Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Curs lemn 3

Curs lemn 3

Ratings: (0)|Views: 3|Likes:
Published by Adina Gh
UTCB
UTCB

More info:

Categories:Types, Presentations
Published by: Adina Gh on Sep 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/02/2013

pdf

text

original

 
 
CURS 3CALCULUL ELEMENTELOR DE CONSRUC
Ţ
IE DIN LEMN1. PROPRIET
 ĂŢ
ILE FIZICE
Ş
I MECANICE ALE LEMNULUI1.1 Propriet
ăţ
ile fizice ale lemnului
 
Contragerea
ş
i umflareaFiind alc
ă
tuit din
ţ
esuturi vegetale, lemnul are propriet
ăţ
i hidrofile. Astfel, înafara apei de constitu
ţ
ie, legat
ă
chimic, care reprezint
ă
cca. 1% din masalemnoas
ă
, lemnul mai poate con
ţ
ine ap
ă
higroscopic
ă
 
ş
i ap
ă
liber
ă
saucapilar
ă
.Higroscopicitatea lemnului se caracterizeaz
ă
prin faptul ca umiditatea lui seg
ă
se
ş
te într-un anumit echilibru cu umiditatea aerului înconjur
ă
tor
ş
i oscileaz
ă
  împreun
ă
cu acesta. În aerul saturat cu vapori de ap
ă
la temperatura de20
0
C, lemnul poate con
ţ
ine o umiditate higroscopic
ă
(în func
ţ
ie de esen
ţă
) dela 25 pân
ă
la 33% când este perfect uscat. Odat
ă
cu cre
ş
terea temperaturii,cantitatea de umiditate pe care o con
ţ
ine higroscopic lemnul, se mic
ş
oreaz
ă
. Apa higroscopic
ă
se elimin
ă
greu
ş
i, varia
ţ
ia con
ţ
inutului ei conduce lamodificarea propriet
ăţ
ilor fizico-mecanice ale lemnului
ş
i la modific
ă
ri devolum ale pieselor de lemn. Cre
ş
terea umidit
ăţ
ii higroscopice produceumflarea lemnului iar uscarea, contragerea sa.
 
Greutatea lemnuluiGreutatea specific
ă
a masei lemnoase, absolut uscat
ă
, indiferent de specie,poate fi considerat
ă
ca fiind egal
ă
cu 1,54 daN/cm
3
. Greutatea specific
ă
 aparent
ă
îns
ă
, variaz
ă
de la specie la specie,
ş
i chiar la aceea
ş
i specie,depinde
ş
i de umiditate, de procentul de lemn târziu, etc. Cantitateasubstan
ţ
ei lemnoase, care revine la unitatea de volum a unui element delemn, cu alte cuvinte densitatea lui, determin
ă
, la temperatura
ş
i umiditateadate, nu numai greutatea specific
ă
a lemnului, ci
ş
i rezisten
ţ
a acestuia laac
ţ
iunile mecanice.
 
Dilata
ţ
ia termic
ă
a lemnuluiDilata
ţ
ia termic
ă
se suprapune cu contragerea dar, deforma
ţ
iile dincontragere sunt mai mari decât cele din varia
ţ
ii de temperatur
ă
. Dilata
ţ
ialiniar
ă
a lemnului în lungul fibrelor la înc
ă
lzire
ş
i r
ă
cire este mult mai mic
ă
 decât la celelalte materiale de construc
ţ
ii tradi
ţ
ionale (de 2-3 ori mai mic
ă
 
 
 
decât la o
ţ
el, beton, etc), din acest motiv ne
ţ
inându-se cont în calculeleobi
ş
nuite de eforturile din varia
ţ
ii de temperatur
ă
. Valoarea mic
ă
a dilata
ţ
iei termice a lemnului în lungul fibrelor elimin
ă
 necesitatea execut
ă
rii rosturilor de dilata
ţ
ie.
 
Conductivitatea termic
ă
a lemnuluiDatorit
ă
structurii sale poroase
ş
i a compozi
ţ
iei sale celulozice, lemnul are oconductivitate termic
ă
redus
ă
.Conductivitatea termic
ă
a acestui material de construc
ţ
ie în lungul fibreloreste mai mare decât cea normal
ă
pe fibre; un lemn dens
ş
i umed este maibun conduc
ă
tor de caldur
ă
decât un lemn u
ş
or
ş
i uscat.
1.2 Propriet
ăţ
ile mecanice ale lemnului
 
Influen
ţ
a anizotropiei. Rezisten
ţ
a lemnului la solicit
ă
ri de lung
ă
durat
ă
 Structura anizotropic
ă
a lemnului exercit
ă
o influen
ţă
nu numai asuprapropriet
ăţ
ilor fizice, dar
ş
i asupra propriet
ăţ
ilor mecanice, elastice
ş
i plasticeale lemnului. Rezisten
ţ
a lemnului difer
ă
, în diferite direc
ţ
ii,
ş
i depinde deunghiul dintre direc
ţ
ia efortului
ş
i direc
ţ
ia fibrelor. În cazul în care direc
ţ
ia deac
ţ
iune a for
ţ
ei coincide cu direc
ţ
ia fibrelor lemnului, rezisten
ţ
a atinge ovaloare maxim
ă
; ea este de câteva ori mai mic
ă
în cazul în care for
ţ
aac
ţ
ioneaz
ă
sub o înclinare mare fa
ţă
de direc
ţ
ia fibrelor. În aceast
ă
privin
ţă
,lemnul se deosebe
ş
te fundamental de o
ţ
elul de construc
ţ
ii
ş
i de alte materialeizotrope.Rezisten
ţ
a lemnului determinat
ă
pe epruvete mici nu poate servi totu
ş
i dreptindice de rezisten
ţă
a sortimentelor reale: bârne, scânduri, dulapi
ş
i grinzi – întrebuin
ţ
ate în construc
ţ
ii. La indicii de rezisten
ţă
ai epruvetelor standardtrebuie introduse corec
ţ
ii substan
ţ
iale, care iau în considera
ţ
ie, în special,influen
ţ
a defectelor lemnului. Dintre aceste defecte, o mare importan
ţă
o aunodurile limitate de fibre torse, fibra tors
ă
în general
ş
i cr
ă
p
ă
turile. Influen
ţ
anegativ
ă
a defectelor, care mic
ş
oreaz
ă
mult capacitatea de rezisten
ţă
aelementelor, a
ş
a cum arat
ă
experien
ţ
ele, are un efect diferit la întindere,compresiune, încovoiere, strivire
ş
i forfecare.
 
Comportarea lemnului la întindereÎncerc
ă
rile epruvetelor standard dovedesc c
ă
lemnul are o rezisten
ţă
mare la întindere.
 
 
Prezen
ţ
a nodurilor mic
ş
oreaz
ă
mult rezisten
ţ
a la întindere; prezint
ă
 importan
ţă
nu numai dimensiunile nodurilor, dar
ş
i pozi
ţ
ia lor, pe perimetruldimensiunii elementului.Experien
ţ
ele arat
ă
, de asemenea, c
ă
nu numai nodurile dar
ş
i sl
ă
birilesec
ţ
iunilor prin g
ă
urire
ş
i t
ă
ieturi, din cauza concentr
ă
rii eforturilor în acelezone, mic
ş
oreaz
ă
rezisten
ţ
a elementelor întinse, în compara
ţ
ie cu elementelenesl
ă
bite, cu aceea
ş
i sec
ţ
iune net
ă
util
ă
.În plus, pentru a evita o sl
ă
bire exagerat
ă
a elementelor de construc
ţ
ie dinlemn, chiar prin noduri
ş
i fibre torse mici, normele interzic întrebuin
ţ
area laelementele principale ale construc
ţ
iilor de lemn a unor sec
ţ
iuni utile (nete)mai mici de 50 cm
2
.
 
Comportarea lemnului la compresiune în lungul fibrelorPentru lemnul de r
ăş
inoase, rezisten
ţ
a la compresiune în lungul fibrelor, laepruvetele standard, este de aproximativ 2-2,5% ori mai mic
ă
decâtrezisten
ţ
a la întindere.Influen
ţ
a defectelor – a nodurilor
ş
i a sl
ă
birilor locale este mai mic
ă
lacompresiune în compara
ţ
ie cu întinderea, din cauza comport
ă
rii mai plasticela compresiune, care contribuie la uniformizarea supraînc
ă
rc
ă
rilor locale. Având în vedere c
ă
dimensiunile sec
ţ
iunii transversale a elementelorcomprimate în construc
ţ
ii se stabilesc luând ca baz
ă
rezisten
ţ
a redus
ă
, înleg
ă
tur
ă
cu luarea în considerare a posibilit
ăţ
ii flambajului, trebuie s
ă
serecunoasc
ă
faptul c
ă
elementele de lemn lucreaz
ă
mai sigur la compresiunedecât la întindere. Prin aceasta se explic
ă
utilizarea pe scar
ă
mare, ca fiindcele mai rezistente, a construc
ţ
iilor mixte de metal
ş
i de lemn, ale c
ă
rorelemente principale întinse sunt executate din o
ţ
el, iar cele comprimate – dinlemn.
 
Comportarea lemnului la încovoiereRezisten
ţ
a lemnului de pin
ş
i de molid la încovoiere ocup
ă
o pozi
ţ
ieintermediar
ă
între rezisten
ţ
a de rupere la întindere
ş
i rezisten
ţ
a de rupere lacompresiune.Influen
ţ
a defectelor principale – a nodurilor
ş
i a fibrei torse – la încovoiere –este foarte mare, în special în cazul prezen
ţ
ei lor în zona întins
ă
.
 
Comportarea lemnului la strivireStrivirea lemnului se poate produce în lungul fibrelor, normal pe fibre
ş
i subun unghi fa
ţă
de direc
ţ
ia fibrelor.Rezisten
ţ
a la strivire în lungul fibrelor difer
ă
pu
ţ
in de rezisten
ţ
a lacompresiune în lungul fibrelor. Cel mai slab rezist
ă
lemnul la strivire normal
ă
 

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->