Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
De ce un creştin ortodox nu poate fi evoluţionist

De ce un creştin ortodox nu poate fi evoluţionist

Ratings: (0)|Views: 40 |Likes:
Published by Dan Constantin
de S.V. Bufeev
de S.V. Bufeev

More info:

Published by: Dan Constantin on Sep 02, 2013
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/23/2013

pdf

text

original

 
 1
1
 S.V. Bufeev
 Fugi
 ţ 
i de idei
le nebuneşti ale
 filosofilor carenu se ru
 ş
ine
ază
 
 să spună
 
că sufletul lor ş
i sufletul unui câine sunt la fel 
 şi că
ei au fost pe
 ş
ti.
 Sfântul Vasile cel Mare
Care este atitudinea o
rtodoxă faţă de ş
tiin
ţele naturii? Această întrebare nu are în acestmoment un răspuns riguros ş
i lipsit de ambiguitate. Ideea nu este la fel de mult într-o explica
ţ
ie
detaliată a diferitelor sale aspecte c
ât în posibilitatea unui punct de vedere ortodox coerent asupra problemelor cheie ale
ş
tiin
ţ
ei naturale. Este oare posibil
cu adevărat să
se împace dogmele ortodoxe
ş
i cuno
ş
tin
ţ
ele
ş
tiin
ţ
ifice? De exemplu, se poate combina referatul biblic al crea
ţ
iei
ş
i în
ţ
elegereacre
ştină a scopului său cu teoria cosmogonică contemporană
a" big-bang"-ului
ş
i eventualadezvoltarea evolutiv
ă
al universului, sau cu conceptul de origine a vi
eţii
bazat pe distrugere(muta
ţ
ii)
ş
i moarte (selec
ţia naturală)? Este vreodată
educa
ţia ortodoxă
compatibil
ă
cu o astfel de
 perspectivă materialistă? Unele publicaţ
ii cre
ştine apologetice au ca scop găsirea unui răspuns
 pozitiv. Cu toate acestea
, atractivitatea unui astfel de răspuns este înşelăto
are, deoarece transmite
ideea că este posibil să se ajungă
la
Adevărul Divin fără
a crede în Hristos, doar cu ajutorulra
ţ
ionamentului
ş
tiin
ţ
ific al min
ţii omeneşti
.
Şi
tot ce nu e din credin
ţă păcat
este (Romani XIV, 23).
Fără Dumnezeu, nici ştiinţa şi
nici un alt concept al gândirii umane nu
duce la Adevăr, ca să nu se
laude tot trupul înaintea lui Dumnezeu (1 Corinteni I, 29). Mântuitorul Însu
ş
i a spus: "Eu nu de laom
mărturi
a iau" (Ioan V, 34); "Tot acela ce
este din adevăr 
îmi
ascultă glasul Meu" (Ioan
XVIII,37), "Acela ce nu este cu Mine asupra Mea este" (MateiXII, 30).Sf. Teof 
 scria:
"Învăţătura pozitivă a Bisericii serveş
te pentru a
ş
ti
dacă un concept este d
in
Adevăr 
. Acesta este un test de
turnesol pentru toate învăţăturile
. Orice este de acord cu el,trebuie acceptat, iar ce nu - respins. Acest lucru se poate
face fără deliberări suplimentare"
2
. "
Ş
tiin
ţ
a merge înainte
rapid, lăsaţ
i-o
să facă acest lucru. Dar dacă
ei deduc ceva încontradic
ţ
ie cu revela
ţia divină, sunt cu siguranţă
pe drumulminciunii, nu-
i urmaţi
"
3
. "Credincio
ş
ii au dreptul de a
măsura lucrurile materiale cu cele duhovniceşti
, atunci cândmateriali
ş
tii ajung pe
tărâmul
duhovnicesc
, fără
cel mai micscrupul... Noi avem în
ţ
elepciunea ca partener al nostru, întimp ce al lor este prostia. Lucrurile materiale nu pot fi nici
1
Traducere după versiunea engleză făcută
de Dr. Evgheni Selenski evgeny@dcs.gla.ac.uk.
2
St Feofan Zatvornik,
 Nastavleniya v duhovnoi zhisni
. - Pskov-Pechery Monastery of Holy Dormition:Mosc. Patriarchate Publ., 1994.
3
St Feofan Zatvornik, Sozertsanie I razmyshlenie. - Moscow, Pravilo very, 1998.
 
 2 puterea
şi nici
scopul. Ele sunt doar mijloace
ş
i domeniul de activitate al puterilor 
duhovniceşti
prinac
ţ
iunea începutului duhovnicesc al tuturor lucrurilor (
Făcătorul
)
4
". Pentru a ajunge la adevărata
în
ţ
elegere a crea
ţ
iei lui Dumnezeu nu ar trebui ca cineva,
făcând pe
 placul acestei epoci materialiste(Romani XII, 2),
să proiecteze adevărul revelat pe realizări ş
tiin
ţ
ifice, deoarece în lumina revela
ţ
iei
divine Adevărul însuşi
ne este dat în întregime
ş
i simplitate în
măsura în care place lui Dumnezeu.Dimpotrivă, ar trebui să
 privim
ş
tiin
ţ
a din punct de vedere duhovnicesc dumnezeiesc, cum a spusSfântul Vasile cel Mare,"
să cercetez alcătuirea lumii şi să contempl
uuniversul nu pe temeiul principiilor filosofiei lumii, ci pe temeiul
învăţăturilor pe care Dumnezeu le
-a dat lui Moise, slujitorul Lui, Care i-avorbit lui Moise aievea, nu prin enigme. (Numeri XII, 8)"
5
 Piatra de temelie a atitudinii ortodoxe
faţă
de
ş
tiin
ţă este conceptul
de Crea
ţ
ie -
originea universului, vieţii ş
i a omului
. Din perspectivă
cre
ştină, legile care guvernează lumea de astăzi şi înainte de cădere
suntdiferite în principiu, deoarece tot ce era creat de Dumnezeu la început afost
desăvârş
it
şi nemuritor. Sf. Ignatie scrie: "Astăzi, pământul
 pe care-lvedem este diferit. Nu
cunoaş
tem starea din
sfântă fecioria sa;
îl
cunoaş
tem în stare de
stricăciune şi de osândă,
 
îl ş
tim deja
legat să fie
ars;a fost p
lănuit
 pentru
veşnicie
".În zilele no
astre este o mare ispită pentru oamenii de ştiinţă contemporani recent convertiţi
 la Ortodoxie de a
împăca
ipotezele cosmogonice cu
relatarea de către Moise
a celor 
Ş
ase Zile.Incoeren
ţ
a
logică originală a tuturor acestor ipoteze rezidă în încercările de
a descrie apari
ţ
ia
ş
idezvoltarea lumii cu ajutorul legilor universului deja existente. Crea
ţ
ia este, în principiu, un conceptreligios,
şi
nu unul
ş
tiin
ţific. Dimpotrivă, religiozitatea a acestui concept ş
tiin
ţ
ific
se află
în naturasa atee (în credin
ţ
a i
nexistenţei lui
Dumnezeu).
 În ciuda sterilităţii sale ştiinţifice, evoluţia, a rămas până în prezent un concept 
 aproape de neegalat.
În 1885 N. I. Danilevski scria
că "teoria evoluţ
iei nu este o
învăţătură biologică
, deoarece este filosofic
ă, o cupolă
de pe
clădirea
 materialismului mecanic, prin care numai este posibil
să se
explicesuccesul ei fantastic
fără
leg
ă
t
ură
cu
realizări ş
tiin
ţ
ifice reale"
6
. Aici estemotivul pentru care teoria evolu
ţ
iei în ciuda
sterilităţii
sale
ş
tiin
ţ
ifice, a
rămas până în p
rezent un concept aproape de neegalat: ea satisfacenecesitatea de a avea o explica
ţie materialistă a tuturor lucrurilor, dovedind"ştiinţific" originea naturală a tuturor formelor vi
i, omul inclus. Procedândastfel, teoria evolu
ţiei depăşind cu mult
limitele
ş
tiin
ţ
ei - în zona decredin
ţă
- cere
în numele ştiinţei
negarea lui Dumnezeu, purtând to
ată
responsabilitatea pentru astfel de nebunie: "Zis-a cel nebun în inima sa: Nueste Dumnezeu." (Ps 13, 1; 53, 1; Apoc XVI, 9).Se poate în mai multe moduri infirma
ş
tiin
ţ
ific inconsisten
ţ
a teoriei evolu
ţ
iei - fie cea
darwinistă
fie
omologul său contemporan sintetic sau orice modificare a celor 
 
două
, inclusiv cele cuforme teiste. Cu toate acestea, orice argumentare
ş
tiin
ţifică este condiţ
ional
ă. Teoria evoluţ
iei nueste o teorie
ş
tiin
ţifică în sens riguros. Este o perspectivă
de lume, percep
ţ
ie, un concept religios (
ş
i
anume, păgân) de origine a lumii care străbate întreaga ş
tiin
ţă contemporană
 pun
ând la bază
ideea
4
St Feofan Zatvornik,
 Nastavleniya v duhovnoi zhisni
.
5
Sf. Vasile cel Mare
 Hexaimeron
6
N.Ya. Danilevsky,
 Darwinism, A critical study
. - St Petersburgh., 1885.
 
 3
că lumea are în sine un mecanism pentru dezvoltar 
ea sa proprie, auto-perfec
ţ
ionarea fiind în ac
ţ
iunede miliarde de ani.În
ţ
elegerea cre
ştină a lumii afirmă, totuşi, că din momentul în care Adam a căzut, lumea a
fost
legată să fie dusă la
involu
ţ
ie -
degenerare, în timp ce toată forţ
a creatoare vine de laDumnezeu,
şi nu de la lume. Dacă cineva vrea să vorbească de evoluţie, să vorbească de creştereaduhovnicească
voluntar 
ă
 
 pe o bază personală în ceea ce priveş
te dobândirea plinirii imaginii luiDumnezeu,
şi nu
despre evolu
ţia biologică a speciei Homo sa
 piens. În acest sens, evolu
ţ
ia omuluinu este supus
ă
legilor naturale, ci legii supranaturale a mântuirii.
O perspectivă
evolu
ţ
i
onistă
a istoriei lumii, care o
interpretează ca pe un proces de perpetuă
lupt
ă
pentru perfec
ţ
iune a tuturor formelor de via
ţă
conducând
"săgeat
a" dezvolt
ă
rii de la organismesimple l
a om este incompatibilă cu înţelegerea ortodoxă exprimată de către Sfinţii Părinţ
i aiBisericii. Punctul de plecare de vedere cre
ştin este că omul a fost p
us în
 partea de sus a demnităţ
iidate de Dumnezeu, dar cedând ispitei de dezvoltare evolutiv
ă
independent
ă
 
a căzut
încercând
dobândească o poziţie
 
mai înaltă şi târând după el în căderea din har toată creaţia.
Atitudinea fa
ţă de
evolu
ţ
ionism nu este una abstract filosofic
ă
sau o întrebare
ş
tiin
ţ
if 
ică deosebită. Este o problemăduhovnicească, o problemă ce priveş
te credin
ţ
a
ş
i mântuirea ve
şnică
-
se ocupă cu început
ul,existen
ţ
a
ş
i sfâr 
şitul lumii. Această problemă formează
mentalitatea unui individ, atitudinea lui fa
ţă
de via
ţă ş
i morala.Principalul punct de dezacord al evolu
ţ
ionismului
ş
i cre
ş
tinismului este problema originiiorganismelor vii. Apostolul Pavel ne-a poruncit
să nu dăm învăţături diferite de a
le lui,
şi
nici
nu
luăm
a
minte la basme şi neamuri fără sfârşit, care fac întrebări ma
i mult decât socoteala luiDumnezeu cea în credin
ţă (1
Timotei I, 3-
4). Toate învăţăturile ş
tiin
ţ
ifice, religioase
ş
i filosoficeexisten
ţ
iale care decurg din afara Vechiul Testament
ş
i revela
ţ
iei cre
ş
tine descriu na
şteri fără sfârş
it
şi transformări multil
aterale ale lucrurilor 
 bazate pe teza nimic nu poate apară din nimic
altceva. Lumea este în
ţeleasă fie din punct de vedere doar 
al
transformări
lor de substan
ţă materială
care vin cu forme mai complexe de la cele mai simple sau ca emana
ţ
ia(pornind de la) divinit
ăţii
sau, în sfâr 
ş
it, ca identitate a lumii cudivinitatea. Diferen
ţ
a este doar în faptul
, în primul caz,
se înţelege
evolu
ţia fizică
; în
celălalt
, apari
ţ
ia noilor 
forme este definită de stareaspirituală a obiectului
trecut printr-o serie d
e reîncarnări. Cu toate
acestea, în ambele cazuri, baza
se află
în ideea evolu
ţ
ionist
ă
 
(păgână
)a apari
ţ
iei
unor noi entităţ
i din cele vechi. Evolu
ţ
ioni
ş
tii, la fel ca to
ţi
 ceilal
ţi
 
 păgâni, încearcă să precizeze
, cosmosul provine din haosul primitiv. Despre zeii "ce fac" o astfel detransformare de haos în cosmos Sf. GrigoriePalama a spus: "Un dumnezeu ce nu crea
 din nimic, un dumnezeu care nu a existatînainte
de materie…
nu este dumnezeu. S
ă
 adaug ceva la cuvintele proorocului:
'Dumnezeii care cerul şi pământul n
-
au făcut să piară de pre pământ şi dedesubtul cerului acestuia!
(IeremiaX, 11), precum
ş
i acei teologi care i-au
născocit
"
7
. L.A. Tihomirov
notează: "Ideea de creaţ
ie ar putea veni doar din
revelaţia
Celui care estedincolo de legile de materiei pe care El Însu
ş
i a creat-o. Pentru mintea
omenească
, care nu a observat nicicând un astfel de lucru
ş
i care
ş
tie doar na
ş
tere, evolu
ţ
ie
ş
i transformare a lucrurilor existente, ideea de a veni înfiin
ţă din nimic este absurdă
. Aceasta nu ar fi putut întâmpla
nimăn
ui
ş
i
7
St Grigory Palama. V zaschitu svyaschenno-bezmolvstvuyuschikh. - Moscow, Kanon, 1995.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->