Related Docuements
Sfantul Ignatie Briancianinov - Despre inselare
Sfantul Ignatie Briancianinov - Despre inselare
From unpacatos
Biografia lui Carol cel MareCel mai important rege medieval s-a nascut in 742, intr-un loc necunoscut. Eragerman de origine, si mostenea cateva caracteristici ale acestui popor – taria fizica,curajul, mandria. Nu era prea cultivat; a citit doar cateva carti la viata lui - dar bune; la batranete a incercat sa invete sa scrie, dar nu prea a reusit niciodata. Cu toate acestea, stialimba teutona si latina literara, si intelegea greaca.In anul 771 Carolman al II-lea moare, iar Carol, la varsta de 21 de ani, devinesingurul rege. Doi ani mai tarziu primeste o chemare urgenta din partea Papei Hadrian alII-lea impotriva lombarzilor, care invadau statele papale. Carol a atacat si a ocupat Pavia,a luat asupra sa coroana Lombardiei si a acceptat rolul de portector al Bisericii.Intors in capitala sa, stabilita la Aachen, initiaza o serie de 53 de campanii – aproape toate conduse de el – care duc la formarea Imperiului carolingian, cucerind sicrestinand Bavaria si Saxonia, distrugandu-i pe avari, aparand Italia de sarazini, intarindapararea Franciei impotriva arabilor din Spania. Saxonii de la granita de est erau pagani;arsesera o biserica crestina si faceau incursiuni in Galia; aceste motive au fost suficiente pentru Carol pentru a initia 18 campanii (772-804), care au avut loc cu o ferocitateneobosita din partea ambelor parti. Carol le-a dat de ales saxonilor intre crestinare simoarte; acestia au ales in final crestinarea dupa ce 4500 de saxoni rebeli au fostdecapitati..La Paderborn, in anul 777 Ibn al-Arabi, guvernatorul musulman al Barcelonei,cere ajutorul regelui crestin impotriva califului de Cordova. Carol isi conduce armata peste Pirinei, ataca si cucereste orasul crestin Pamplona, ii trateaza pe crestinii basci dreptdusmani, si a avanseaza pana la Saragossa. Dar intaririle promise de al-Arabi pentruinfrangerea califului nu apar. Carol isi da seama ca armata sa nu poate cuceri singuraCordova; primeste de veste ca saxonii s-au rasculat si se indreapta spre Cologne. El isiconduce armata inapoi prin trecatorile din Pirinei.Intr-o astfel de trecatoare, la Roncesvalles in Navarre, un grup de basci atacaariergarda francilor si o macelareste in intregime (778). Aici moare nobilul Hruodland,care va deveni 3 secole mai tarziu eroul celui mai faimos poem francez, “Chanson deRoland”.In 795, Carol trimite inca o armata peste Pirinei; marca Spaniei – o fasie dinnordul Spaniei – este cucerita, Barcelona capituleaza, iar Navarre si Asturias recunoscsuveranitatea francilor (806). Intre timp, Carol ii subjuga pe saxoni (785), opresteexpansiunea slavilor (789), ii infrange si ii disperseaza pe avari (790 - 805), iar in cel de-al 34-lea an de domnie si al 63-lea de viata, cade la pace.De fapt, el a iubit intotdeauna mai mult administratia decat razboiul, si a iesit pecampul de lupta pentru a forta unitate si credinta intr-o Europa de Vest macinata timp desecole de conflicte intre natii si credinte. El a reusit astfel sa aduca sub conducerea sa totioamenii intre Vistula si Atlantic, intre Marea Baltica si Pirinei, aproape toata Italia si omare parte din peninsula Balcanica. Cum ar fi putut un singur om competent saguverneze un teritoriu atat de vast si de variat? Era suficient de puternic la trup si minte pentru a stapani o mie de responsabilitati, pericole, revolte si chiar si comploturile fiilor sai de a-l asasina. Si-a extins puterea, si-a pastrat-o cu o puternica organizare militara, si a
intarit-o cu ritualuri religioase. Putea sa conduca o armata, sa convinga o multime, sa binedispuna nobilimea si sa domine clerul.A organizat serviciul militar, care a devenit o conditie pentru a stapani mai multdecat o mica proprietate. Orice om liber, chemat la arme, trebuia sa se prezinte cuechipamentul complet la contele locului, si fiecare nobil era responsabil pentru pregatireasi conditia fizica a supusilor sai.Participarea publica in guvernare era data de adunarile semianuale de proprietariinarmati, stransi la Worms, Valenciennes, Aachen, Geneva, Paderborn… de obicei in aer liber. La astfel de adunari, regele trimitea unor grupuri mai mici de nobili sau episcopi propunerile sale legislative; acestia le analizau si ii trimiteau sugestii; Carol formulacapitula, sau capitolele legislative, si le prezenta multimii pentru a astriga, in semn casunt aprobate; rar adunarile le dezaprobau prin mormaituri si gemete. Hincamr,arhiepiscop de Reims, ne-a transmis o ipostaza de-a lui Carol: “saluta oameniiremarcabili, conversa cu cei pe care ii vedea rar, arata interes blajin pentru batrani, si seamuza cu tinerii”.La aceste adunari, fiecare episcop si administrator trebuia sa raporteze regeluiorice eveniment important din provincia sa petrecut de la ultima adunare. Hincmar spune:“Regele dorea sa stie daca in vreo parte sau colt de regat oamenii erau nemultumiti, sicauza lor”. Uneori, reprezentantii regelui convocau cetatenii de seama pentru a aflaopiniile lor despre taxe, ordinea publica, criminalitate.Imperiul era impartit in comitate, fiecare guvernat spiritual de un episcop sauarhiepiscop, si in probleme laice de un conte. Comitatele de frontiera sau hotarele aveauguvernatori speciali. Roland de Roncesvalles, de exemplu, era guvernatorul hotaruluiBreton. Administratorii locali erau verificati de emisarii lui Carol pentru a li se verificaactiunile, judecatile, averea, pentru a verifica coruptia, nepotismul si exploatarea.Cu exceptia razboaielor sale, regimul lui Carol cel Mare a fost cel mai drept simai luminat pe care Europa la cunoscut de la Theodoric Gotul. Cele 65 de capitole dinlegislatia lui Carol sunt printre cele mai interesante articole de lege medievale.In anumite cazuri, nu erau atat de luminate ca ale regelui Liutprand alLombardiei: ele pastrau pedeapsa prin mutilare, pedeapsa cu moartea pentru pagani. Nutoate aceste capitole erau legi; unele erau raspunsuri la intrebari, altele erau intrebariadresate de Carol oficialilor, altele erau sfaturi morale. Unul din ele spunea: “Este necesar ca fiecare om sa caute sa-l slujeasca cat mai bine pe Dumnezeu si sa asculte de poruncilesale; deoarece Imparatul nu poate veghea asupra fiecarui om in disciplina sa personala.”Carol a dat legi pentru agricultura, industrie, finante, religie, cat si pentruconducere si morala. Regatul sau a intrat intr-o perioada cand economia sudului Frantei siItaliei era in declin datorita controlului Mediteranei de catre sarazini.Intreaga structura derelatii comerciale intre Europa de Vest, Africa si Levant era ingreunata. Doar evreii – pecare Carol i-a protejat din aceasta cauza – mentineau legatura dintre aceste teritorii.Comertul a supravietuit in Europa slava si bizantina si in nord. Canalul Englez si Marea Nordului vietuiau din punct de vdere comercial. Dar acest si acest lucru a fost deranjat,chiar inainte de moartea lui Carol, de catre pirati. Vikingii la nord si musulmanii la sudaproape au inchis porturile Frantei, si au izolat-o si au facut-o un stat bazat pe agricultura.Clasa mjlocie formata din negustori a decazut, nemaiexistand nici un grup care saconcureze cu aristocratia rurala; feudalismul francez a fost promovat de donatiile in pamanturi ale lui Carol si de triumful Islamului.
Carol s-a chinuit sa protejeze taranii liberi impotriva robiei, dar puterea nobililor,si circumstantele l-au frustrat. Pana si scalvia a crescut pentru o perioada, drept rezultat alrazboaielor carolingiene impotriva triburilor pagane. Proprietatile regale, periodic extinse prin confiscari, daruri, erau principala sursa de venituri ale regelui. Pentru mentinereaacestor pamanturi, a emis o “Capitulare de villis” uimitor detaliata, dezvaluind cercetareasa atenta aspura veniturilor si cheltuielilor. Paduri, drumuri, porturi si toate resurseleminerale din subsol erau proprietatea statului. Comertul era incurajat: targurile erau protejate, greutatile, unitatile de masura si preturile erau reglementate, taxele eraumoderate, erau construite si reparate drumuri si poduri, un mare pod a fost construit pesteRin la Mainz, raurile erau deschise navigatiei, si se planuia construirea unui canal pentrua lega Rinul cu Dunarea. A fost mentinuta o mondea stabila; dar lipsa aurului din Frantasideclinul comertului au dus la inclocuirea mondeleor din aur ale lui Constantin cu cele dinargint. Energia si grija regelui au ajuns in fiecare plan al vietii. A dat celor patru vanturinumele pe care le poarta si azi. A stabilit un sistem pentru ajutarea saracilor, i-a taxat penobili si clerici pentru a-l intretine, iar apoi a interzis cersitul.In vremea aceea, lipsa de cultur si faptul ca putini stiau sa citeasca il determina peCarol sa cheme carturari straini pentru a ridica nivelul scolilor din Franta. Diaconul Paula fost adus de la Monte Cassino, si Alcuin de la York (782) pentru a preda la scoala pecare Carol a organizat-o la palatul regal de la Aachen. Alcuin (735 – 804) era saxon,nascut langa York, si educat la scoala catedralei infiintata de epsicopul Egbert; in secolulVIII, Bretania si Irlanda erau inaintea Frantei din punct de vedere cultural. Cand regeleOffa din Mercia l-a trimis pe Alcuin in misiune la regele Carol, acesta din urma laimplorat pe invatat sa ramana; Alcuin, bucuros ca se afla in afara Angliei, este de acord saramana. A trimis in Anglia dupa carti si profesori, si in curand, scoala palatului era uncentru activ de studiu si copiat manuscrise, si o reforma a educatiei s-a raspandit in tinut.Printre elevi se aflau si Caorl, sotia sa Liutgard, fii sai, fata lui, Gisela, secretarasa, Eginhard, o calugarita si multi altii. Carol era cel mai bun dintre ei; studia retorica,dialectica, astronomia, a facut eforturi uriase pentru a invata sa scrie, iar Eginhard spune:”obisnuia sa tina tablite sub perna sa pentru ca in orele libere sa isi obisnuiasca mana saformeze litere; dar pentru ca a inceput aceste eforturi atat de tarziu in viata, nu a obtinutmari progrese”. A studiat din greu latina, dar la curtea sa a continuat sa vorbeascagermana la curtea sa; a alcatuit o carte de gramatica germana si a inceput sa stranga poezie germana. Cand Alcuin, dupa 8 ani in palatul regal, a cerut sa fie mutat intr-oatmosfera mai putin captivanta, Carol l-a numit fara nici o tragere de inima staret inTours. Acolo, Alcuin le-a spus calugarilor sa faca copii de mare acuratete ale cartilor latine. Si alte manastiri au urmat exemplul. Multe din cele mai bune texte clasice provinde la aceste
scriptoria
din secolul IX.In 787, Carol le-a trimis tuturor episcopilor si staretilor din Francia “Capitulare delitteris colendis”, o directiva pentru a studia literele. Ea indemna fiecare catedrala simanastire sa intemeieze scoli unde clericii si laicii la un loc sa poata invata sa citeasca sisa scrie. Un alt decret dat in 789 le solicita directorilor acestor scoli sa nu faca nici odiferenta intre fiii oamenilor liberi si ai serbilor, astfel incat sa se poata aseza in aceleasi banci si sa studieze gramatica, muzica si aritmetica. Un decret din 805 sustinea educatiamedicala, si un altul condamna superstitiile medicale. Dovada ca aceste indemnuri erauurmate este faptul ca au aparut multe scoli in Franta si vestul Germaniei. Theodulf,epsicop de Orleans, a organizat scoli in fiecare parohie a diocezei sale, i-a intampinat pe
of 00
Carol
Carol
822 Reads
Info and Rating
| Category: | |
| Rating: | |
| Upload Date: | 06/17/2009 |
| Copyright: | Attribution Non-commercial |
| Tags: |
Leave a Comment