• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
1
 COMENTARIILE APADOR-CHCU PRIVIRE LA PROIECTUL DE COD PENAL DIN 19 MAI 2009,PUBLICAT PE SITE-UL SENATULUI,MODIFICAT, DIN NOU, LA 2 IUNIE 2009CONSIDERA
Ţ
II GENERALEAPADOR-CH consider
ă
c
ă
adoptarea unui cod prin angajarea r
ă
spunderiiGuvernului împiedic
ă
dezbaterea efectiv
ă
în Parlament a unei legi esen
ţ
iale pentrusistemul juridic.APADOR-CH sus
ţ
ine ca este absolut necesara realizarea unui studiu de impact alnoii reglementari, conform art. 6
1
din Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativ
ă
.APADOR-CH formuleaz
ă
în continuare unele comentarii cu privire la proiectul deCod penal, devenit propunere legislativ
ă
, cu men
ţ
iunea c
ă
, din cauza grabei pentruadoptare, sistemul noului Cod penal propus la 19 mai 2009 nu a fost îndeajuns testatde c
ă
tre ini
ţ
iatori pentru a oferi garan
ţ
ia c
ă
, odat
ă
adoptat
ă
, noua reglementare nuva fi urmat
ă
de numeroase modificari.În plus, între 19 mai si 2 iunie 2009 au mai fost aduse unele modific
ă
ri a proiectuluide Cod penal, din care cel pu
ţ
in una identificat
ă
de APADOR-CH, cu efectenegative,. Este vorba despre eliminarea din varainta proiectului/propunerii din2.06.2009 a dispozi
ţ
iilor în care erau prev
ă
zute cazurile în care fapta de violare avie
ţ
ii private (art. 226) nu constituia infrac
ţ
iune (fostul alin. 4 al art. 226 dinproiectul de Cod penal postat pe site-ul Senatului la 19 mai 2009).PARTEA GENERAL
Ă
 
Ca remarc
ă
de ordin general, asocia
ţ
ia insist
ă
din nou pentru
introducerea sanc
 ţ 
iunii penale a
muncii în folosul comunit 
ăţ 
ii ca pedeaps
ă
principal 
ă
 .
În varianta subcomisiei,aceast
ă
form
ă
de sanc
ţ
ionare – des folosit
ă
în
ţă
rile cu sistem democratic solid – sereg
ă
se
ş
te numai ca
alternativ
ă 
la încarcerare pentru neplata amenzii
(art.64)
. Munca în folosul comunit 
ăţ 
ii mai apare ca
una
dintre numeroasele condi
 ţ 
ii pe care o persoan
ă 
 condamnat 
ă 
trebuie s
ă 
le îndeplineasc
ă 
pentru a beneficia de
amânarea execut 
ă
rii 
 
2
 pedepsei 
(art.83)
 sau, dup
ă 
caz, de
 suspendarea execut 
ă
rii pedepsei sub supraveghere
 (art.91)
 .
 
1.
 
Art. 19 - Legitima ap
ă
rare.
Textul propus nu rezolv
ă
disputele practice
ş
i teoretice privind ap
ă
rarea legitim
ă
; în practic
ă
, este greu de apreciat
ş
i ac
ţ
ionat
propor
ţ
ional
, în condi
ţ
iile unui atac imediat. Enevoie de un text mai clar, care s
ă
l
ă
mureasc
ă
disputele de pân
ă
acum.Asocia
ţ
ia consider 
ă
c
ă
, la alineatul (2), este de preferat expresia “
necesar 
ă
” în loc de“
 propor 
 ţ 
ional 
ă
”, deoarece, dup
ă
cum s-a pronun
ţ
at
ş
i doctrina,
necesitatea nu estesimilar
ă
cu propro
ţ
ionalitatea, o ap
ă
rare necesar
ă
putând fi mai grav
ă
decât atacul
.Ideea de propor 
ţ
ionalitate a ap
ă
r 
ă
rii oblig
ă
în mod excesiv victima atacului iminent sau încurs de desf 
ăş
urare la efectuarea unor calcule
ş
i evalu
ă
ri “pe moment” pentru a g
ă
si ocale de ripost
ă
adecvat
ă
/egal
ă
cu atacul, obliga
ţ
ie care nu
ţ
ine cont de realitate
ş
i denecesitatea prioritar 
ă
ca victima s
ă
se apere
ş
i nu s
ă
-
ş
i protejeze agresorul. Între victim
ă
 
ş
i agresor nu are loc un “duel” care trebuie s
ă
se desf 
ăş
oare dup
ă
reguli “cavalere
ş
ti”(eventual, s
ă
aib
ă
s
ă
 bii de aceea
ş
i lungime). Victima trebuie s
ă
aib
ă
mai întâi dreptul s
ă
 se apere, s
ă
se protejeze pe sine,
prin orice mijloc necesar în raport de condi
ţ
iileconcrete
ale incidentului
ş
i numai dup
ă
aceea trebuie pus
ă
problema protec
ţ
ieiagresorului.La alineatul (3), trebuie eliminat
ă
expresia din final, respectiv “
ori în timpul nop
 ţ 
ii 
”,întrucât va crea probleme de interpretare. Aceasta deoarece, din redactarea textuluiactual, rezult
ă
c
ă
 
ş
i o p
ă
trundere cu drept în locuin
ţă
(la invita
ţ
ia locatarului), dac
ă
are locîn timpul nop
ţ
ii, e o cauz
ă
de legitim
ă
ap
ă
rare. Nici în textul art. 44 din actualul Cod penal nu exist
ă
vreo referire la timpul de zi sau de noapte, întrucât, în orice moment alzilei sau nop
ţ
ii ar avea loc, spre exemplu, o p
ă
trundere f 
ă
r 
ă
drept ea trebuie s
ă
fie o cauz
ă
 de legitim
ă
ap
ă
rare.În raport cu comentariile precedente, asocia
ţ
ia propune modificarea alin. (2)
ş
i (3) ale art.19, dup
ă
cum urmeaz
ă
:
“(2) Ap
ă 
rarea este legitim
ă 
când este
necesar 
ă
pentru a respinge un atac material,direct, imediat 
 ş
i injust îndreptat împotriva vie
 ţ 
ii, integrit 
ăţ 
ii corporale, s
ă 
n
ă 
t 
ăţ 
ii,libert 
ăţ 
ii, bunurilor sau celorlalte drepturi, fie ale sale, fie ale altei persoane sauîmpotriva unui interes general.(3) Este prezumat 
ă 
ca necesar 
ă 
în sensul alin. (2)
 ş
i fapta s
ă 
vâr 
 ş
it 
ă 
pentru respingerea sau ap
ă 
rarea de p
ă 
trunderea f 
ă 
r 
ă 
drept a unei persoane prin violen
 ţă 
 , viclenie, efrac
 ţ 
ie sau prin alte asemenea mijloace, într-o locuin
 ţă 
 , înc
ă 
 pere, dependin
 ţă 
sau loc împrejmuit 
 ţ 
inând de acestea.
“
 
 
32.
 
Art. 38 – Concursul de infrac
ţ
iuni.
Este complet nepractic
ă
men
ţ
inerea distinc
ţ
iei dintre concursul real
ş
i cel ideal (formal)de infrac
ţ
iuni, în condi
ţ
iile în care regimul sanc
ţ
ionator este acela
ş
i pentru ambelecategorii. În practic
ă
, aceast
ă
distinc
ţ
ie a creat probleme în mod artificial, multe cas
ă
rifiind dispuse pe motivul c
ă
în loc de concurs real trebuia re
ţ
inut cel ideal sau invers. Semen
ţ
ine astfel un formalism excesiv
ş
i se ajunge în mod artificial la hot
ă
râri casate.In art. 38 trebuie reglementat
ă
doar no
ţ
iunea de “concurs de infrac
ţ
iuni”, f 
ă
r 
ă
distinc
ţ
iiîntre real
ş
i formal, în defini
ţ
ia acestui concurs urmând a fi incluse atât defini
ţ
iaconcuruslui real, cât
ş
i a celui formal.3.
 
Art. 53 – Pedepsele principale
 APADOR-CH solicit
ă
introducerea unei pedepse principale intermediare între amend
ă
 
ş
iînchisoare denumit
ă
“Serviciu în folosul comunit
ăţ
ii” (sau “Munca în folosulcomunit
ăţ
ii”), prin care condamna
ţ
ii s
ă
fie obliga
ţ
i s
ă
desf 
ăş
oare un num
ă
r specificat deore pentru comunitate. Rolul pedepsei intermediare este de a l
ă
rgi sfera de cuprindere aalternativelor la încarcerare.Reglementarea privind num
ă
rul de ore de serviciu în folosul comunit
ăţ
ii ce urmeaz
ă
s
ă
 fie executate trebuie s
ă
prevad
ă
condi
ţ
ia propro
ţ
ionalit
ăţ
ii, în sensul c
ă
se va avea învedere situa
ţ
ia fiec
ă
rui condamnat
 
(angajat/neangajat, elev, student, ocupa
ţ
ie permanent
ă
) în a
ş
a fel încât persoana s
ă
poat
ă
respecta hot
ă
rârea judec
ă
toreasc
ă
f 
ă
r 
ă
  periclitarea carierei sau existen
ţ
ei cotidiene a sa
ş
i a familiei sale.4.
 
Art. 63 – Înlocuirea pedepsei amenzii cu închisoarea.
 Asocia
ţ
ia solicit
ă
eliminarea acestui articol. Prin el, se realizeaz
ă
o discriminare între ceice au mijloace materiale (pot fi executa
ţ
i silit)
ş
i cei ce nu au, deci nu pot fi executa
ţ
i silit.Cei f 
ă
r 
ă
mijloace materiale, neputând fi executa
ţ
i silit, vor trebui s
ă
mearg
ă
la închisoare.Este adev
ă
rat c
ă
textul se refer 
ă
la persoana de
rea credin
 ţă 
, îns
ă
trebuie subliniat c
ă
în jurispruden
ţă
s-a considerat c
ă
este de rea credin
ţă
o persoan
ă
care, de
ş
i are capacitate demunc
ă
, nu realizeaz
ă
venituri pentru c
ă
nu munce
ş
te. Asocia
ţ
ia consider 
ă
c
ă
re
ţ
inerea“relei-credin
ţ
e” a celor lipsi
ţ
i de mijloace materiale este discutabil
ă
în raport de actualeledispozi
ţ
ii constitu
ţ
ionale, care prev
ă
d doar dreptul - nu
ş
i obliga
ţ
ia - la munc
ă
. În modnormal,
insolvabilitatea nu poate fi surs
ă
de sanc
ţ
iuni suplimentare, de privare delibertate.
 Ca principiu, transformarea amenzii neîncasate în închisoare (denumit
ă
“
constrângere decorp
”) este o m
ă
sur 
ă
privativ
ă
de libertate caracterizat
ă
de Curtea European
ă
aDrepturilor Omului ca fiind
arhaic
ă
(hot
ă
rârea Cur 
ţ
ii din anul 2002 în cazul Goktanc/Franta). Or, proiectul codului penal trebuie s
ă
fie un proiect modern.
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...