime la 15 minute; rezistenta la tractiune este mai mare ca la tiocauciucuri; flexibilitatea : siliconii de aditie au flexibilitatea mai mica decat siliconii de condensare; elastomerii de condensare degaja hidrogen in prima ora rezultand bule in model; nu au efect toxic local; timpul de lucru 6-8 minute; timpul de priza 3-5 minute ; siliconii de condensare (gen. I) prezinta fenomenul de evaporare a hidrogenului + vulcanizare remanenta (ea continua lent inca 2 saptamamani de la preparare) Atentie! Modificari dimensionale.

Indicatii: tehnologia protezelor fixe:amprenta monofazica+portamprenta individuala si amprenta bifazica in dublu amestec in portamprenta standard; amprente functionale la edentatul partial pentru schelete (consistenta medie) si la cel total (semifluizi); tehnologia de precizie:inlay, coroane partiale: siliconi de aditie, polieteri, tiocauciucuri. Nu siliconi de condensare.!!!!!!!!! Recomandari practice: se contraindica siliconi de condensare pentru proteze foarte precise; sunt contraindicati la cei alergici; daca se toarna mai multe modele , primul model este cel mai bun; se recomanda turnarea modelului la 1 ora de la amprentare (degaja hidrogen siliconii de condensare); se contraindica conservarea in mediu umed; se indica alegerea siliconilor functie de tipul de proteza (medie, inalta, precizie);. POLIETERII W. Schmidt (1969) Espe. Forma de prezentare: pasta-lichid medie. pasta-pasta ; consistenta :chitoasa medie, semifluida (fluida). Precizie in redare apropiata siliconilor de aditie. Observatie clinica: Datorita rigiditatii (cea mai mare) reproduc detaliile cu maximum de exactitate (praguri, casete, unghiuri). Denumiri comerciale: Impregum - medie;

35
Permadyn - medium + light; Ramitec - inregistrari ocluzale; Polygel - automixing. Compozitie: Substanta de baza: tetrametilenglicol = grupari iminice terminale. Acceleratorul: ester al acidului sulfuric: -paratoluen sulfonatul de metil (sulfona aromata); Masa inerta (silicea) , coloranti in functie de consistenta; Plastifiant. In urma combinarii gruparilor terminale iminice a tetrametilenglicolului cu sulfonele are loc reactia de reticulare rezultand un cauciuc polieteric care este hidrofil si tixotrop. Tixotropia = proprietatea unui material de a trece dintr-o stare de gel prin spatulare prelungita intr-o alta stare (sol).

Dozarea/Prepararea: timpul de spatulare:35-55 secunde; vascozitate mai mare; dinamica de lucru foarte rapida : preparare, aplicare, inserare. timpul de priza:5-6 minute. necesita portamprente individuale cu stopuri pe fata interna. Proprietati: sunt materiale hidrofile; nu se electrodepun !!!!!!!!!!!! au vascozitatea cea mai mare din grupa elastomerilor; stabilitatea dimensionala buna; valorile contractiei sunt apropiate de cele ale siliconilor de aditie; fenomenul de imbibitie; flexibilitatea cea mai mica dintre elastomeri; grosimea de 4-5 mm pentru a fi indepartati mai usor; rigiditate mare; efect iritant local datorita catalizatorului (sulfona); Indicatii: identice cu siliconii si tiocauciucurile ; exista un produs RAMITEG pentru inregistrarea ocluziei. Recomandari practice: pregatirea campului protetic (conditionare: uscare, hemostaza); portamprenta individuala; aplicarea de adezivi pe portamprenta contracareaza contractia; conditionarea zonei cervicale (santul gingival =largirea lui) anterior amprentarii; dozarea, prepararea + tehnica de lucru indicata de fabricant; conditionarea amprentei primare, inregistrarea cu silicon chitos: sectionarea langhetelor interdentare , crearea de santuri de fuga a siliconului fluid, sectionarea prelungirii cervicale a siliconului chitos pentru a crea spatiu pentru siliconul fluid; nu se conserva in mediu umed; dezinsertie : faza I lent, faza a-II-a energic, un singur ax ; dezinfectie (glutaraldehida, glutarfenol, clorhexidina) pentru inhibarea virusului herpetic, hepatic, H.I.V; turnare model la 1 ora. MATERIALE DE AMPRENTA FOTOPOLIMERIZABILE pe baza de R.D.C.: poliuretandimetilmetacrilatul + aditivi : silice ; fotoinitiatori ~ R.D.C.; timp de polimerizare 3 minute sub actiunea lampii halogenice; timp de lucru nelimitat; se livreaza in 2 consistente: medie si semifluida. portamprenta individuala transparenta; fibra optica : diametru 8-10mm.

36

Tehnica de lucru: 1. conditionare camp protetic (bont); 2. aplicare pasta fluida pe bont ; 3. aplicare pasta vascoasa medie in portamprenta; 4. inserare pe campul protetic a portamprentei; 5. fotopolimerizare 3 minute dinspre posterior spre anterior; 6. dezinsertie, control amprenta. Avantaje: Plasticitate si timp de lucru nelimitate ; Tehnologie rapida (produsele sunt livrate in sistem automixing); Dezavantaje: Necesita portamprenta transparenta; Deretentivizarea spatiilor retentive pentru a usura dezinsertia; Polimerizare neuniforma.; Dificultati in obtinerea modelului (demulare cu fracturi ale segmentelor); Amprenta fara materiale:optica cu camera intraorala + nu necesita material de amprentare. MATERIALE PENTRU MODELE Model: copia pozitiva a campului protetic. Tipuri: 0 Anatomic; 1 De studiu; ghips normal. 2 Preliminar; 3 De lucru: ghips dur, superdur, sintetic; 4 Duplicat: mase de ambalat. Caracteristici: 0 exactitate dimensionala; 1 fidelitate maxima, redarea detaliilor de ardin micronic; 2 proprietati mecanice de suprafata ; rezistenta la abraziune mare Secundar: 1.preparare, manipulare usoare; 2.compatibilitate fizico-chimico-mecanica cu materialul de amprentare. Observatie: toate modelele turnate din ghips isis modifica rezistenta mecanica superficial in prezenta tetraboratului de sodiu decahidrat (Na2B4O7.10H2O) 3.pret de cost scazut. Clasificare materiale de modele: -din punct de vedere chimic1) nemetalice: -gipsuri; -mase compozite; -cimenturi; -mase de ambalat. 2) metalice: -amalgame; -metale usor fuzibile; -metale pulverizabile; -metale eletrodepuse. -dupa tehnologia de realizare1. turnate in amprente: -ghips; -mase compozite; -mase ceramice. 2. indesare: -amalgame;

37
-cimenturi; 3. metale depuse: -galvanizare; -pulverizare. Clasificare gipsuri : 0 dupa D.I.N: Clasa I: ghips de amprentare Clasa II; ghips de model(normal); Clasa III: ghips dur (Moldano); Clasa IV: ghips superdur. 1 dupa ADA: Clasa I: ghips de amprentare Clasa II; ghips de model (normal); Clasa III: ghips dur (Moldano); Clasa IV: ghips superdur cu expansiune normala; Clasa V: ghips superdur sintetic cu expansiune mare (0,3-0,4 %); MATERIALE NEMETALICE PENTRU MODELE Sunt cele mai utilizate in tehnologia modelelor. GIPSURILE NORMALE clasa II - hemihidrat Fac parte din grupa anhidridelor hexagonale; Particulele sunt filamentoase, aciforme, cu spatii intre ele in care se absoarbe apa in etapa de priza; Obtinerea: Ardere uscata: 110-120C. Proprietati: Plasticitate, fidelitate bune; Pret de cost rezonabil; Dezavantaje : Dupa priza rezulta o structura poroasa ; Proprietati mecanice precare ; Rezistenta la compresiune 9N/mm 2 Rezistenta la incovoiere 4N/ mm 2 Solubilitate mai mare fata de alte materiale :10g.in 1000ml H2O la 20C ; Valorile dilatarii :0,2-0,4% ; Timpul de priza :5-30 minute ; Nu se scurteaza timpul de priza prin adaos de acceleratori(scad proprietatile mecanice). Indicatii : 0 Modele anatomice, de studiu, preliminare, dintii antagonisti ; 1 Modele lucru protetice pebntru reparatii ; 2 Socluri ; 3 Fixarea modelelor in articulatoare. SE CONTRAINDICA PENTRU MODELE DE LUCRU. Dozarea/Preparare : Vezi gipsuri pentru amprentare ; 100gP/40-50cm 3apa. Dozare : recvent metoda extemporanee ; mai rar sistemul predozat Preparare :tehnica spatularii manuale (saturatiei progresive) sau la vacuum malaxor rezultand o pasta ce se introduce prin vibrare mecanic sau manuala. Recomandari practice : 0 Se contraindica adausul de acceleatori de priza ; 1 Se contraindica spatularea prelungita (mai mult de 1,5 minute) deoarece se pot distruge centrii de cristalizare, rezultand un ghips friabil ; 2 Respectarea proportiei P/L ;

38
3 Se contraindica turnarea modelelor de lucru.

GIPSURILE DURE 0 Hemihidrate ; 1 Se obtin prin deshidratare din roca = calcinarea dihidratelor la temperaturi de 120-130C, in mediu umed la presiunea de 7-10 bari rezultand un hemihidrat care structural prezinta particule prismatice juxtapuse (cu spatii mici) fixand aceste gipsuri in grupa gipsurilor ortoromboidale; absorbtia apei intre particule este mult mai mica; 2 Pulberi de culori diferite, granulatie fina; 3 Au o foarte bune fidelitate datorita particulelor mici. Denumiri comerciale ; MOLDANO (BAYER); BEGO DUR (Bego); DURALITE (Degusa). Proprietati: 0 Duritatea de 10 ori mai mare ca gipsurile normale; 1 Dilatarea este de 2 ori mai mica (0,1%) ; 2 Timpul de priza :6-20 minute (functie de dimensiunea particulelor), absorb mai repede apa rezultand o pasta omogena cu proprietati mecanice superioare ; 3 Se contraindica acceleratori de priza. Indicatii : Toate tipurile de modele de lucru :coroane, punti dentare, proteze partiale, proteze totale, aparate ortodontice, sine parodontale, dinti antagonisti, socluri la modele de arcada cu bonturi mobile cu gipsuri extradure (clasa IV) sau sintetice (clasaV).) ; GIPSURILE EXTRADURE Caracteristici : Prezinta proprietati asemanatoare pietrei (foarte dure) ; hemihidrate obtinute prin calcinari in mediu umed la temperatura de peste 300 C cu adaus de aditivi (neutralizanti, compensatori de contractie) ; clorura de calciu(30%), clorura de magneziu cu rol in modificarea constantelor acestor gipsuri, obtinandu-se particule foarte fine, -duritate foarte mare 120-150N/mm 2 pana la 220N/mm 2. -Valoarea dilatarii mica =0,01%. Observatie: Sunt foarte fragile (se sparg marginal). Proprietati mecanice: - Rezistenta la rupere, incovoiere, abraziune este foarte mare ; raman intacte marginile preparatiei, ale bonturilor. -Atinse la 24 ore. Dozarea/Prepararea : 0 gipsuri clasa III/clasa IV dozare estemporane preparare prin tehnica spatularii manuale 3 vol.P/2vol.apa sau 5P/3L in bol de cauciuc , timp 1-2 minute rezultand o pasta semifluida ce se introduce cu vibrare mecanica sau manuala ; 1 Exista mai rar si sistemul predozat si prepararea prin metoda electromecanica (vacuum malaxoare) timp de preparare 30 secunde, rezultand o pasta semifluida fara goluri de preparare ; Indicatii : Tenologia protezelor de mare precizie : incrustatii, coroane partiale, tehnologia metalo-compozita, metalo-ceramica, coroane supraecuatoriale. Produse comerciale : VEL MIX ;(Kerr) ; EPI (De Trey) ; MOLDAROCK (Bayer) ; FUJI ROCK(G.C).

39
GIPSURILE SINTETICE Se obtin pe doua cai : 1) din dihidrat de sulfat de calciu, care prin calcinari succesive ajunge fosfat de calciu ce este tratat cu acid sulfuric ; 2) fosfat de calciu brut (reziduu de productie a H2SO4 ) rezultand un gips sintetic cu dilatare de 0,3-0,4% Absorbtia apei mai mare ; Puritate maxima. Proprietati : asemanatoare celor super dure ; dilatarea :0,2-0,4% similara cu cea a gipsurilor normale ; modele pentru Co-Cr si Ni-Cr, ce au coeficienti de contractie mari. RASINI COMPOZITE Caracteristici : Materiale moderne, limitate in tehnologia modelului de lucru ; Materialele viitorului ; Indicatii idem gipsuri superdure ; Cele mai indicate pentru turnarea modelului de lucru ; Pe baza de rasini epoxidice cu modificari valorice mici comparativ cu R.A.S. Dupa unii autori sunt materiale fidele asemanatoare materialelor electrodepuse iar dupa altii prezinta fidelitate satisfacatoare. Forma de prezentare : Pasta/L ; P/P ; Modele de lucru cu bont mobil, tehnologii moderne ACUTRACK (D.S.) sisteme de modele cu sau fara pinuri metalice modele de arcada ZEISER I, II; HIGH-TECH. Proprietati: 0 Rezistenta la compresiune 235N/mm 2 similara gipsurilor superdure; 1 Rezistenta la incovoiere 75N/mm 2 2 Rezistenta la abraziune satisfacatoare ; 3 Duritate scazuta ; 4 Modul de elasticitate favorabil ; 5 Rezistente la temp. Crescuta de lucru (peste 100C) ; 6 Coeficient de contractie 0,05%; 7 Muchiile /limitele preparatiilor raman integre mai mult ca la gipsurile dure ;nu sunt expuse fracturilor ; 8 Modelele pot fi prelucrate la nivel cervical prin frezare ; 9 Timpul de priza = 3 ore ; 10 Compatibile cu amprentele cu elastomeri siliconici + polieteri. Mai putin cu tiocolii si hidrocoloizii.. Tehnica de lucru : 0 Igienizare ; 1 Dezinfectie ; 2 Conditionarea amprentei : pensulare solutie de izolat tip Hexan. 3 Prepararea : se aplica in godeu cantitatea indicata de fabricant , se omogenizeaza 10-30 secunde ;se aplica, insertie in amprenta prin turnare de 30-40 mm ; 4 Priza primara =3 ore ; 5 Priza finala prin termobaropolimerizare (in Izomat la 120C, 7 minute, 6 bari) urmata de racirea lenta in mediu umed ; Indicatii : 11 Modele sectionate (cu bont mobil) ; 12 Modele sectionate unidentare. Produse comerciale : EPOXI DIE (IVOCLAR) ; BLUE STAR(Girbach Dent) ;

40
DIEMET (are cupru pentru augmentarea proprietatilor mecanice).

CIMENTURI DENTARE Au fost folosite ; CSF- adera de amprenta ; Dificultati in fularea in amprenta R.A.S.: Valoare istorica; Folosite initial, dar datorita proprietatilor prezinta dezavantaje mari (vezi curs ant. ) Se mai folosesc pentru modele didactice ; MASELE DE AMBALAT Folosite predominant in tehnologia modelului duplicat . Se toarna in amprentele duplicat (reproducerea modelului de lucru initial). Se indica in tehnogia de precizie : coroane turnate, punti colate , punti din elemente unite, punti metalo-compozite , punti metalo-ceramice (cand componenta metalica se toarna din metale Ni-Cr-Co inalt fizibile). Observatie : nu se indica pentru modelul de lucru in mod curent. Sunt fragile. MATERIALE METALICE Au fost elaborate materialele metalice deoarece sunt superioare materialelor nemetalicedin punct de vedere mecanic. 1. AMALGAMELE (CU, AG): binare : (Cu+Hg) mai putin Ag ; caracter istoric ; nu se mai utilizeaza deoarece : tehnologia de lucru laborioasa (priza 3-12ore) ; dificultati tehnice (amprenta unitara, suport rigid) ; pentru zona PM-M (s-au folosit).

2. ALIAJE USOR FUZIBILE aliaje cu punct de topire scazut : 0 MELOTUL :(Pb, Bi, Sn, Zn) ; intervalul de topire:96-102 C ; model de lucru (patricea ) la coroana stantata ; 1 SPENTZ (FeS, Zn, Pb) ;intervalul de topire :110-120C ; turnarea placilor protetice. 3. Tehnica METALOMAT (pulverizarea aliajelor usor fuzibile in amprenta) aliaje usor fuzibile pulverizate in amprente conditionate rezultand modele cu rezistenta mecanica (superficiala)crescuta fata de gipsurile dure. Caracteristici: Sunt aliaje in butelii care in urma incalzirii se lichefiaza intre 130-300C; Se pot pulveriza amprente cu elastomeri de sinteza.se contraindica H.I.R. +H.R. +mat. termoplastice. Principiu : pulverizare material lichefiat in grosime de 0,5-1mm in toate detaliile amprentei. Ex : Temperatura de lichefiere:180 C ; solidificarea 140 C. Tehnica de lucru : 0 conditionarea amprentei : igienizare, dezinfectare, uscare, incalzire usoara pentru a favoriza pulverizarea (evita racirea brusca) ; 1 lichefierea aliajului (Bi+Zn) ; 2 pulverizarea amprentei (in metallomat) in conditii speciale. Grosimea stratului 0,5-1 mm este functie de distanta si unghiul de pulverizare . 3 consecutiv solidificarii metalului, se aplica in amprenta materialul de completare (rasini metaloplastice, ghips dur).

41
Avantaje: Metoda simpla; Fidelitate, duritate bune; Rezistenta la abraziune crescuta fata de gips; Stabilitate volumetrica buna; Usor toxice , mai putin decat solutiile electrolitice. Dezavantaje: Proprietati mecanice inferioare modelului galvanic, gipsuri superdure; Rezistenta la abraziune in echilibrarea ocluzala inferioara gipsurilor superdure. 4.METALE ELECTRODEPUSE (MODELUL GALVANIC): procedeul tehnologic cel mai exact pentru obtinerea modelului de lucru ; Principiu : Disociatia electrolitica a solutiei acida/bazica intr-un recipient (baia galvanica ce contine polul pozitiv (ANOD) unde se plaseaza metalul de electrodepus ; polul negativ (CATOD) unde se plaseaza amprenta Conditii de lucru : 0 Temperatura mediului ambiant 22-37C ; 1 Electrodepunerea 10-12 ore ; 2 Stratul electrodepus ;1-1,5 mm ; Rezulta un model de mare precizie cu stabilitate volumetrica exceptionala, cu proprietati mecanice foarte bune(duritate 450-500 unitati Brinell) ; ce usureaza in etapa de laborator adaptarea componentei metalice a protezelor pe model. Instrumentar : Baie galvanica din material plastic/sticla ; 2 electrozi (anod + )din metalul ce vrem sa-l depunem (Ni, Cu, Ag); la catod- se aplica amprenta ; in baie se aplica o solutie electrolitica acida sau bazica ce va disocia in cationi si anioni la tensinui mici intre 2,8-6 V si 6-10mA ; sulfatul de cupru +H2SO4 disociaza ; cuprul migreaza din solutia electrolitica si din placa metalica la catod si in baie regenerand permanent sulfatul de cupru ; solutia electrolitica este pura, stabila, buna conducatoare electrica, compozitie simpla ; se livreaza curent solutie electrolitica acida de sulfat de cupru ; se mai livreaza solutie alcalina pe baza de cianura de argint dar este foarte periculoasa. Formula Derman Sulfat de cupru 156g ; Acid sulfuric 42g ; Apa distilata 600ml. Aceasta solutie are capacitate de dispersie mica (10-12ore). Solutii pe baza de cianuri (AgCN)cu capacitate de dispersie foarte mare (4ore). Capacitatea de dispersie la solutiile acide este invers proportional cu PH-ul si intensitatea curentului electric. In ultimele 2 ore de depunere se foloseste tensiune maxima de 6V, intensitate maxima 10mV rezultand structuri poroase marginale ce favorizeaza retentia materialului de completare (rasini, gipsuri). Tehnica de lucru : 1) conditionarea amprentei prin grafitare prin transformarea dintr-un corp inert in unul bun conducator de electricitate .Se aplica 2-3 straturi de solutie coloidala metalica (Ag, Cu) . 2) amprenta cu inel se izoleaza marginal pentru a se evita depunerile anarhice ; 3) legarea amprentei la electrodul negativ al baii ; 4) conectare la tensiune si intensitate scazuta; 5) electrodepunerea propriu-zisa 10-12 ore ; in ultimele 2 ore se creste tensiunea rezultand electrodepunerea rugoasa poroasa pentru retentionarea materiaului de completare (gips, rasini) ; 6) control, examinare amprenta electrodepusa; 7) daca e corecta electrodepunerea, se toarna materialul de completare Amprenta incorect depusa se corecteaza cu materiale usor fuzibile. Indicatii : Inlay, coroane partiale, coroane ecuatoriale, tehnologia metalo-ceramica, metalo-compozita. Avantaje : 0 Fidelitate crescuta ; 1 Stabilitate volumetrica,

42
2 3 Duritate asemanatoare cu gipsurile si rasinile compozite ; Contractie 0,2-0,3%.

MATERIALE PENTRU MACHETE Macheta = reproducerea in volum si forma a coroanei dintilor naturali cu materiale specifice. CERURI DENTARE RASINI ACRILICE SIMPLE RASINI SINTETICE FOTOPOLIMERIZABILE Proprietati : 0 Sa prezinte o faza plastica pentru a permite aplicarea in cavitate/bont ; 1 Dupa racire sa prezinte o faza rigida, nedeformabila pentru a fi indepartata de pe model ; 2 Sa nu se contracte/dilate la temperatura mediului ambiant sau in cavitatea bucala ; 3 Sa nu aiba efect toxic local ; 4 Stabilitatea fizico-chimica ; sa nu se combine cu materialele pentru modele (pentru a se indeparta usor) ; proprietati esentiale pentru obtinerea piesei protetice exacte 5 Sa arda fara reziduuri (cerurile sunt eliminate prin topire) Rasinile prin ardere lenta trebuie sa nu forteze dilatarea si spargerea tiparului. Rasinile fotopolimerizabile ard fara reziduuri la 690-700C, nu exista riscul de fisurare. CERURILE DENTARE Sunt un amestec de ceruri diverse (insecte, animale, minerale, vegetale) obtinute prin topire/racire ; rezulta un amestec omogen. Compozitie : 0 Ceara de albine : UV 0 Se obtine din fagurele de miere ceara galbena alba. 1 La temperatura mediului ambiant este solida (face parte din grupa materialelor termoplastice) ; 2 Influenteaza plasticitatea amestecului si intervalul de topire ; 3 Intervalul de topire :60C. 1 Ceruri animale : cu utilizari restranse Ceara de balena ce se prepara din capul de casalot : Ceara Spermaceti 2 Ceara lanolina (din lana oilor prin fierbere) ; are culoare bruna, cu utilizari restranse. Cerurile animale + Ceara lanolina influenteaza plastifierea si topire(intervalul de topire=40C) Cele mai utilizate ceruri minerale :parafina, ozecherita, cerezina. Parafina : Hidrocarbura cu numar crescut de atomi ; Se obtine prin distilarea titeiului ; Intervalul de topire :47-71C ; Influenteaza temperatura de topire a amestecului si proprietatile mecanice.

Ozecherita : Se obtine din depozitul de titei ; Casanta ; Rigida ; purificare Galbena cerezina (incolora) Intervalul de topire=65C (mai mic ca parafina) ; Hidrocarbura liniara/ciclica purificata. Cerezina : Se obtine din distilarea titeiului brut ; Intervalul de topire :60 C ; Ceara Montana :

43
Se obtine din lignit. Intervalul de topire :6-90C.

CERURI VEGETALE Fac parte din grupa ceridelor = esteri ai acizilor grasi. Ceara Candelila 0 Este un produs de exudatie al unor plante tropicale /Euphorbiacee) 1 Influenteaza topirea=68-75C , plasticitatea amestecului ; are culoare bruna. Ceara Carnauba : 0 Este un produs de exudatie de pe frunzele palmierilor ; 1 Are culoare verde-cenusie ; 2 Este dura, casanta ; 3 Intervalul de topire influenteaza plasticitatea, duritatea ; este prezenta in compozitia cerurilor tari. CERURI SINTETICE Au utilizari limitate 1.Ceruri polietenice ;(I.T.=100-150C) 2.Ceruri polioxietenice(I.T.= 37-63C) RASINI NATURALE Produs de exudatie al unor copaci, plante. DAMMAR SACAZ ; SANDARACK. COLOFONIUL : Rasina naturala extrasa din conifere ce se obtine si chimic din distilarea terpentinei ; Dura, casanta ; Adera ; Intra in compozitia cerurilor pentru lipit. COPALUL : Se obtine din fosile ; Dura, galbena. Intervalul de topire=300C. In compozitia cerii mai intra : Guma arabica Tragacant(paste adezive-proteza totala) Grasimi de vita :SEU tristearat de trigliceride cu I.T = 43C ; pentru a conferi rezistenta. CERURI DENTARE Sunt un amestec omogen cu diverse utilizari ; 1.Ceara pentru macheta protezei acrilice 0 roz, laminata cu grosime dirijata = 2 mm/lung.17/lat.8 ; 1 se livreaza in consistenta tare (cald) si moale (rece). Compozitie : Ceara tare : Ceara de albine 50p ; Ceara Carnauba 25p ; Terebentina 15p(plastifiant) ; Oleum susan 5p(dizolvare) ; Cinabru 5p(colorant)

Ceruri parafinice

Ceara moale : Aceleasi elemente minus Ceara Carnauba Are Ceara de Albine 75p ;

44
Proprietati : 0 Sa nu se deformeze la temperatura mediului ambiant si in cavitatea bucala ; 1 Sa mentina in aceeasi pozitie dintii artificiali ; 2 Sa fie eliminata cu usurinta din tipar ; 3 Sa nu se combine/coloreze model/tipar. Indicatii : Confectionarea bazei machetei protezei partiale acrilice si protezei totale ; Confectionarea rulou pentru fixarea dintilor ; Confectionarea bordurilor de ocluzie; Indiguire, cofrare; Batoane pentru model corpuri de punte.

2. Ceara pentru coroane si corpuri de punte : Sub forma de batoane/cuburi ; Tare/moale. Compozitie : Ceara de albine 55p ; Parafina 33p ; Ceara Carnauba 10p ; Coloranti Indicatii : Modelare macheta coroanei, corpului de punte, macheta puntii din elemente unite. Cel mai indicat pentru evitarea stresului rezilient este detensionarea lenta a machetelor pe model (introducerea in apa la 37C) ; cresc valorile contractiei. 3. Ceara Ivoire Pentru coroane acrilice ; Alb-galben, tipica dentinei ; Asemanatoare cu ceara pentru coroane si punti: aceleasi elemete minus colorantii; Indicatii : 0 Obtinerea machetei fatetelor coroanelor mixte ; 1 Macheta coroanei acrilice. 2 Permit o excelenta individualizare a modelajului. Compozitie: 0 Ceara de albine 55p; 1 Ceara Carnauba 10p ; 2 Parafina 35p. 4. Ceara pentru macheta protezei scheletate 2 consistente tare/moale ; Sub forma de batoane, blocuri/placute. Indicatii de electie : macheta protezei scheletate (crosete, conectori, sisteme retentive) Aderenta, nedeformabila, dura datorita elementelor componente. Compozitie : Ceara de albine10p ; Ceara Damar 10p ; Cerezina 20p ; Ceara Carnauba 30p ; Parafina 30p ; Coloranti Pot fi livrate sub forma de lemente prefabricate in cutii de carton. Pot fi manufacturate in laborator in tipare siliconice in care sunt inregistrate elementele structurale ale protezei scheletate: benzi, conectori, crosete, plase pentru sei. Ceara topita se introduce in seringa, plasate in tipare, racire.

45
MASE PLASTICE Utilizate sub forma de : 0 1 2 Rasini acrilice simple ; Mase plastice ; Rasini fotopolimerizabile

Masele plastice : Policlorura de vinil Poliacetat de vinil Polistiren.

Sunt folosite pentru obtinerea componentelor protezei scheletate :baza, crosete, sisteme retentive, conectori, sisteme speciale=culise ; macheta prefabricata pentru corpul de punte, coroane provizorii, cape de protectie, tije pentru canale de turnare, macheta coroanelor, puntilor obtinute prin tehnologiile moderne (metalo-compozita, metalo-ceramica, punti adezive) Trebuie sa fie nedefirmabile la temperatura mediului ambiant ; Ard fara reziduuri ; Confera scaderea contractiei; Ergonomice; Pot fi asociate cu ceruri. RASINI FOTOPOLIMERIZABILE Sunt materialele viitorului pentru machete (Kulzer)-PALAVIT GLC; PALDISCK LG. Caracteristici : Se contracta dupa polimerizare mai putin ; Nu dau reziduuri dupa ardere ; Precizie mare in modelaj ; 2 consistente:vascoasa/pastoasa, fluida; Permite modelaj adecvat si timp de lucru suficient de lung ; Arderea fara spargerea tiparului ; Livrare sistem monocomponent; Sunt transparente; Timp de manipulare nelimitat; Timp de intarire :1,5 minute. Tehnica de lucru PALAVIT GLC pasta lichid gen I monocomponent (gen II ) seringi de consistenta diferita.

Rasina se livreaza in 2 forme : K1 rasina fluida de precizie ; K2 vascoasa.

Tehnica modelarii : Izolare model cu lacuri speciale (DIE SPACER- cul. Rosie; LUSTROL cul. Verde) ce vor dirija grosimea filmului de ciment ce va fi micronica si va permite adaptarea corecta a capei metalice pe bont; Se aplica rasina K1 , se realizeaza o modelare primara , apoi K2. Se introduce in cuptorul de polimerizare timp de 1,5 minute (DENTACOLOR, TRANSLUX). Va rezulta macheta elementului protetic ce va fi controlata pentru adaptarea marginala. Adaptarea ocluzala va fi perfectata prin adaus de ceara, rezultand machete de mare precizie. Se ambaleaza prin metode uzuale, obtinandu-se tiparul. Tehnica de lucru PALDISCK Se prezinta sub forma de placi in stare de prepolimerizare. Se foloseste pentru : inregistrarea ocluziei (sabloane); pozitionarea implantelor ; radierea implantelor. SISTEME RETENTIVE Se folosesc ceruri si mase plastice Utilizate in tehnologia protezelor dentare. 1. Perle: obtinute din : ceara prin picurare

46
mase plastice + adeziune de dimensiuni variabile. Se prezinta sub forma de : Macroperle (macroretentii) : 0,2-0,4 mm ;BREDENT, ASTAR ; Microperle IVOCLAR 200-300; Cel mai eficient sistem de retentie (ISOSIT) Au indicatia cea mai larga. 2. Cristale calcinabile un tip de sistem perlat ; au eficienta mai mare ; de 2 ori ; 3. Butoni +Anse utilizate pentru mentinerea dintilor artificiali si a fatetelor.; ansele sunt din ceara; anse in casetele corpului de punte. Tehnologiile moderne contraindica ansele datorita efectului fizionomic nesigur. 4. Solzi de peste se combina cu alte sisteme de retentie (de obicei pe fata vestibulara) 5.Plase ceara /mase plastice ; utilizate in tehnologia coroanelor mixte /metalo-compozite. 6. Cristale solubile si insolubile 0,2-0,5 mm + sistemul adeziv BREDENT Cristalele solubile din Na Cl prin spalare determina aparitia unor cavitati (BONDING TRYPS); Utilizate in tehnologiile moderne puntile adezive. Sistemele retentive au un rol esential in mentinerea componentei fizionomice (polimerizeaza o rasina compozita de componenta metalica). MATERIALE PENTRU TIPARE Tiparul negativul piesei protetice in care se introduce metal fluid sau acrilatul in stare plastica (pentru proteze dentare). Este o cavitate cu volum si forma identice cu ale machetei situata in interiorul materialului refractar utilizat pentru ambalare. Clasificare 0 A. dupa scopul utilizarii P. acrilice Mase de ambalat pentru: Aliaje nobile Aliaje inoxidabile Lipit parti componente. 1 B. chimic (functie de liant) Mase de ambalat pe baza de: Sulfati Fosfati Silicati Proprietati 2 Plasticitatea permite aplicarea masei de ambalat pe suprafata machetei. Este dependenta de granulatie , proportia P/L, consistenta amestecului; 3 Fidelitatea reda cu exactitate toate detaliile machetei . 4 Stabilitatea volumetrica masa de ambalat trebuie sa prezinte instabilitate volumetrica manifestata prin dilatarea peretilor tiparului pt. a compensa contractia aliajului solidificat; Coeficientul de dilatare:1,2-3,1%. 5 Stabilitatea chimico-mecano-termica: Chimic- sa nu se combine cu materialul machetei, dar in special cu aliajul fluidpentru a nu-l contamina.; Mecanic- sa reziste la socul mecanic din momentul turnarii, cand metalul fluid exercita asupra peretilor tiparului o presiune ( presiunea de inaintare in tipar ); Termic sa reziste la socul termic in etapele de pre si incalzire fara a se fisura sau sparge.Cresterea lenta a temperaturii. Proprietati specifice: 0 Rezistente la socul termic 7500 C aliaje nobile; 10000 C - aliaje inoxidabile Temperatura apropiata de intervalul de topire. 1 Rezistenta Mecanica = 250N/mm 2 2 Incalzirea lenta ( 100 C/ min) 3 Porozitate pt. eliminarea gazelor din tipar 4 Dilatarea totala a M.A. = coeficientul de contractie al aliajului la racire;

P. Acrilice Aliajele nobile

47
5 Timpul de priza 5 min (rapid).- 25-40 min.(lent)

Instabilitatea volumetrica a maselor de ambalat Macheta din ceara se contracta in medie 0,5% linear, Aliajul dupa solidificare se contracta cu 1,2-1,8%. Aceste contractii vor fi compensate daca peretii tiparului prezinta fenomenul de dilatare. Masele de ambalat se dilata in 3 etape: momentul prizei, imersia tiparului in apa conditinare termica. Toate cele 3 dilatari reprezinta dilatarea totala. DILATAREA TOTALA: 1. Dilatarea de priza este liniara in timpul prizei normale. Este rezultatul hidratarii hemihidratului (mase de ambalat pt. aliajele nobile), celelalte componente fiind neutre fata de fenomenul de priza. 2.Dilatarea higroscopica in contact cu apa din momentul prepararii sau din baia de imersie . Ambele dilatari au loc cam in acelasi moment, valoarea dilatarii higroscopice fiind de 2-4 ori mai mare ; 3.Dilatarea termica are loc la pre/incalzire in intervalul de timp 250-7000 C. Temperatura are efect asupra masei refractare pe baza de cuart (tridimit). Factorii ce influenteaza stabilitatea volumetrica a maselor de ambalat 0 Timpul si momentul de imersie:daca se imerseaza imediat rezulta o dilatare mai mare. 1 Proportia lichid / pulbere -lichid> Dilatarea higroscopica< Pulbere cu ghips < Dilatare termica< Masele de ambalat pt. aliajele nobile au ca liant hemihidratul CaSO4 Raportul CaSO4/SiO2 > (CaSO 4 ) Dilatare higroscopica > < rezistenta mecanica a M. A. M. A. cu cristobalit > Dilatare termica > Dimensiunea particulelor (SiO2) f. fine Dilatare higroscopica> Masa de umplutura NaCl, KCl, SiCl Dilatare termica a ghipsurilor Vechimea maselor de ambalat (2-3 ani) < Dilatare higroscopica si < dilatare termica Spatularea > > dilatarea higroscopica Cantitatea de apa > Dilatare higroscopica>-pana la un punct maxim -punct critic Nu exista dilatare suplimentara peste punctul critic (gonflare). I. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE SULFATI

a) MASE DE AMBALAT PENTRU PROTEZELE TOTALE ( hemihidrate CaSO4) Denumiri comerciale: HIDROCAL Metode de ambalare: Verticala Orizontala; Cu val, fara val; Mixta. b) MASE DE AMBALAT PENTRU ALIAJE NOBILE Forma de prezentare Pulberea= culori diferite si lichidul= apa distilata Denumiri comerciale Clasice DUROTHERM EXPANSIT au ca liant gipsul dur

48
Moderne CRISTOBALITE (inlay) (Kerr) LUSTER CAST (Keer)) au in compozitie ghips dur ca liant Comp. refractara este cristobalit. La 15000 C Luster si pentru aliaje inox. SPEED pt. lipirea elem. comp.-punti clasice.

Compozitia chimica 1. Componenta refractara

cuart 60-75% tridimit

2. Liant - ghips dur 25-40% 3. Masa inerta: Agenti de modificare: NaCl, KCl, LiCl, KSO4, Acid Boric. Agenti reducatori :pulberi C,Cu, - creaza mediu antioxidant in interiorul tiparului in momentul turnarii contribuind la stabilitatea termo-chimica a tiparului Coloranti.

Fenomene fizice: CaSO4 dupa preparare sufera dilatare de priza 0,1%, incalzit la 100C valoarea dilatarii creste cu cresterea temperaturii. La 400C si 700C au loc contractii ale hemihidratului ce compenseaza dilatarile initiale. Contractia va fi compensata de agentii de modificare. Incalzirea excesiva peste 750C a tiparului duce la descompunerea gipsului in produsi sulfurosi : anhidrida sulfuroasa si sulfura de calciu(mediu viciat , contaminant pentru aliajul fluid). Proprietati: 1. Plasticitatea si fidelitatea foarte bune, datorita granulatiei fine . 2. Instabilitatea volumetrica: se manifesta printr-un coeficient de dilatare de 1,2-1,3% care compenseaza coeficientul de contractie al aliajului. 3. Mecanic : suficient de rezistente la socul mecano-termic. 4. Instabilitate chimica Atentie!!!!la conditionarea termica:Se recomanda incalzirea lenta a tiparului, fara a depasi 750C. Indicatii: Aliaje Au, Ag, Pd. II. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE FOSFATI Forma de prezentare: P/L NU CONTIN GHIPS ,deoarece la 13000-14000 C el se dezintegreaza!!!!!!!!!!!! Rezistenta termica:900-1400C. Componenta lichidiana e diferita de cea pe baza de sulfati. Lichidul este o solutie coloidala de siliciu (cea mai folosita in practica). Se poate folosi si apa distilata dar rezulta contractii ale ambalajului , tiparului si nu dilatari. Denumiri comerciale: VITADUR VIROPLUS P. S. VIDERIT Moderne BEGORAL Cor.,Punti., P.S. VIDELIT AUROPLUS Au(Incr., Cor., P. ) OCELA TANCOVEST Ti THERMOVEST (KERR)= M. A. universala - Dilatarea de priza = 3,1% CERAMIGOLD-teh. Auroceramica. Clasice (pt. Wipla) Compozitia chimica: 1. Componenta refractara (80%) 2. Liantul 3. Masa de umplutura

cristobalit carborundum fosfat de amoniu, oxid de zinc, oxid de magneziu; oxid de crom, oxid de magneziu

49
4. Coloranti Reactii chimice: 1.Regenerarea liantului NH4H2PO4+MgO+5H2O NH4MgPO4+6H2O 2.Reactia de priza NH4H2PO4+ H2O H3PO4+ NH4OH H3PO4+MgO MgHPO4+ H2O Proprietati: 1. Plasticitate + fidelitate bune granulatie fina; 2. Duritatea +rezistenta mecanica mai mare decat a celor pentru nobile; 3. Instabilitatea volumetrica coeficientul de dilatare :1,8-2,1% nu compenseaza coeficientul de contractie al aliajelor Ni-Cr (WIPLA)-mase de ambalat clasice. Cele moderne prezinta coeficientul de dilatare 2,2-3,1% si compenseaza coeficientul de contractie pentru aliajele indicate. Indicatii: 1. aliajele inoxidabile (Ni-Cr); 2. stelitele (Cr-Co SOFT); 3. aliajele nobile pentru metalo-ceramica. III. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE SILICATI Foarte putin folosite. Se folosesc pentru proteza scheletata : aliaje inalt fuzibile. Devin foarte rezistente prin adaus de rasini. NU CONTIN GHIPS.!!!!!!!!!!! P/L - solutii coloidale de SiO2/ ; solutie acida (HCl); Denumiri comerciale: HARTEX SWEDITERM NOBILIUM

Compozitia chimica: 1. Componenta refractara: cristobalit, cuart 2. Silicati de sodiu, de etil 3. Saruri de Cu, Ti 4. Coloranti. Reactia chimica H2O 1. Silicatul de etil acid ortosilicic (SOL) HCl 2. Acidul ortosilicic acid polisilicic (SOL COL.) Cuart/ cristobalit 3. GEL deshidratare R. exoterma CIMENT. Rezistenta mecanica > (1400015000 C) Indicatii: 1. Turnarea aliajelor Cr-Co (de electie) pentru proteza scheletata; MASE DE AMBALAT PENTRU CERAMICA NEOBRILAT / STEINHART rezista la 1000-12500 C -se toarna modelul duplicat pe care se ard masele ceramice pentru fatete sau incrustatii; -dupa ardere masa de ambalat este pulverizata sub jet de aer la sablatoare.

50
Recomandari practice: Masa de ambalat ermetic inchisa; Agitarea pulberii inaintea amestecului pentru a evita fenumenul de segregare; Respectarea proportiei P/L + timpul de spatulare indicate de fabricant; Prepararea la vacuum-malaxor; Utilizarea maselor de ambalat specifice aliajului respectiv. MATERIALE PENTRU PROTEZE Totalitatea materialelor folosite pentru obtinerea componentei metalice, baze proteze, placarea componentei metalice, obtinerea arcadelor artificiale. Clasificare : Materiale metalice :aliajele dentare : nobile : baza aur, Pd, Ag-Pd ; nenobile (inoxidabile) : Ni-Cr Cr-Co ; Baza titan nemetalice : organice : anorganice : mixte : Ag-Pd (nobile albe) Baza cupru (aliaje pentru exercitiu ) :GAUDENT rasini acrilice simple(R.A.S) masele ceramice rasini compozite. ALIAJE DENTARE Materiale metalice folosite pentru obtinerea protezelor dentare. Reprezinta amestecul a 2 elemente din care unul este metal = aliaj dentar. Aliajul eutectic : Aur-Cu Aur-Ag. Amestecul a 2 elemente ce formeaza o solutie perfecta in faza lichida, dar se segrega in cea solida. Imprumuta proprietatile elementelor componente. Punctul de topire este inferior celor 2 metale. Aliajul binar : Amestec a 2 elemente metalice ce formeaza un amestec perfect in fazele lichida si solida. Aliajele metalice se obtin in urma procentajului precis a celor 2 elemente. Modificarea procentajului nu se mai pot alia elementele. Clasificarea aliajelor metalice : 0 0 1 2 3 1 0 1 aliaje nobile: cu continut crescut de aur =baza aur (mai mare de 60%) ; cu continut scazut de aur (mai mic de 60%) ; Ag-Pd (Paliaguri ) (+/-Cu) ; Baza Pd . aliaje nenobile (inoxidabile) : Ni-Cr moderne ;(24 la numar din care 20 sunt pentru metalo-ceramica) Co-Cr (60 la numar din care 15 pentru metalo-ceramica ) ;

2 aliaje titan ; 3 aliaje baza cupru (bronzuri)=aliaje de antrenament. Proprietatile aliajelor dentare: la temperatura mediului ambiant sunt solide (cu exceptia Hg, Ga) ; culoare majoritar alb-argintie (alb-gri), cu exceptia aurului si a aliajelor baza cupru proprietati mecanice excelente : duritate, rezistenta la abraziune, intindere, maleabilitate, flexibilitate, elasticitate ; reactioneaza cu acizii rezultand saruri in mediu electrolitic disociaza in ioni ; au un coeficient specific de densitate =densitate specifica ; au o structura cristalina si cristalizeaza dupa faza lichida in sistemul cubic centrat ;

51
bune conducatoare de caldura si electricitate ;

Forma de prezentare : 0 banda (0,2-0,3) : inele ortodontice, coroana din 2 bucati ; 1 pastile 9cele mai folosite); 2 sarma: se obtin prin trefilarea lingoului: 0,2-ligaturi; 0,6-0,8-crosete; 1-1,5-atele. Prelucrarea aliajelor: 0 la rece: stantare (ambutisare); laminare; ciocanire. 1 prin turnare la cald: (cea mai indicata si uzuala); 2 topire-lipire necesara etapei de solidarizare a elementelor componente pentru protezele din elemente separate (loturi =aliaje separate). Aliaje nobile : 0 Clasa I-aliale moi(inlay) -916o% Aur-coroane partiale, duritate = 50-90H.V. INLAY GOLD 1 Clasa II aliaje medii (coroane, incrustatii) ; 2 Clasa III- aliaje dure (coroane, punti); 3 Clasa IV- aliaje extradure (coroane , punti totale, coroane substitutie)=aliaje platinate; 4 Clasa V- pentru metalo-ceramica : dure/extradure.Sunt cele mai indicate pentru fuzionarea masei ceramice privind proprietatile fizionomice, procesul de fuzionare. Aliajele nobile : componente : Aurul : moale : 43-50 unitati Brinell (duritate mica); prelucrare usoara ; confera rezistenta ; in cavitatea bucala sunt neutre, rezistente la coroziune; singur nu poate fi utilizat (in stare pura); se aliaza cu Ag, Cu, Pt, Pt, Iridiu. argint 960,8 10,5 1-14% cupru 1082 8,5 1-14% Platina 1769 21,4 10-13% paladiu 1552 12 1-5% iridiu 2454 22,4 1-5%

Punctul de toipire Densitatea Procentaj(%)

0 1 0 1 2 0 1 2 3

Argintul : metal pretios , dar nu nobil.(aliajul nobil perfecteaza stabilitatea fizico-chimica). Instabilitatea chimica in mediul exterior si oral (reactioneaza cu sulful, fluorul, clorul, oxigenul) Cuprul: influenteaza culoarea; confera proprietati mecanice foarte bune; modifica densitatea. Platina: rezistenta mecanica la coroziune, rigiditate, tenacitate; dupa turnare confera o structura cristalina aliajului ; influenteaza punctul de topire, culoarea si densitatea aliajului ; Paladiul : inlocuieste platina ; principalul element de innobilare al aliajelor ; rezistenta mecanica, influenteaza punctul de topire, culoarea ; confera proprietati reologice (influenteaza curgerea metalului in tipar)-curg mai greu. Iridiul :

52
creste rezistenta la coroziune. Zincul, Staniul = elemente de echilibraj. Zincul=creste fluiditatea ; oxidul de zinc nu se combina cu aliajul nobil ; Staniul cu zincul = oxizi ai aliajelor nobile pentru fuzionarea maselor ceramice. Structura cristalina : Aur-Cu ; Aur-Ag . Ambele cristalizeaza in sistemul cubic centrat (dupa topire, turnare) Aliajele clasa I + clasa a-II-a nu necesita tratament termic, se obtin turnaturi omogene. In cazul aliajelor Ag-Pd (Paliag) + chiar Palidorul (Au-Pd) este necesar tratamentul termic pentru reomogenizare. Aceste aliaje dupa topire se deznobileaza. Tipuri de aliaje: Aur % 79-92 Tip A Tip B Tip C Tip D 75-78 62-78 60 Argint% 3-12 12-14,5 8-20 4,5-20 Cupru % 2-4,5 7-10 8-11 16 Paladiu% 0-0,1 1-4 2-4 5 Platina % 0-0,5 0 0-3 3,5 Zinc % 0-0,5 0 1 1-2

Nobletea unui aliaj se evalueaza prin mai multe sisteme : . 1. Karatul reprezinta a 24-a parte din greutatea aliajului.Aurul pur =24 karate 2. Titlul reprezinta numarul de parti de aur pur raportat la 1000 parti de aliaj.(Titlul aurului pur =1000). Karataj 24 22 20 18 16 14 Aur pur % 100 91,6 83,3 75 66,6 58,5 Titlul 1000 916 833 750 666 585 Au-

3. Sistemul procentual : Cel mai indicat de ADA ; notarea pe plicul aliajului a elementelor de aliere cu cel mai mare procent. Ex : Pt-Pd. Au-Ag-Pd. Indicatii : restaurari directe : obturatii de aur ; restaurari indirecte : inlay, coroane partiale, totale (clasa I, clasa II) ; restaurari fixe partiale (punti) clasa III, IV ; tehnologia protezei partiale scheletate clasa III (exceptional); Primele doua clase sunt inlocuite azi de rasini compozite, ionomeri de sticla.

Turnarea aliajelor nobile : Se indica a se face cu aparate tip Castomat (gaze inerte tip Argon, Kripton, Heliu)=mediu de protectie. Se poate topi si cu flacara oxigaz +protectie chimica (borax nehidradat, acid boric, silice) Se recomanda ca topirea sa se faca in creuzete ceramice, aliajul fluid fiind catapultat prin centrifugare orizontala. Ez : Nautilus : cadere si aspirare. Pentru solidarizarea segmentelor de proteze, in etapa de lipire se indica folosirea unui antioxidant pe baza de borax /mangan=2/1 Tratamentul termic se realizeaza dupa solidificare, turnatura se introduce in cuptoare pentru imbunatatirea proprietatilor. (Pd, Ag). Etape : a) RECOACEREA pentru recristalizarea turnaturii. Aliajul se reincalzeste: Aur: 700-750C, timp de 2-3 minute cu racire brusca; Ag-Pd : 855-900C, timp de 2-3 minute, cu racire brusca ; Aliajele pentru metalo-ceramica : 900-1000C, timp de 2-3 minute, cu racire brusca. b) pentru a creste proprietatile fizice : INMUIEREA :

53
mentinerea turnaturii la o temperatura constanta de 705C, timp de 5 minute, cu racire brusca (pentru cresterea maleabilitatii, cresterea ductilitatii) aliajele dure, superdure; c) DURIFICAREA : se incalzeste la 370-435C, timp de 15-30 minute, cu racire lenta. ALIAJE NOBILE PENTRU METALO-CERAMICA Proprietati : 0 Intervalul de topire este cu 150-200C mai mare decat temperatura de ardere a mesei ceramice ; 1 Rezistenta la temperatura de ardere ; 2 Sa prezinte dilatarea termica mai mare ca cea a maselor ceramice (dilatarea termica este o constanta esentiala ce asigura mentinerea maselor ceramice pe metal ; daca este o neconcordanta se va ajunge la spargerea masei ceramice) ; 3 Contractia 1,6% ; 4 Sa permita adeziunea maselor ceramice ; 5 Limita de curgere sa fie inalta. Observatie : Aliajele nobile anterioare nu au aceste proprietati si nu se pot folosi decat cu placari polimerice. Clase : 0 Aliaje nobile cu procent crescut de aur 6 Aur : 78-85,5% ; 7 Platina : 5-11% ; 8 Argint, staniu, indiu=elemente de echilibrare si formatoare de oxizi metalici Denumiri comerciale : Degudent, Herador. Caracteristici : 0 Nu contin cupru , argint ce ar detemina formarea oxizilor nocivi pentru fuziune (argintul in masele ceramice migreaza si produce discromii) 1 Au modul de elasticitate mic, se deformeaza in timpul arderii ; 2 Rezistenta este mai mica in timpul arderii maselor ceramice (se deformeaza) ;grosimi mai mari. 3 Rezistenta la coroziune, prelucrare, la tractiune bune ; 4 Scumpe. 5 Densitate crescuta. 6 Confort mic. 2. Aliaje Aur-Paladiu-Argint : mai ieftine ; proprietati mecanice superioare. Pd+Ag cresc proprietatile mecanice. Aur :54% ; Paladiu :35% ; Argint : 18%. Caracteristici : rezistenta crescuta la coroziune ; modul de elasticitate crescut ; prelucrare asemanatoare ; prt de cost scazut. la interfata genereaza strat gros de oxizi de argint (inhiba aderarea ceramicii) ; se folosesc bondinguri pe baza de aur pur (DECK-GOLD) 3. Aliaje nobile Au- Pd : Aur :50% ; Paladiu :40%; Nu contin argint. Elemente de echilibrare. Caracteristici : similare, dar superioare din punct de vedere mecanic. rezistenta crescuta la ardere; rezistenta la coroziune ;

54
modul de elasticitate crescut ; cost scazut ; pentru placare se folosesc doar mase ceramice compatibile din punct de vedere al coeficientului de dilatare termica.

4. Aliaje Pd-Ag : Pd : 53% ; Ag :38% ; Elemente de echilibrare : indiu, staniu, zinc. Caracteristici : similare Au-Pd-Ag ; nu se deformeaza la ceramizare ; necesita bondinguri prt de cost scazut ; 5. Aliaje Pd-Cu : Paladiu :80% ; Cupru :15% ; Galiu :5-10%. Pd-Cu inhiba oxizii de cupru. Pd-Cu nu favorizeaza formarea de strat gros de oxizi. Denumiri comerciale ; OPTION Caracteristici : 0 proprietati mecanice, fizico-chimce bune ; 1 nu se deformeaza ; 2 curg mai greu in tipar datorita paladiului ; 3 topire in creuzete ceramice (nu grafit). Indicatii : Lucrari mici. Observatie : Risc major in prelucrare incorecta cu formarea stratului gros de oxizi la interfata. Mai putin folosite datorita toxicitatii ionilor de paladiu la prelucrare incorecta. LOTURI PENTRU ALIAJE NOBILE Au compozitie asemanatoare cu aliajele nobile. Folosite pentru fixarea elementelor componente ale puntilor clasice (din elemente separate). Loturi de aur : pentru aliaje baza aur . Contin :Ag, Cu, Sn, Zn (765-800C) ; Loturi de Ag : pentru aliaje Ag-Pd, baza Pd. Contin :Ag, cu, Zn, Cd, Sn. Caracteristici: Compozitie asemanatoare aliajului; Punctul de topire este inferior cu 50C al aliajului din care este turnata piesa protetica ; Se aplica pe suprafata de lipit conditionata (curatire, decapare). Decaparea se realizeaza cu borax, acid boric, carbonat de potasiu, fluoruri (pulberi, lichizi, paste). Antidecapanti : solutie grafitica. Lipirea pieselor componente ale puntilor metalo-ceramice clasice se face dupa arderea masei ceramice. ALIAJELE AG-PD (ALIAJELE NOBILE ALBE) Indicate pentru substituirea aliajelor nobile pe baza d u. aatrsii:Peit rpitt smntaec laeep aad u tlzt etuaees iuid rtz miptnpnr oon caoil,craepril,icutti otnagn 6% ipldu(5)c lmned aa;Peu ecs semimcc acl aaar; om epeetr

55
ad aiaa:,004 m(nl oonitrae lct /,01 ,-, rm ad/am LT(g u n n rootc,ieu oonidn2bct,ieu

Pouecmril:A/d A=5) ala F Dgs) Pldn(eao) Rao Dgsa cse a otns aai iar aapldu:Csau P,P,ar ni-eaocrmc); odnI Dgsa eua Dgsa micni ipldu+ur. aaPdA osn4thooi lsc+eaocrmc Bc-n opzta lsc:Agn 5;Pldu2%Ar:-5 c o eaaeir rpittl eaie tutr ur 79 citln rzset aidie bain)Paia:-% Mdre:Rao ar:0 aai 2%;rit:9 eua pldu:65 ur 1,% odn: pldu:97 ur 5 oo aai 5,%;rit:0. rpitt 0 eitnal ooin uadrifror eo ear smntaeclrArpaia;Poreaiemcnc ue;ueespror laeo u-aai 1 ouu eeatctt,drttal niai enlgapnio 2 rlcael adpi oiel 5-00C;oie:10C;Vsoiae ueiaaclrbz u aoiaplduu 3 ofcetld otateet smntrs ot icmestd aeep aad uft,fsai;Sniiei tp etpr,traedtrt ritli(ritl+xgnlfrez xz itrauiprae nmdu rls omaapouid uf ev rtj ufu) Gettaseiia=ei 11gc3 eutn is a ofraiedctArpaia; Clae l-riteifunez eai rmtccmoet iinmc rbi as zlz orebn opnnamtlc uoa) eoadr rcie:Dmninacnllid ugr ntprv imimr ea e etuar 253m);Penazr,iclielnapn a70Cpnr vt ecmuee rdslr(uft i aed maa);Tpraaijlil eprtr niaad arcn s vt uriclie iotnrauo euuisueeuil unr); S eoad rtmnu emc:rcaeepnr ersaiaes uiiae etuas mloasrcuaaijlis rpittl ae Idcti:Thooi oonlrs utlrdnaecaiesumtl-oieie;Thooi eaocrmc D eeiaecraepril,icutti nrsai nicutti ecnridc is eiat rcze

LAEENNBL aa:A iC

)C-oA ces uor l-rites rpitt eaiespror laeo oie(uiae,mdlld lsiiae eitnal uee bain)c 0 ntt a aec mlu A LAEEN-R )lsc Aijl iC : ad 02-,004m Cp 03-,0m; am.Aij eN-rAij ebz efe (il) 0 opzte:F+abnoeuimiml e2 abnfna eantc;pt=59C 1 rm1% i8 la1- )

56
2 etuehlbae ieiae abrlrd irsuco egnraasrcuidfctr eaag agn oidn itna,ttn mcorcne eutn sflu la tblfzchmc aad rnuiaijlN-ret tbli aiae uaa; )Aij iC oen n ultd iie !!!!!!! ihl;0 mlaiiez lau,uo rlcai utlzbl;Co 6 lmn einblr iii-hmc;Auiu: 05 leeeet brlu oidn agn oat iii,cro,tnse Dnmr oecae:Tcnu irbn eoot; Rmnu SNyQ eaod thooi eaocrmc ioi

ou lmneo eair:Cou ofr rpitt eaiebn(uiae;rsosbld aiiae ic-hmc laeo srtld xdd rmet niooi) oatl:Portt eaiecect liiae sltalcia;Dfclae epeurr Nceu rpitt eaie eitnal eomr,drtt ou eeatctt czt;nletaadciiae=a srpeurbl; agnl iiil eiil:ifunez nevlld oie;slcu cet utltta;Brlu seaetcrioeei. abnl:I attt czt israadrtta eitnamcnc utltta ncniaicect eemn prtacruio aijfibl Mjrttaaijlrpeit tutr EDIIA utfzc epriegaau cdaur opnne eaie(enlgamtl-opzt. 0 rpitt:Drttamimr aaijl oie(u3%=0 .. 1 utlttamimc dzvna a ae;Itrau etpr 17-40C;Clae lriteifunez rmtc nthooi lsc 2 eitnal ooin seaiuaad xdld rm 3 ouu eeatctt a aed r ft ear 4 ofcetld otate:,-,%et eopna emsl eabltcaieslai 5 laeemdreN-rtraiea ofcetld otate221 opna emsl eabltp aad oft 6 aczttaet a aec e lieo oie;et eeaaofrad migr aeCsoa-umdud rtci icrnid nlafevna 7 aeed maa o icl ebz efsais picl eslai;Ncst rtmn emcdp unr 0010(ua o elpr);s oradneeet nt Aatj rpitt eaieeclne(uiae,ndfraiiae ou eeatctt,rzset eaia uee nor,arzue rtd otmimc;Thooi epeurr acsbl 0 Dzvnae:Nceu ot eemn eci lrie;eetcrioeei rstl efatraa;Aatrl ehlbaieolzl utdfcl);Eit iclarzridnio naiit rtmnu cua,tluaiprdnae; niai 0 enlgamtl-eaia(aendfraie 1 iiad ugr semimr aaieo ear; Psvttafzc-hmc aoiaoiuu eco epsblpnr uinramsicrmc ecmoet eaia( lentv ibl oprtvc laeenbl i enlgamtl-eaia LAENNBL ETUMTL-EAIA otnnce ico a ut rpitt 0 aiiae aoiaoiuu eco 1 uiae,lmt ecree,mdlld lsiiaemimr acla uuu.C raeaaetifp emtcp egoiisadr,rgd,ndfraiec o ipaaec eaocrmc,p ecs czt rdd xidr ae

57
)AIJL OATCO-OIDN utaij ue upeurr rai enlgapoee ceeaebz rtzi;Bz:C-rM-i aeeet eehlbae:aai,Tna,Wlrm ugtn lmnu anzu Frad rznae 0 atl etutrae:iidiecbc am WPA-pi aiae iguu,c uaeatctt,acr rootc mmr fet; opzte: oat:-4-l-r estt=,(tbltt hmc,drtt);Co 1-0-l-estt=, aiiaedtrt xdlid rm;Nce 45%abgidniae ,rsedciiae,aijlet a srpeurbl;Mlbe 61%abagni-tutr rsaiaooea rpitt eaiecect,atoiat Auii/anzui tp etpr lcia eemn liiiae ljuu,crei ia atltnse ofr uiae rpitt eaiecect,rzset arpr. Aet laen otncro.n efrez abr) !!!!!!! laemdre:Bnio rm:7,Cbl 6,% oidn:0,Mgei 1 iii 1.Vrbn. laecaieAij oen VTLU ODLYUOI DENTITAN WISIL, BIOSIL REMANIUM GC WIROBOND

Proprietati: 0 Duritatea mare :260-300U.V. , rezistenta crescuta la rupere; 1 Densitatea :8,2-8,5g/cm3 ; piese confortabile ; 2 Rezistenta crescuta la actiunea coroziva (acido-bazica) isi mentin luciul ; 3 Intervalul de topire crescut :1232-1454C ; mase de ambalat pe baza de silicati si fosfati ; 4 Curg mai bine decat Ni-Cr ; piese de precizie ; 5 Coeficientul de contractie 1,4-2,1% este compensat de masele de ambalat ; 6 Dupa turnare, recoacere, recristalizare apare o structura austenitica omogena (nu necesita tratament termic) ; 7 WIPTAM (sarma) are o foarte mare elasticitate. Indicatii: 8 Baza protezelor scheletate; 9 Implanturi (Co-Cr-Mo)+elemente de aliere tantal, tungsten, wolfram; implanturi lama, surub, subperiostale; mai usor de turnat fata de titan; 10 Tehnologii moderne :metalo-ceramica+metalo-compozita ; 11 Culise ; capse ; bare Dolder ; 12 Crosete sarma.(WIPTAM). ALIAJE BAZA TITAN Aliaje:tehnologia protezelor; Titan pur: implanturi. Compozitie: Se aliaza cu molibden, staniu, zinc Contin hidrogen, azot, carbon, fier, oxigen ; Sunt aliaje , Ti Al6V4 si Ti Al 5Fe2,5 utilizate in tehnologia protezelor ; Proprietati : 0 Mare rezistenta la coroziune (in mediu acid) ; 1 Este cel mai biotolerat din tabelul lui Mendeleev urmat de tantal si zirconiu ; 2 Densitatea mica de 4,5g/cm3 piese de mare finete , foarte confortabile ; 3 Conductilitatea termica este redusa ; 4 Rezistenta mecanica mare si un raport foarte bun intre modulul de elasticitate si densitate ; 5 Rezistenta la tractiune = 290-540 N/mm2 ; 6 In faza de turnare se poate combina cu carbonul, azotul, oxigenul si hidrogenul ; deci se toarna in mediu vacuumat si se foloseste arcul voltaic (wolfram) ; 7 Este dificil de turnat implanturi ; 8 Pe componenta metalica din titan fuzioneaza anumite mase ceramice (oxidul de titan-Rutil) ;

58
9 Se toarna in tipare obtinute din mase de ambalat cu lianti speciali Oxid de magneziu, oxid de aluminiu, zirconiu ; Tehnica de prelucrare : Turnare ; Electroeroziune ; CAD/CAM ; Dezavantaje: 0 Turnaturile se obtine cu dificultate, pret de cost crescut; defectele de turnare se pot depista cu raze sau foto (metoda polaroida); 1 Elementele componente ale protezelor scheletate se fractureaza mult mai repede ca cele din Co-Cr ; 2 Pretul de cost cel mai mare sau asemanator cu aliajele Aur-platinat. ALIAJELE PE BAZA DE CUPRU (BRONZURI) Combinatia intre cupru si zinc mai mare de 25% zinc se numeste alama ; Daca procentul de zinc este mai mic de 25% = tombacuri ; Combinatia intre cupru si staniu se nuneste bronzuri iar intre cupru si mai multe metale-aluminiu, magnaziu, nichel, crom, argint, cadmiu-dau bronzuri complexe. GAUDENT S Compozitia : Cupru :80% ; . 0 Aluminu :8,5-10% ; 1 Nichel :2-4% ; 2 Mangan :1,5-2,5% ; 3 Fier :1-2% . Raportul Nichel/Fier=2 ; Prezenta fierului expune la coroziune aliajul. Denumiri comerciale : GAUDENT S ; NP G II (USA) OROCAST ; ORALIUM ; OROALLOY

contin 80% cupru in compozitie

Forma de prezentare : Lingouri cu lungimi si dimesiuni diferite. Proprietati : 0 Rezista bine la coroziune in cavitatea bucala, prin formarea unei pelicule fine de Al2O3 1 Interval de topire 1025-1050 C ; 2 Dupa turnare/racire coeficentul de contractie este compensat de masele de ambalat ; 3 Necesita un tratament termic dupa turnarea pieselor protetice ; 4 Conductibilitatea termica este de 2,5 ori mai mica decat la aliajlele nobile; se racesc rapid si devin vascoase; 5 Densitatea =8,5g/cm3. iar duritatea 130kg/mm2 in metoda Brinell; 6 Se pot turna piese protetice cu grosime de 0,3-0,4mm; Indicatii : Pentru turnarea RCR (indicatie de electie), coroane , punti (metalice, mixte) ; Se contraindica pentru turnaturi precise : incrustatii, coroane partiale si pentru proteze scheletate. Recomandari practice : Tijele trebuie sa aiba un diametru de 2-3 mm iar macheta rezervorului trebuie sa fie de 6-8 mm pentru a compensa tendinta aliajului al racire ; Ambalarea trebuie sa se realizeze intr-un timp si cu mase de ambalat de tip SILICAN ; Incalzirea tiparului trebuie sa se faca pana la 750 C si se mentine al acesta temperatura timp de 30 minute ; se contraindica depasirea acestei temperaturi ; Topirea si turanrea trebuie sa se realizeze cu flacara sau curentii de inalta frecventa, sub medii de protectie ; Se contraindica controlarea fluiditatii aliajului cu piese metalice deoarece se impurifica aliajul ; Dupa turnare, turnatura este brusc racita (in primele 30-40 secunde) ;

59
Turnatura necesuta tratament termic care se face astfel : -Recoacerea la temperatura de 900-950C cu racire brusca ; -Durificarea la 600-650C timp de 1 ora cu racire lenta ; Acest tratament termic se face pentru recristalizare si reomogenizare. Daca turnatura se face corect, culoarea galben-gri nu se modifica. Culoarea se poate modifica datorita oxidului de cupru si clorurii de cupru. MATERIALE PENTRU PROTEZE Materiale nemetalice: metalice: organice: rasini acrilice simple(RAS); anorganice: masele ceramice; rasini compozite; aliajele nobile (baza aur, argint, paladiu); nenobile (inox) ; Ni-Cr ; Cr-Co ; baza titan ; baza cupru : aliaje pentru antrenament :Gaudent.

MASELE CERAMICE Proprietati (caracteristici) : 0 rezistenta mecanica, la rupere, incovoiere f. b. (mai putin la tractiune, se desprind usor) ; 1 stabilitatea coloristica exceptionala ; 2 biocompatibilitate cu tesuturile parodontale ; 3 inerte fizico-chimic ; keramos=argila:materia prima din care se confectioneaza elemente decorative; keramin=ceramica portelan = scoica alb sidefie. Termenul corect ceramica dentara este feldspatica (60-80%);culori diferite portelanul este caolinic(50-70%) ;albicios Clasificarea maselor ceramice : 1) functie de structura : 0 cristaline ; 1 necristaline. 2) functie de structura atomica : 0 oxidice(cele mai indicate) ; 1 silicatice ; 2 neoxidice. 3) functie de metoda de ardere : 0 arsa in vid : cu parametrii cei mai buni ; 1 in prezenta oxigenului : cea industriala. 4) functie de temperatura de ardere : 0 la temperatura crescute : 1200-1400C ; 1 la temperaturi medii :1050-1200C ; 2 la temperaturi joase :850-1050C. 5) dupa forma de prezentare : 0 pulberi (frite) ; 1 lingouri :prelucrate la rece/cald. 6)dupa procedeul tehnologic : 0 arse pe folie metalica ; 1 tehnologia mixta ; 2 pentru dinti artificiali ; 3 mase ceramice moderne(piese protetice total ceramice). Forma de prezentare : 1)prefabricate : 2)preparabile ; 3)moderne. 0 Prefabricate :se prezinta ca : 0 dinti artificiali indicati pentru restaurarea fizionomiei la edentatul total si partial ; unirea nu se realizeaza cu baza protezei in mod corect, se desprind usor, fac zgomot. ; nu chimic 1 implanturile ceramice (mixte) ;

60
2 coroane, fatete, coroane substitutie ceramice (cu caracter istoric). 1 Preparabile :pentru obtinerea coroanelor fizionomice, mixte, punti mixte :sistem P/L. Pulberea se obtine in urma fritarii si macinarii Pulberea se aplica in flacoane de sticla pe care se trece denumirea de masa (opac, smalt, dentina) si un numar simbol pentru nuantarea coloristica trecut in diagrama coloristica. O trusa BIODENT contine : Masa ceramica (opac)16 flacoane; Masa pentru dentina 16 flacoane ; Masa pentru smalt 6 flacoane ; Glazura 1 flacon ; Flacoane cu diferite lichide :lichid universal, cu agentul de cuplare, lichid+coloranti, pentru izolarea bonturilor die spacer ; Mase ceramice pentru nuantari coloristice ; Mase pentru corectarea culorii ; Mase pentru zona gingivala ; Masa opac, dentina, smalt ; Diagrama de amestec ; Godeu ; Pensule de diferite marimi. Componenta lichidiana este reprezentata de apa distilata sau alcool amestecate cu lianti organici(zaharoza, glucoza, dextroza) cu rolul de a realiza aglutinarea particulelor . Absenta lor determina curgerea de pe suportul metalic. 0 1 2 3 3)Moderne : Aluminoceramica ; Ceramica magnezica ; Ceramica turnata(DICOR) ; Ceramica presata(IVOCLAR).

Compozitia chimica a ceramicii : Ceramica Feldspat 60-80% ; Cuart :15-25% ; Caolin :0,5% 9absent la ceramica moderna ; nu da fluorescenta.) Portelanul : Feldspat :20-30% ; Cuart :20-25% ; Caolin:50-70%. Rolul elementelor componente: Feldspatul: in masele ceramice au procentul cel mai mare; este un aluminosilicat de potasiu(ortoza), sodiu(albit), calciu(anortit) cu mici impuritati de fier si mica. fluidifica si omogenizeaza amestecul la temperatura de ardere ; dupa ardere confera transluciditate, ramane rigid, nedeformabil ; Cuartul : componenta refractara confera rezistenta mecanica, in timpul arderilor se dilata, dupa ardere confera luciu.Se prezinta ca forme alotropice : tridimit, cristobalit, cuart. Caolinul : aluminosilicat hidratat de culoare alba, reprezinta componenta plastica a maselor ceramice, cu rol de liant ; prin contractia sa se compenseaza dilatarea termica a cuartului. coloristic influenteaza prin opacitate culoarea maselor ceramice. Fondantii : 0 in procent de 2-4% ca fosfat de potasiu, carbonat de sodiu si potasiu, carbonat de calciu, borax. 1 maresc masa produsului ; 2 scad temperatura de ardere. Alte elemente : - oxizii metalici stabilitatea coloristica a masei ceamice arse ; fuzionarea fizico-chimica a masei ceramice de componenta metalica (fier, crom, cobalt, nichel, aur, argint, indiu, titan, mangan-violet) - culori foarte stabile.

61

MASELE CERAMICE MODERNE se ard numai in vacuum ; contin oxizi metalici :oxid de siliciu 60%, oxid de aluminiu 19% ; in amestec mai putin de 165 oxid de bor, magneziu, potasiu, zirconiu ; pentru a creste fluorescenta contin oxizi de uraniu, metale rare(tuliu-dispersius)

Denumiri comerciale : Ceramica clasica : VITA METALIC CERAMIC(VMC) ; CERAMCO ; BIOBOND ; PERMODENT. Ceramica moderna: VITA HIGH CERAM; ceramica arsa pe model VITA IN CERAM pentru incrustatii, fatete, mai putin coroane total fizionomice. Ceramica turnata + presata: DICOR(C.G.) CERAPEAL (sistem de ceramica presat) IMPRESS SISTEM(ceramica presata in tipar) Obtinerea maselor ceramice: Fritare: componenta de baza se aplica intr-un vas, se topesc si se racesc brusc rezultand fragmentefrita ceramica ce se macina rezultand pulberi fine. Rolul fritarii : scade intervalul de uscare a maselor ceramice ; scade valorile de contractie ale maselor ceramice(opac, dentina, smalt) ; previne descompunerea maselor pe perioada depozitarii ; se initiaza reactii chimice combinative intre masele ceramice. Arderea propriu-zisa a maselor ceramice are loc in cuptoare complet automatizate cu autonomie si control a celor doi parametrii (temperatura de ardere si timpul de ardere) Reguli pentru ceramizare : inaintea arderii se realizeaza in usa cuptorului preuscarea masei ceramice, arderea are loc in mijlocul cuptorului, temperatura se ridica lent pentru ca arderea sa se produca in intervalul de inmuiere (sinterizare) ; racirea lenta in cuptor cu usa cuptorului deschisa. Etapele arderii : a)preuscarea masei ceramice cu rol de evaporare a componentei lichidiene si arderea fara reziduuri a liantilor organici rezultand un alb imatur ; b) arderea propriu-zisa pentru ceramicile cu punct de fuzionare jos : 950-1050C ; are loc topirea superficiala a particulelor cu aglutinarea lor si sinterizarea propriu-zisa=arderea pana la incandescenta a particulelor ; SINTER =cenusa incandescenta. Etape de ardere in tehnologia mixta : 1)ardere grund : capa metalica se conditioneaza (sablare, degresare, aplicare sau nu de bonding sau oxidare) ;masa grundului se aplica in strat uniform 0,2-0,3 si se arde in vid la 960C 6 minute ; Rolul grundului(opac) :acopera metalul pentru a nu transpare prin masele ulterior aplicate si pregateste adeziunea ceramicii pe model ; 2)arderea masei dentina + smalt. Se aplica cu pensula prin vibrare manuala si absorbtie a excesului de lichid (sugativa), modelaj sumar in exces (volum mai mare cu 30-40%)pentru a compensa contractia dupa ardere ; Arderea are loc in cuptor dupa o preuscare in usa cuptorului 5 minute si arderea are loc la 960C, 6-7 minute in vid si racire lenta.Rezulta o piesa protetica cu o culoare imatura adaptata pe model, apoi in cavitatea bucala (cervical, ocluzal, proximal) 3)etapa de glazurare : masa de glazura care dupa ardere va genera o suprafata impenetrabila la lichidul bucal si neaderenta ;

62
Arderea are loc la o temperatura de 900-960C , timp de trei minute , in prezenta oxigenului si cu racire lenta.Poate fi autoglazurare si supraglazurare. Ideal piesa protetica dupa cele trei etape : corectarea culorii a patra ardere Numarul arderilor mai mult de 3-4 diminueaza proprietatile mecanice ale maselor ceramice. Arderea ceramicilor moderne : timpul de ardere mult mai lung ; are loc numai invid ; sint indicate in special pentru piesele total fizionomice. Caracteristici: 0 aluminoceramica: 2 etape de ardere pentru obtinerea miezului ceramic(ce inlocuiesc metalul la tehnica mixta); temperatura de ardere :950-1050C cu preuscare, preardere. Urmeaza arderea in vid 5 minute, racire lenta.Pe miezul ceramic se aplica masele ceramice conventionale. 1 ceramica magnezica :pentru coroane total fizionomice ;este foarte translucida ; se glazureaza su in interior pentru a creste rezistenta mecanica. 2 ceramica turnata :DICOR :se prelucreaza. Amprenta ; model de lucru, macheta miezului ceramic, ambalare, tipar, se toarna ceramica DICOR (este o sticla, vitroceramica) ; la 1360C rezulta miezul ceramic, se dezambaleaza si miezul este ars la 1075C timp de 10 ore (miez ceramic ramforsat). Se aplica apoi masele ceramice conventionale. 3 VITA IN CERAM pentru incrustatii, coroane fizionomice, punti fizionomice ceramice. Model de lucru, izolare cu lac izolator DIESPACER duplicarea modelului de lucru, rezultand model duplicat din mase de ambalat termorezistenta. Se modeleaza incrustatia pe modelul duplicat, arderea la 1120C timp de 2 ore ; timp de 1100C timp de 4 ore. Rezulta o capa din aluminoceramica foarte rezistenta pe care se aplica masele ceramice conventionale. Proprietatile maselor ceramice : proprietatile fizice : valori ale densitatii mici : 2,42g/cm3 pentru ceramica presata si 2,95g/cm3 pentru aluminoceramica dupa ardere. duritatea : valori crescute :400-460 U.K. comparativ cu 20 U.K. pentru acrilat ; 380 pentru aliajele Cr-Co ; 343 pentru smalt. porozitatea : dupa ardere poroase.Cele arse in vid sunt cel mai putin poroase. proprietati termice:nu conduc caldura, nici electricitatea; contractia are valori mari dupa ardere:30-40%. proprietati optice :sunt izotrope, stabile coloristic. Ceramica turnata DICOR, magnezica ; cele mai translucide ; proprietati mecanice : rezistenta la rupere, incovoiere are valori mari ; rezistenta mica la tractiune. proprietati chimice ; materiale inerte neatacate de agenti chimici ; singurul acid cu care se realizeaza gravarea este acidul fluorhidric.Inainte de glazurare piesa ceramica se curata cu acid fluorhidric. biologic :foarte bine tolerate : coroane, punti, implanturi (cele zirconice, pe baza de calciu). CIMENTURILE DENTARE Sunt materiale cu utilizare diferita, pentru fixari de coroane, punti, obturatii de baza, canal, fixari de aparate ortodontice, atele. Proprietati : 1)plasticitatea dupa pregatire sa permita introducerea in cavitate/canal ; 2) aderenta (ideal chimica) ea este mecanica ; 3) sa nu aiba efect toxic (in faza initiala sunt iritante dat PH=1,6); 4) sa fie insolubile in apa (doar cu cele armate nu se intampla); 5) dilatarea termica asemanatoare cu tesuturile dure (majoritatea nu au dilatari termica spectaculoase) ; 6) sa prezinte proprietati mecanice (rezistenta la compresiune, tractiune, flexiune) bune ; 7) sa aiba proprietati reologice datorita dimensiunilor particulelor(un film ideal de 25 ) ; 8) sa aiba stabilitate dimensionala (sa nu se contracte). Clasificare : a) din punct de vedere chimic : minerale : FOZ ;

C.S.F ; C.S. minerale +liant organic: ZOE; ZOE + polimer; EBA ; C.Policarboxilat ; C.I.S. b) dupa componenta lichidiana : acid fosforic : F.O.Z; C.S.F;

63
C.S. ZOE; C. Policarboxilat ; C.I.S.

fenoli: acid policarboxilic: CIMENTUL FOSFAT DE ZINC

OSTERMAN (1832) Forma de prezentare : P/L : cimentari (clasa I)-particule f. fine ; Alte utilizari (clasa II)-granulatie medie-obturatii baza, canal ; Pot avea priza normala/rapida. Denumiri comerciale : ADHESOR (Spofa) ; ZINC CEMENT (S.S.White) ; HARVARD CEMENT (H.D.G.m.b.H); C&B CEMENT (Detrey); Compozitia : Pulberea: oxizi metalici :oxid de zinc:90,3%. Pentru a creste proprietatile sau a obtine efectul antiseptic si bactericid se adauga saruri de cupru, argint. Lichidul : acid fosforic +apa +aditivi. Pulberea : oxid de zinc :90,3% ; oxid de magneziu :8,2% ; oxid de siliciu :1,4% : oxid de bariu, oxid de calciu, sulfat de bariu :0,1%. oxid de aluminiu :2-3% ; oxid de cupru (negru) ; oxid cupros ( rosietic) ; sulfat de argint. Lichidul: acid fosforic :36-38% 65% apa:36%; aderentul: -ortofosfat de aluminiu:14,8%; -acid fosforic:16,20%; neutralizanti: (Al,Zn)2,5-7,1%. Cimenturile se obtin prin calcinare oxid de zinc, oxid de magneziu la 1200 0 C, racire lenta, macinare rezultand particule de 20. Reactia de priza : Acid-Baza : ZnO+2H3PO4 Zn(H2PO4)2+H2O Rezulta fosfat tertiar de zinc insolubil in apa (matricea cimentului FOZ) Este o reactie exoterma (4-100C), intens acida, PH initial mic :1,4-1,6 Atentie !!Bonturi vitale, obturatii de baza.Unele cimenturi contin si 2 mg arsen.. Pe bontul vital nu se aplica. Mg3(PO4)2*4H2O este solubil in apa si scade proprietatile cimentului. Proprietati : 1)Timpul de priza se inscrie in ISO(4-8minute) clasa I conditionat de : temperatura (racire placuta) ; P/L ; dimensiunea particulelor ; tehnica prepararii ; timpul de spatulare. 2) optic =opace, structura poroasa. 3) solubilitate mica in apa ; mai mare in solutii acide ; 4) PH-ul acid intens initial :1,5-1,6 ; la 3minutedevine3,5 ; la1 ora=4-6minute ; la 24ore=6,9(neutru spre bazic); 5) stabilitatea dimensionala: contractia are valori mici :lineara:0,3%;0,05%(in apa); Dupa cimentare devine neglijabila :0,05%. 6) conductibilitatea termica si electrica are valori mici(asem.dentinei).Este un izolant bun, mult mai putin transmit comparativ cu amalgamele. ;

64
7) duritatea este asem. dentinei 40-60U.K (rezistenta la compresiune 70MN/mm2(functie de pulbere)Mai mult lichid determina o rezistenta mai mica la compresiune. 8) adeziunea : strict mecanica ; nu realizeaza decat etanseizarea in spatiul in care se aplica (25-40); 9) chimic se corodeaza in mediul bucal; In mediul bucal si ambiant:oxidul de zinc+bioxidul de carbon carbonat de zinc. Se recomanda inchiderea ermetica a flacoanelor(se cristalizeaza componenta lichidiana). 10) biologic :au efect nociv in prima faza. Rar : necroze :FOZ(contin mici cantitati :2mg/l arsen). Dozare/Preparare : Extemporanee :pe placute de sticla groase (suprafata lucioasa) cu spatule metalice ; prepararea se realizeaza nu cu partea spatulei cu care s-a realizat amestecul ; Timpul de spatulare:60-90secunde; se incorporeaza pulberea in lichid; la inceput si apoi restul pas cu pas. Proportia :2/1,3/1. Se recomanda sistemul capsulat pentru a evita cristalizarea /sedimentarea componenteu lichidiene prin neinchiderea ermetica a flacoanelor. Inainte : Citire prospect ; Agitare pulbere ; Cand flaconul de lichid mai are 1/5 din el se arunca. Indicatii : 0 Obturatii de baza (cavitati medii )- metoda clasica ; 1 Obturatii de baza in cavitati profunde (calciu+CIS foto) ; 2 Obturatii coronare dinti temporari ; 3 Obturatii de canal+antiseptice :timol, iodoform ; 4 Obturatii de baza pe dintii devitali :obliterarea canalelor. Nu se mai degaja mirosul de la pasta de canal. ; 5 Fixarea coroanelor si puntilor dentare, aparate ortodontice ; 6 Reparare modele de lucru. CIMENTURI ANTISEPTICE Sunt superioare FOZ la care se adauga saruri de cupru, argint cu efect antiseptic, bactericid. (oxid de cupru, iodura de cupru, sulfat de cupru, oxalat de calciu, saruri de argint) Denumiri comerciale : CUPRODUR(Merz) ; KUPFERZEMENT ; ARGIL ; GERMICIDAL KUPFEX. CIMENTURILE ZOE Denumite si eugenate, eugenolati, aceste cimenturi sunt pe baza de fenoli. ; 2metoxi4etilfenol=eugenol. Forma de prezentare : Clasa I : ZOE provizorii :P/L ; P/P cu priza ; P/P fara priza Clasa II : ZOE permanente :P/L ; Clasa III :obturatii baza, provizorii ; ClasaIV : captisirea cavitatii, ramforsare. Adeziunea mecanica este buna, coeziunea slaba, ceea ce denota ca pot fi indepartate usor. Compozitie: 0 Pulbere: -ZnO+colofoniu ce mareste rezistenta mecanica. -Mai sunt prezenti si acceleratori: acetat de zinc; Clorura de zinc ; Sulfat de zinc ; Urme de oxid de magneziu 1 Lichidul : -Eugenol :85% ; -Ulei de masline ; -Acceleratori (cu rol in initierea prizei) Etanol ; Apa ;

65
Acid acetic Particulele componente puse in contact in godeu nu reactioneaza fiind necesara prezenta apei. Compozitie: 0 Oxid de zinc:70%; 1 Colofoniu :29% ; 2 Acetat de zinc :0,5-1% : 3 Stearat de zinc :0,1%. Reactia de priza : H2O

Oxidul de zinc+eugenolul eugenolat de zinc Rezulta o matrice amorfa pe care se ataseaza particulele de oxid de zinc nereactionate cu zone de microcristale. ZOE este sensibila in mediu oral, disociaza in cele doua componente (saliva este un electrolit). Timpul de priza : Factorii care influenteaza : 0 P/L; 1 Dimensiunea particulelor; 2 Tehnica de preparare ; 3 Mediul umed si prezenta apei(accelereaza priza). Proprietati : 0 solubilitate ; 1 PH=7-8(bazic) ; Conductibilitatea termica(izolator bun) ; Optic-opace ; Rezistenta mecanica+duritate inferioara FOZ ; Aderenta mecanica este superioara cimenturilor silicat si amalgamelor (au o tensiune superficiala apropiata de tesuturile dentare); Se corodeaza in mediul oral; Biologic-efect sedativ-bacteriostatic; Se contraindica aplicarea ca baza sub rasini compozite (efectul inhibitor al polimerizarii-plastifiaza obturatia supraiacenta). Dozare/Preparare: Asemanatoare cu cimenturile silicat, FOZ; Preparare: tehnica spatularii (mai putin predozat); Timpul de spatulare:60-90secunde; Raportul:4/1 cimentari; 6/1 obturatii de baza. Indicatii: obturatii de baza +FOZ (clasic) cu tendinta de a fi inlocuita de : hidroxid de calciu+CISsau +rasini compozite CISfoto+CIS +rasini compozite coafaje indirecte ; obturatii de canal ; pansamente calmante, parodontale ; cimentari provizorii. Denumiri comerciale : KALSOGEN(Detrey) ; TEMP BOND(Kerr) ; CAVITEC; CARIOSAN (Spofa). CIMENTURI ZOE+POLIMERI

66

Sunt cimenturi armate cu polimeri pentru a creste proprietatile. Forma de prezentare : Pulberea :oxid de zinc, eugenol. Mai exista timol(antiseptic), colofoniu, acceleratori de priza : acid acetic, clorura de zinc. Lichidul : Polimeri rigizi, PMMA, polistiren, policarbonati (10%). Alta formula : Oxid de zinc70g ; Colofoniu 88,5g ; Stearat de zinc 1g ; Acetat de zinc 0,5g. Eugenol80ml, ulei de bumbac15ml.

Dozare/Preparare : P/L :3/1 cimentari ; 5/1 obturatii. Dupa preparare rezulta o pasta cu consistenta vascoasa, mai vascoasa ca la toate cimenturile. Incepatorul nu incorporeaza toata pulberea, rezulta cimentul ZOE cu proprietati modificate. Componenta solida trebuie agitata. Componenta lichidiana trebuie incalzita, agitata. Timpul de priza :7-9 minute(se inscrie in ISO). Proprietati : Nu au efect pulpotoxic ; Au efect cicatrizant, bactericid ; Au proprietati mecanice asem.FOZ ; Vascozitatea este mai mare ZOE ; In mediu oral se dizolva ca ZOE conventional ; Prezenta polimerilor le confera un efect inflamator local, alergic. Indicatii : Obturatii de baza ; Cimenturi provizorii ; Obturatii coronare provizorii. CIMENTURI E.B.A. Nu au un efect chelator. Formeaza punti ionice si de hidrogen. Lichidul :eugenol+EBA. Sunt cimenturi cu proprietati superioare FOZ si apropiate cimentului policarboxilat. Se prezinta ca P/L, P/P. Compozitia chimica : Pulberea : Oxid de zinc :70-80% ; Oxid de aluminiu :20-30% ; Polimeri :6%. Lichidul : eugenol (40-30%)+EBA (50-60%) ; Dozare/Preparare : Asemanatoare ca la cimenturile ZOE conventionale. Inainte de preparare se agita flaconul de pulbere. Timpul de spatulare :60-90 secunde.

67 Timpul de priza :7-13minute(7-9minute-pe placa ; 2-3minute in cavitatea bucala). Reactia de priza : Este o reactie de chelare cum rezultarea carbonatului de zinc +acid etoxibenzoic. Proprietati : Mecanice : rezistenta la compresiune este mai mare ca ZOE (75-105MN/m2) ; ZOE=40MN/m2. Biologic : sunt bine tolerate ; efect cicatrizant, germicid. Adeziunea este chimica prin chelarea de catre H a ionilor de calciu din smalt si dentina. Contractia este scazuta si asigura o buna etanseizare ; Adeziunea este diminuata la smalt si dentina daca nu sunt conditionate(cuticula proteica de pe smalt+limfa dentinara de pe dentina reduc mult efectul de chelare ; unii autori spun ca rezulta legaturi ionice, punti de hidrogen. ). Oricum valoarea adeziunii este mica. Indicatii: Asemanatoare ZOE; Asemanatoare ZOE cu polimeri. CIMENTURI POLICARBOXILAT S-a pornit de la o formula asemanatoare FOZ cu o componenta lichidiana noua:acidul poliacrilic. Apare ca o noutate: adeziunea chimica mult imbunatatita (de ex. fata de EBA) Au proprietati mecanice asemanatoare FOZ si o biocompatibilitate asemanatoare ZOE ; Livrate in 2 clase : pentru lipire coroane(vezi CIS) si pentru obturatii de baza, coronare. Forma de prezentare : P/L ; Sistem anhidru(vezi C.I.S) ; Sistem capsulat. Denumiri comerciale: BONDEX; DURELON(Espe); CARBOXILAT CEMENT (Bayer). Compozitie : Pulbere : Oxid de zinc :50-90% ; vulnerabili la apa Oxid de magneziu :0-10% ; Oxid de aluminiu :10-40% ; Fluorura de staniu :0,2%(pentru a creste proprietatile mecanice) Multi au continuat sa realizeze o rafinare a componentei solide. 1975-Darton particule de siliciu ; fibre de titan (ciment armat) Titanat de potasiu si oxid de aluminiu(ciment armat foarte bun-rezistenta mecanica crescuta) Lichidul : Acidul poliacrilic :50% ; Apa : 50-605%.Componenta vascoasa cu tendinta de cristalizare dupa 10-14 saptamani de la fabricare.Inainte de utilizare se va agita si incalzi. Generatia II au drept componenta lichidiana acidul polialkenoic(vezi CIS). Reactia de priza : Oxid de zinc+poliacidul ionul hidroniu Poliacidul doneaza protoni, ii accepta oxidul de zinc rezultand ionul de hidroniu. In etapa a-II-a se dizolva particulele de zinc rezultand cationi de zinc si apa. In faza apoasa cationii reactioneaza cu anionii (grupari ale acidului) rezultand o polisare, policarboxilatul de zinc a carui matrice este un polimer ionic.

68 Timpul de priza : se inscrie in ISO (5-9 minute/370 C). Proprietati : reologice : mai vascoase ca FOZ ; in urma prepararii rezulta un film micronic 25( ; se comporta ca un gel tixotropic (gelul tinde catre faza lichida). Dupa preparare se insera rapid in cavitati.Depinde de :temp. mediului ambiant ; P/L ;spatulare. proprietati mecanice asem. FOZ; rezistenta la compresiune este inferioara FOZ(55-127MN/m2); rezistenta la tractiune mai mare ; rezistenta la incovoiere=FOZ. (40%); in mediu bucal :instabile : se dizolva oxidul de magneziu si apoi oxidul de zinc.Solubilitatea este de 0,05% in 24 ore. adeziunea este superioara EBA ; adeziunea chimica datorita ionului carboxilat care initial s-a crezut ca reactioneaza cu ionul de calciu din hidroxilapatita. Acest lucru nu se intampla asa ; de fapt ionul hidroxil din ionul carboxilat se uneste cu ionul hidroxil din hidroxilapatita rezultand punti de legatura. Factorii ce influenteaza adeziunea : -umiditatea ; -cuticula proteica pe smalt, -limfa dentinara ; Deci are loc o lipire (doar pentru policarboxilate) Adera foarte bine pe metale (inox) :Ni-Cr ;CoCr si in prealabil conditionate (sablate). La metale nobile valoarea este mai mica ; necesita conditionarea prin aplicarea galvanica de straturi de nichel(placare).La ceramica adeziunea este inexistenta. Se realizeaza gravajul acid cu acid fluorhidric sau prin ionizare metalica cu staniu. biologic:Ph-ul acid ce scade rapid ajungand la valori neutre. Sunt cimenturi donatoare de fluor. Toxicitatea este inferioara FOZ. Dozarea/Preparare Cu aceleasi instrumente pe placute /hartie cerata. Pulberea se incorporeaza in totalitate in componenta lichidiana, se spatuleaza 30 secunde, rezultand un amestec vascos ce inhiba operatorul de a mai continua spatularea. Timpul de lucru ;2,5-3,5 minute. Inserare rapida datorita comportamentului tixotrop, instrumentele se curata foarte greu (adera de metal). Indicatii : Fixare coroane, punti ; Obturatii de baza ; Obturatii de canal ; Obturatia coronara a dintilor temporari ; Fixare inele ortodontice , atele chirurgicale , bracketuri (s-a abandonat in favoarea ei); Adera de coroane si punti (vezi papila) ; se scoate din cavitatea bucala inainte de 10 minute. Clasificarea materialelor pentru proteze MATERIALE NEMETALICE: Materiale nemetalice organice (rasini); Materiale nemetalice anorganice (mase ceramice, rasini compozite). MATERIALE METALICE: Materiale metalice nobile; Materiale metalice seminobile (Ag, Pd); Materiale metalice turnate inoxidabile :Cr-Ni, Cr-Co, baza Cu (bronzuri).

69 I. 1. Materiale nemetalice pentru proteze acrilice: Sunt materiale organice ce pot intra in constructia protezelor. Pot sa fie: A.RASINI VINILICE; B.RASINI EPOXIDICE ; C. RASINI POLIAMIDICE ; D. RASINI POLICARBOXILICE ; E. RASINI ACRILICE. Rasinile vinilice, epoxidice, poliamidice si cele carboxilice, datorita dezavantajelor rezultate atat din proprietatile lor cat si din tehnologia complicata, sunt putin utilizate in tehnologia protezei acrilice. Dintre acestea primele patru tipuri de rasini, totusi cele mai folosite sunt rasinile epoxidice, in amestec cu alte rasini sau cu componente anorganice (datorita adezivitatii foarte mari). In schimb, in forma de pasta vascoasa, rasinile epoxidice sunt foarte toxice (BIS-GMA este de natura epoxidica). RASINI ACRILICE Sunt derivati ai acidului metacrilic. Scurt istoric : In 1843 s-a descoperit acidul metacrilic ; In 1873 sunt sintetizate primele rasini acrilice din mase plastice (Caspary si Tollens); Intre anii 1924 si 1930 existau rasini acrilice mai putin rafinate , iar astazi exista 7 forme variate de rasini acrilice. Denumiri comerciale : Denumirea comerciala a rasinilor acrilice este POLIMETIL-METACRILAT-ACRILIC (PMMA) Forme de prezentare : rasini acrilice polimerizate industrial forme finite ; rasini acrilice polimerizate industrial-forme prefinite ; sistem pulbere/lichidautopolimerizabile termopolimerizabile. Rasini acrilice polimerizate industrial forme finite ; Au calitati superioare celor autopolimerizabile instantaneu sau dupa termopolimerizare ; Se prezinta sub forme finite : dinti artificiali, fatete acrilice , coroane acrilice. Sunt folosite pentru protezari imediate si proteze (mai rar). Rasini acrilice polimerizate industrial-forme prefinite ; Sunt livrate sub forma semirigida ; Devin plastice sub actiunea caldurii si pot fi modelate in functie de campul protetic ; Sunt livrate sub 2 forme : placi, cape de acetat. Rasini acrilice autopolimerizabile si termopolimerizabile RASINI ACRILICE TERMOPOLIMERIZABILE Indicatii : Fatete acrilice, Coroane acrilice (rasina acrilica de culoare alba) ; baza protezelor (rasina acrilica de culoare roz sau transparenta) Polimerizarea acestor rasini are loc sub actiunea caldurii umede sau uscate. Forma de prezentare : sistem pulbere/lichid. Pulberea : Se obtine din emulsii sau suspensii de monomer prin fierbere (polimerizare), rezultand particule fine de polimer.Pot avea culori diferite:roz, alb, incolor. Contine : un catalizator pentru reactia de polimerizare : peroxid de benzoil. opacifiant, ce modifica transparenta rasinii ; plastifianti, care fac rasinile mai usor prelucrabile si adaptabile ;

70 pigmenti sau coloranti si fibre de culoare rosie pentru imitarea vascularizatiei gingivale(pentru gingie) ; in flacoane separate oxizi de crom sau de fier, folositi pentru nuantari cromatice (la acrilatele albe). Lichidul : -Este monomerul metacrilatului de metil. Este incolor, miros aromat, instabil chimic (polimerizeaza instantaneu) ; pentru impiedicarea polimerizarii instantanee la lumina , se pastreaza in flacoane de culoare inchisa. -Are actiune antiseptica-bactericida si dizolvanta. Este insolubil in apa, solubil in solventi organici (acetona, cloroform, tetraclorura de carbon). Polimerizeaza la o temperatura de 65-75C. -Prezinta o contractie mare de polimerizare, fapt pentru care se amesteca cu pudra care scade contractia. Densitatea lichidului = 0,950g/cmc. -Punct de fierbere-103,8C-a nu se depasi !!!!!!!! -Pentru a nu polimeriza instantaneu se adauga : inhibitori de polimerizare :hidrochinona si rezorcina. acceleratori de polimerizare-la cele autopolimerizabile :dimetil-fosfotoluidina. Denumiri comerciale : Acrilate albe pentru fatete, dinti si coroane :SUPERPONT(SPOFA), PALLAPONT, PALAFERM(KULTZER), BIODENT (pentru coroane si punti, firma D3), LUXOR(ISRAEL), STELON. S.R.PYROPLAST, COLORSTAT-acrilate polimerizate sub actiunea caldurii uscate. Acrilate roz pentru baza protezelor:SUPERACRIL, ROMACRIL, PALADON 65. Dozare si preparare: Dozare: se face prin 2 metode: volumetrica-in proportia stabilita de fabrica P/L=2/1 ; 3/1 ; 5/2 ; 1/1 ; cu dozatoare speciale-cilindri gradati. Prepararea : pulberea si lichidul se pun in recipiente din ceramica, sticla sau chiar mase plastice. In urma punerii in contact se declanseaza reactia de polimerizare. Prepararea se face prin 2 metode : a) tehnica saturarii progresive : -dozare empirica; -cantitate mare de monomer rezidual b) predozare : -cantitati exacte in capsule speciale. -preparare mecanica la vibratoare speciale. Reactii fizico-chimice: Reactii fizice: In urma contactului pulbere/lichid, rezulta in prima faza o pasta friabila, cu aspect de zahar umezit (se produce o dizolvare a granulelor de pulbere sub actiunea lichidului; este o reactie partiala). In faza a 2-a, pasta devine semifluida, curge, se trage in fire, este aderenta; corespunde polimerizarii. In faza a 3-a, pasta este vascoasa, neaderenta, modelabila si optima ca si consistenta pentru a fi introdusa in tipare, pentru a fi folosita la captusiri, etc. (faza de coca nelipicioasa). Reactii chimice : Are loc o reactie de polimerizare , de condensare liniara a merilor, in urma careia rezulta lanturi macromoleculare de polimeri (PMMA). Aceasta reactie de polimerizare este o reactie exoterma cu 3 faze : faza 1 corespunde primei faze fizice si consta in activarea dublei legaturi a monomerului. Aceasta activare este realizata de catalizatorii din pulbere sau de catre acceleratorii de polimerizare ce vor infrange efectul inhibitor al hidrochinonei si pirogalolului. Atacul catalizatorului, peroxidul de benzoil, are ca urmare reatia :

71 CH2 1 CH2=C-COOCH3 CH3 2,3 CH3-C- COOCH3 CH2 Lant macromolecular.

compus care atrage alti monomeri faza a 2-a, sau de crestere este intensa si corespunde farmarii lantului macromolecular, iar viteza ei este proportionala cu legarea (cuplarea )merilor activati; faza a 3-a, de stagnare sau de incetinire, in care valentele libere ale lantului macromolecular se inchid, rezultand un monomer activat epuizat (consumat). Rasinile acrilice termopolimerizabile pentru dinti Forma de prezentare : pulbere+lichid Pulberea are culori diferite si este conservata in flacoane cu numere variabile (7-Spofa, 20-30 flacoane la Biodent) ; Cutia mai contine : diagrama de amestec ; cheia de culori ; flacoane cu coloranti pentru efecte cromatice diferite Indicatii : confectionarea fatetelor acrilice (coroane, punti) ; coroane fizionomice acrilice; dinti din acrilat (proteze partiale si totale) Aceste rasini acrilice pot fi polimerizate :

dozatoare.

industrial si au caracteristici superioare ; in laborator. Proprietatile rasinilor acrilice termopolimerizabile : stabilitate volumetrica : rasinile acrilice se contracta, prezentand o mare valoare de contractie :1,52,5%, pana la 2,8%-contractie liniara . Aceasta contractie lineara este diminuata, impreuna cu cea volumetrica, de suportul rigid : model sau tipar, care se dilata prin imbibare cu apa, datorita structurii poroase, compensand valorile mici de contractie. Se recomanda sa fie tinute in mediu apos pentru a evita modificarile. rezistenta mecanica : la presiune, rupere este mica. Rezistenta mecanica este mai mare la acrilatele termopolimerizabile si mult mai mica la acrilatele autopolimerizabile. Rezistenta mecanica poate fi imbunatatita prin adaugarea de fibre de sticla, placi metalice si prin respectarea proportiei pulbere/lichid si a regimului termic de polimerizare (acrilatele polimerizate industrial sunt superioare celor polimerizate in laborator sau cabinet). stabilitatea coloristica : acrilatele isi modifica culoarea in timp datorita structurii lor microporoase, prin infiltrari lichidiene sau coloranti.Culoarea acrilatelor mai poate fi modificata de expunerea la ultraviolete sau la noxe toxice pe baza de solventi organici : toluen, cloroform. Diabeticii, prin corpii cetonici in cantitate mare ce ii au in organism, produc modificari coloristice ale rasinilor acrilice albe sau roze. biologic :rasinile acrilice au efect toxic, pulpotoxic, iritant asupra mucoaselor, sunt biofobe si alergice. Polimerizarile incorecte, regimul de polimerizare incorect, nerespectarea proportiei pulbere/lichid determina deficiente. chimic :acrilatele sunt solubile un solventi organici si insolubile in apa. RASINI ACRILICE AUTOPOLIMERIZABILE Forma de prezentare : pulbere+lichid. Chimic :aceste rasini polimerizeaza la temperatura mediului ambiant ( polimerizare la rece ), reactie care are loc datorita activatorului de polimerizare continut in lichid : dimetil-para-toluidina si a catalizatorului :peroxidul de benzoil.Acestea actioneaza asupra inhibitorului de polimerizare. Pulberea poate avea culori diferite :alb, galben, roz.

72

Indicatii : -pentru dinti-acrilate albe ; -pentru proteze. Rasini acrilice autopolimerizabile pentru coroane si dinti-vezi indicatii rasini acrilice simple pentru obturatii coronare ; Rasini acrilice autopolimerizabile pentru proteze : -reparatii de proteze ; -rebazarea protezelor. Proprietatile rasinilor acrilice autopolimerizabile : rezistenta mecanica : este inferioara rasinilor acrilice termopolimerizabile ; fizic : aceste rasini arilice au o structura poroasa, care se infiltreaza usor si in consecinta isi modifica foarte repede culoarea ; biologic : au efect iritant mai mare decat cele termopolimerizabile, datorita cantitatii mai mare de monomer rezidual si aefectului toxic al acestuia ; modificarea coloristica : se produce si datorita acceleratorilor de polimerizare (dimetilparatoluidina), care determina o virare a culorii spre galben. Acum aceste acrilate sunt foarte utilizate atat in cabinet cat si in laborator. In anii 40, baza protezelor era realizata din cauciuc vulcanizat. INDICATII PRACTICE LA RASINILE ACRILICE CLASICE izolarea riguroasa a tiparelor : se dau 2-3 straturi de substanta izolanta, pentru a nu patrunde rasina acrilica in structura tiparului si apa din tipar sa nu afecteze rasina acrilica ; respectarea proportiei pulbere/lichid dupa indicatiile fabricantului ; introducerea acrilatului sa se faca in faza fizico-chimica (a treia), cand acrilatuleste sub forma de pasta modelabila (coca nelipicioasa) ; respectarea regimului termic de polimerizare ; anterior polimerizarii, chiuveta se introduce in prese mecanice sau hidraulice pentru 30-60 minute. Vasul de polimerizat este introdus intr-un ring metalic. dupa dezambalare, prelucrarea se face evitandu-se incalzirea bazei seilor protezelor pentru ca altfel se produc modificari ; protezele finite trebuie sa fie conservate in mediu apos. ACRILATE ELASTICE Sunt : 1.Acrilate moderne ; 2.Acrilate elastice. ACRILATE MODERNE Indicatii : Sunt utilizate in obtinerea coroanelor acrilice, dintilor, prin modelarea directa pe bont. Din categoria aceasta fac parte si acrilatele care se introduc in tipar (se toarna) in stare semifluida. Denumiri comerciale: acrilate semifluide:PORIT(GETZ), PERLIGON, REZICAST/REZILIT., S.R. PYROPLAST (IVOCLAR)=acrilat termopolimerizabil sub actiunea caldurii uscate.Este un acrilat care se va aplica direct pe bont. Cristalizeaza la temperatura de 50C. Aceasta cristalizare este favorizata in momentul prepararii, care se realizeaza pe o placuta de ceramica ce se incalzeste la 50C.Desavarsirea polimerizarii are loc la 140C, timp de 10 minute. ACRILATE ELASTICE

73

Situatii clinice deosebite au impus aparitia acrilatelor elastice : campurile protetice nefavorabile cu : creste alveolare negative ; creste alveolare lamelare; creste alveolare cu exostoze; creste alveolare intens atrofiate. Toate aceste particularitati morfologice creeaza dificultati in adaptarea si purtarea protezelor totale. In anii 60, s-au pus la dispozitie acrilatele elastice, care au o stare plastica prelungita.Aceasta stare se datoreaza adaugirii unor plastifianti in compozitia rasinilor clasice (la polimer si monomer).Plastifiantii de regula sunt introdusi in monomer, sunt esteri alcolici sau esteri aromatici ai polimetil metacrilatului (PMMA). R.A.S.+plastifianti determina cresterea fazei plastice. Forma de prezentare: pulbere+lichid. Lichidul: are in compozitie o cantitate de plastifianti, rezultand o solutie aromatica sau alcoolica a monomerului. Denumiri comerciale: plastifianti: DIBUTILFTALAT, DICREZOLFTALAT, DIACRILFTALAT, SALOL=derivat fenolic al acidului salicilic, adaugat la Superacryl (Clinica din Bucuresti), rezultand un acrilat elastic folosit in anii70. pulberi: SOFT-ORYL, SOFT-LINE, VERNO-LINE, FLEX BASE, SIMPA, MOLLOPLAST, LUTEMOLL. Proprietati ideale-plastifianti: sa nu se combine (sa fie compatibil) cu polimerul, fara a migra la suprafata; sa nu modifice proprietatile mecanice si chimice ale polimerului ; sa prezinte o faza plastica initiala scurta si o faza plastica secundara mai lunga ; sa fie netoxic pentru tesuturile parodontale si mucozale. Dozarea si prepararea : Dozarea: cu dozatoare pentru pulbere si lichid. Proportia pulbere/lichid=1,25/1 sau 1/1. Prepararea: se face in godeuri din ceramica, sticla sau din material plastic. In urma prepararii rezulta o pasta semifluida, aplicabila in amprente, proteze sau tipar. Etape fizico-chimice: In urma prepararii pastei au loc urmatoarele etape: Etapa fizica:dureaza 2-3 minute; corespunde dizolvarii polimerului de catre monomer. Pasta semifluida se aplica in proteze sau in tipar. Etapa chimica : se formeaza lanturile macromoleculare, dureaza 2-3 minute. In aceasta etapa se contraindica manevre de preparare sau modelare.f Faza plastica activa : ideala pentru aplicarea pastei acrilice in proteze sau in amprente. Dureaza 3-5 minute. Acum acrilatul este modelabil, reproduce cu exactitate detaliile campului protetic. Faza plastica secundara : are o durata de 6-24 luni, in functie de calitatile intrinseci ale produsului. Faza granuloasa (de imbatranire) acrilatul isi pierde elasticitatea, devine semirigid, se desprinde de marginile protezei. Tehnologia de lucru : Se aplica la nivelul seilor sau bazelor protezelor pentru a contracara efectul traumatic al bazelor protezelor , pentru a contracara efectul traumatic al bazelor sau seilor rigide de pe suportul mucoosos. Ele se aplica intre bazele protezelor si suportul osos, marind astfel gradul de rezilienta si faciliteaza trasmiterea presiunilor ocluzale la suportul osos. Acest mod de actiune este favorabil pe campurile protetice accentuat resorbite.Protezele captusite cu acrilat se numesc proteze cu sei reziliente . Denumiri comerciale : Acrilate elastice : pulbere+lichid : SOFT ORYL, SOFT LINE, VERNO SOFT, FLEXBASSE.

74 Acrilate elastice, rasini acrilice+siliconi: SIMPA (Kettenbach), MOLLOPLAST (Detax), LUTEMOL. Acrilatele elastice pot fi: Termopolimerizabile Autopolimerizabile: sunt cele mai recomandate pentru polimerizare si sunt usor de manevrat. Au timp scurt de lucru. Indicatiile acrilatelor elastice : Pentru captusirea elastica a protezelor totale si partiale; In edentatiile clasa I Kennedy (biterminale) si clasa a-II-a Kennedy (uniterminala), atat la protezele acrilice car si la cele scheletate. La captusirea protezelor partiale si totale aplicate pe campuri protetice intens resorbite, cu particularitati morfologice : creste negative, exostoze, creste lamelare, creste intens atrofiate. La captusirea seilor protezelor scheletate pentru egalizarea rezilientei parodontale (pentru anularea efectului de basculare) ; In confectionarea protezelor chirurgicale cu obturator In protezarea imediata pentru captusirea protezelor imediate; are efect modelator si determina scurtarea timpului de vindecare. Ele pot fi aplicate in zonele dureroase: papile, torus palatin, tuberculi piriformi, tuberozitati, care ar putea genera leziuni (decubitusuri). Concluzie Acrilatele elastice nu pot corecta protezele concepute si executate eronat. Recomandari practice: stratul de acrilat elastic sa fie de 2-3 mm grosime; acrilatul se aplica intr-un lacas creat anterior la nivelul seilor sau bazei protezelor ; la zona de intalnire dintre acrilatul elastic si acrilatul rigid, grosimea va fi de minim 2( se termina in strat gros) ; pentru marirea aderentei se indica utilizarea lacurilor adezive pe proteza ; utilizarea acrilatelor autopolimerizabile este mai favorabila. Obligatoriu inainte de folosire se realizeaza niste lacasuri in sa de 2-3 mm. In acest fel se risca diminuarea rezistentei mecanice a bazei protezelor sau a seilor protetice. O alta varianta este utilizarea la nivelulseilor, cand acrilatul elastic se termina marginal in strat gros. grosimea stratului de acrilat elastic va fi stabilita de catre medic, in functie de situatia clinica (gradul de rezilienta al mucoasei) : cand rezilienta este mica, stratul de acrilat trebuie sa fie mare. Dezavantajele acrilatelor elastice : sufera o imbatranire precoce in mediile acide ; procesul de imbatranire este accentuat atunci cand stratul de acrilat elastic este subdimensionat ; isi modifica culoarea, deoarece are o structura spongioasa si se infiltreaza cu resturi alimentare, saliva, etc ; se imbiba cu microorganisme, generand un miros fetid ; in timp plasticitatea diminua, acrilatul elastic devine granulos, semirigid, se desprinde cu usurinta de marginile protezelor, in special cand nu se utilizeaza lacurile adezive.