Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
10Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Compostarea 1

Compostarea 1

Ratings:

5.0

(2)
|Views: 195 |Likes:
Published by catamaneapwn

More info:

Published by: catamaneapwn on Jun 17, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/22/2014

pdf

text

original

 
6.4. COMPOSTAREA
Metoda cea mai bun
ă
de valorificare a reziduurilor organice de tot felul o reprezint
ă
compostarea.
6.4.1 Ce este compostul?
Biroul de standardizare din Quebec define
ş
te compostul astfel: un produs matur solidrezultat din compostare, care este un proces condus de bio-oxidare a substratului organic heterogensolid incluzând o faz
ă
termofil
ă
.Prin compost se în
elege un produs ob
inut printr-un proces aerob, termofil, dedescompunere
ş
i sintez
ă
microbian
ă
a substan
elor organice din produsele reziduale, care con
inepeste 25 % humus relativ stabil format predominant din biomas
ă
microbian
ă
 
ş
i care în continuareeste supus unei slabe descompuneri fiind suficient de stabil pentru a nu se reînc
ă
lzi ori determinaprobleme de miros sau de înmul
ire a insectelor
ş
i are raportul C:N = 10-15Indiferent de originea
ş
i natura ei, materia organic
ă
, în func
ie de condi
iile de aera
ie
ş
iumiditate, evolueaz
ă
câtre o stare calitativ nou
ă
, relativ stabil
ă
fa
ă
de biodegradare, caracterizat
ă
 printr-un raport C:N similar humusului.Compostarea poate fi deci definit
ă
ca o metod
ă
de management al procesului de oxidarebiologic
ă
care converte
ş
te materiile organice heterogene în altele mai omogene, cu particule fineasem
ă
n
ă
toare humusului.Prin compostare se în
elege totalitatea transform
ă
rilor microbiene, biochimice, chimice
ş
ifizice pe care le sufer
ă
de
ş
eurile organice, vegetale
ş
i animale, de la starea lor ini
ial
ă
 
ş
i pân
ă
ajung în diferite stadii de humificare, stare calitativ deosebit
ă
de cea ini
ial
ă
, caracteristic
ă
produsului nouformat, denumit compost.Pentru fermierii ce nu dispun de suprafe
e suficiente pentru distribuirea produselor rezidualecompostarea constituie una din metodele de tratare
ş
i degajare a dejec
iilor în condi
iile protej
ă
riimediului ambiant Pentru aceasta ei trebuie s
ă
opteze pentru un sistem intensiv de aerare a gr
ă
mezii
ş
i s
ă
dispun
ă
de echipamentele necesare pentru amestecul gr
ă
mezii.
6.4.2 Fazele procesului de compostare.
S-au identificat trei faze principale ale procesului de compostare:
 
faza 1, stadiul de fermentare mezofil
ă
, care este caracterizat prin cre
ş
tearea bacteriilor
ş
itemperaturi între 25
ş
i 40
0
C;
 
faza 2, stadiul termofil în care sunt prezente bacteriile, ciupercile
ş
i actinomicetele (primul nivelal consumatorilor) la o temperatur
ă
de 50-60
0
C, descompunînd celuloza, lignina
ş
i alte materialerezistente; limita superioar
ă
a stadiului termofil poate fi la 70
0
C
ş
i este necesar s
ă
se men
in
ă
 temperatura ridicat
ă
cel pu
in o zi pentru a asigura distrugerea patogenilor
ş
i contaminan
ilor;
 
faza 3, îl constituie stadiul de maturare, unde temperaturile se stabilizeaz
ă
 
ş
i se continu
ă
unelefermenta
ii, convertind materialul degradat în humus prin reac
ii de condensare
ş
i polimerizare;ultimul obiectiv este de a produce un material care este stabil
ş
i poate fi judecat cu privire laraportul C:N; materialele bine compostate au un raport C:N redus; de ex. raportul C:N poatesc
ă
dea de la 30 la începutul procesului de compostare la 15 în compostul matur.În timpul compost
ă
rii active, descompunerea aerob
ă
genereaz
ă
bioxid de carbon
ş
i vapori deap
ă
. Descompunerea anaerob
ă
activ
ă
genereaz
ă
bioxid de carbon, metan
ş
i alte produse defermenta
ie care creeaz
ă
mirosuri nepl
ă
cute, pH redus în gr
ă
mada de compostare
ş
i inhib
ă
cre
ş
tereaplantelor. Numero
ş
i factori afecteaz
ă
generarea de mirosuri: cantitatea de oxigen din gr
ă
mad
ă
,caracteristicile materialelor supuse compost
ă
rii, pH –ul ini
ial al amestecului
ş
i materialele utilizateca aditivi. Chiar dac
ă
exist
ă
o aprovizionare bun
ă
cu oxigen (ob
inut prin difuzie, remaniere oriaerare for
at
ă
) în gr
ă
mada de compostare tot r
ă
mân unele pungi mai mici ori mai mari în careprocesul se desf 
ăş
oar
ă
în condi
ii anaerobe. Produsele din aceste pungi anaerobe se vor descompune
 
 în momentul în care ele ajung în condi
ii aerobe în gr
ă
mada de compostare. La condi
ii de pH în jurde 4,5 sau mai mici, microorganismele aerobe mor, se corodeaz
ă
echipamentele de lucru
ş
i aparmirosuri. pH-ul coborât
ş
i apari
ia mirosurilor sunt cei mai buni indicatori ai nevoii de oxigen. Ogr
ă
mad
ă
de compostare este predominant aerob
ă
dac
ă
concentra
ia oxigenului în gr
ă
mada decompostare este distribuit
ă
uniform
ş
i are valori peste 5-6 %. La valori ale oxigenului sub 3 % aparmirosurile
ş
i începe procesul de anaerobioz
ă
. Dac
ă
se întrerupe fluxul de aer în gr
ă
mad
ă
chiar
ş
inumai 2 minute atunci când activitatea microbian
ă
este ridicat
ă
în gr
ă
mad
ă
pot s
ă
apar
ă
proceseanaerobe. În condi
ii anaerobe, apar mirosuri generate de alcolii
ş
i acizii organici volatili forma
irapid, care coboar
ă
pH-ul gr
ă
mezii. Restabilirea condi
iilor aerobe printr-o aerare
ş
i porozitatecorespunz
ă
toare poate lua de la 2 la 6 zile.Organismele microbiene necesare pentru compostare apar natural în multe materialeorganice. Totu
ş
i, sunt numero
ş
i proprietari de produse vandabile pentru a activa ori a fi folosite castarter în compostare. Ad
ă
ugarea de culturi bacteriene ori alte produse se refer
ă
la inoculare ori îns
ă
mân
are. Cu toate c
ă
folosirea stimulatorilor poate stimula compostarea (în special asubproduselor care sunt relativ sterile), cei mai mul
i produc
ă
tori de compost le consider
ă
rareorinecesare. Cele mai obi
ş
nuite tipuri de aditivi folosi
i pentru dirijarea compost
ă
rii
ş
i îmbun
ă
t
ă
ireacalit
ă
ii produsului final sunt:
 
folosirea compostului care nu
ş
i-a terminat maturarea
ş
i este înc
ă
bogat în microorganisme cainocul (pân
ă
la 10 % din masa gr
ă
mezii de compostare);
 
folosirea carbonatului de calciu pentru corectarea deficitului de calciu
ş
i corectarea reac
ieiacide;
 
folosirea sîngelui
ş
i f 
ă
inii de coarne pentru a asigura azotul în absen
a gunoiului de grajd;
 
ă
ina de oase este utilizat
ă
pentru corectarea deficitului de fosfor
ş
i calciu;
 
solul argilos sau argila pur
ă
sunt folosite pentru a îmbun
ă
t
ă
i formarea compu
ş
ilor argilo-huma
i, în special pentru composturile ce se vor folosi pe solurile nisipoase;
 
gipsul este recomandat pentru îmbun
ă
t
ă
irea texturii solului;
 
roca fosfatic
ă
m
ă
cinat
ă
se adaug
ă
pentru eliberarea lent
ă
a fosforului accesibil;
 
nisipul
ş
i pulberea grosier
ă
de granit (în cantit
ă
i mici) au rolul de reducere a texturii preaargiloase
ş
i îmbun
ă
t
ă
ire a drenajului;
 
ă
in
ă
de alge marine se recomand
ă
ca surs
ă
de potasiu
ş
i microelemente;
 
organisme specifice ori preparate biodinamice,
ş
i
 
roci m
ă
cinate ori pudr
ă
aplicate pentru asigurarea microelementelor ori argilei; deasemeneaacestea reduc mirosurile nepl
ă
cute, îmbun
ă
t
ă
esc formarea humusului
ş
i drenajul.Municipalitatea din Calgary, Canada, a folosit ureea ca amendament cu azot
ş
i prin aceasta am
ă
rit viteza de compostare
ş
i a ob
inut temperaturi mai ridicate decât în variantele f 
ă
r
ă
uree. Casurs
ă
de azot pot fi folosite
ş
i ierburile, asfel c
ă
un amestec de frunze
ş
i ierburi composteaz
ă
în bunecondi
ii.
6.4.3 Avantajele
ş
i dezavantajele compost
ă
rii.
Principalele avantaje ale compost
ă
rii produselor reziduale zootehnice constau în:
 
asigur
ă
protec
ia mediului ambiant din apropierea complexelor zootehnice
ş
i în tot arealul încare acesta se aplic
ă
;
 
constituie o metod
ă
eficient
ă
de reciclare pentru reziduurile culturilor, reziduurile
ş
i mortalit
ă
iledin complexele zootehnice;
 
se înlocuie
ş
te un produs voluminos, cu umiditate ridicat
ă
, greu transportabil
ş
i pe o raz
ă
mic
ă
în jurul complexului cu un produs concentrat, u
ş
or transportabil la orice distan
ă
, f 
ă
r
ă
miros, liberde agen
i patogeni, capabil s
ă
controleze dezvoltarea unor boli
ş
i d
ă
un
ă
tori din sol, u
ş
or dedepozitat, nu creeaz
ă
probleme cu mu
ş
tele sau cu buruienile, putând fi aplicat pe teren lamomentul cel mai convenabil;
 
 
conserv
ă
elementele nutritive din gunoi; compostul con
ine o form
ă
organic
ă
mai stabil
ă
aazotului, care este mai pu
in sp
ă
lat în apele freatice;
 
produsul final cedeaz
ă
mai greu elementele nutritive accesibile pentru plante
ş
i poate fi aplicatpe teren o perioad
ă
mai îndelungat
ă
;
 
se ob
ine un îngr
ăşă
mânt valoros pentru agricultur
ă
, mai ales pentru sectoarele legumicol
ş
ifloricol, care poate substitui mari cantit
ă
i de îngr
ăşă
minte chimice:
 
se ob
ine un produs capabil s
ă
reduc
ă
deficitul de materie organic
ă
 
ş
i microelemente în solurileagricole, s
ă
amelioreze caracteristicile fizice, chimice
ş
i biologice ale solurilor
ş
i s
ă
cresac
ă
 indicii de valorificare a elementelor nutritive din îngr
ăşă
mintele minerale aplicate;
 
poate substitui a
ş
ternutul;
 
se îmbin
ă
degajarea reziduurilor cu ameliorarea solului într-o manier
ă
‘’natural
ă
’’, care nu cereun consum foarte mare de energie, dar solicit
ă
cel pu
in la fel de mult
ă
aten
ie ca opera
iile demuls, mânuirea ou
ă
lor, controlul bolilor, etc.: compostarea nu înseamn
ă
numai punerea îngr
ă
mad
ă
a unor produse reziduale
ş
i apoi s
ă
a
ş
tep
i s
ă
ai compost peste câteva s
ă
pt
ă
mâni;
 
constituie o metod
ă
de îndep
ă
rtare a excesului de elemente nutritive din
 
ferm
ă
 
ş
i de reducere a suprafe
ei ocupate cu depunerea reziduurilor;
 
compostul se împr
ăş
tie uniform pe terenul agricol cu ma
ş
inile existente în dotarea unit
ă
ilor;
 
compostul este un excelent condi
ionator de sol, îmbun
ă
t
ă
e
ş
te structura solului, are un aportimportant de materie organic
ă
 
ş
i reduce poten
ialul pentru eroziunea solului; este fertilizantulideal pentru gr
ă
din
ă
 
ş
i este recomandat în special pentru r
ă
sad; compostul are un poten
ialantifungic;
 
existen
a unei pie
e a compostului face din acesta un produs foarte atractiv; principaliicump
ă
r
ă
tori sunt gr
ă
dinarii, legumicultorii, cei ce se ocup
ă
cu agricultura peisajer
ă
, cultivatoriide plante ornamentale, cei ce între
in terenurile de golf, etc.; pre
ul variaz
ă
considerabildeoarece este privit uneori ca un produs rezidual, dar se ob
ine cu 5-10 $ pe m
3
 
ş
i se vinde cu 50$ fiind mult dependent de pia
a local
ă
, calitatea compostului
ş
i materiile prime utilizate; poates
ă
aduc
ă
profit;
 
compostul poate fi folosit ca material pentru biofiltre;
 
compostarea ofer
ă
posibilitatea reutiliz
ă
rii elementelor nutritive
ş
i a frac
iei organice dinreziduurile din ferm
ă
 
ş
i conduce la ob
inerea unui produs nou, vandabil, solicitat pe pia
ă
,capabil s
ă
m
ă
reasc
ă
cantitatea
ş
i calitatea prodic
iei agricole.Ca la orice alt
ă
activitate
ş
i în cazul compost
ă
rii pot s
ă
existe
ş
i dezavantaje. Acesteaconstau în:
 
necesit
ă
timp
ş
i bani; compostarea necesit
ă
echipament, munc
ă
 
ş
i management; dac
ă
s-ar folosinumai echipamentele din ferm
ă
ar cre
ş
te consumul de for
ă
de munc
ă
; se impune deci pentrufermele mijlocii
ş
i mari s
ă
se procure echipamente speciale pentru compostare al c
ă
ror costvariaz
ă
de la minimum 10.000 $ la peste 100.000 $ pentru a putea începe opera
iunile decompostare;
 
necesit
ă
teren pentru desf 
ăş
urarea activit
ă
ii; suprafe
ele necesare pentru depozitarea materiilorprime, a compostului finit
ş
i pentru desf 
ăş
urarea procesului de compostare pot fi foarte mari;
 
este posibil s
ă
apar
ă
mirosuri, cel pu
in în prima faz
ă
a procesului; produsele supuse compost
ă
riieman
ă
deseori mirosuri nepl
ă
cute, mai ales dac
ă
sunt depozitate pentru un timp înainte depornirea procesului, unele locuri pot cere m
ă
suri de reducere a mirosurilor; mirosurile pot figenerate
ş
i printr-un management necorespunz
ă
tor;
 
vremea poate afecta sau prelungi compostarea; vremea rece
ş
i umed
ă
poate prelungi procesul decompostare prin reducerea temperaturii în gr
ă
mada de compostare
ş
i prin cre
ş
terea umidit
ă
ii;z
ă
pada în cantitate mare
ş
i pe termen lung poate chiar bloca procesul de compostare;
 
este nevoie de un studiu de marcheting
ş
i de aplicare a acestuia; aceasta inplic
ă
un inventar alpoten
ialilor cump
ă
r
ă
tori, reclam
ă
, îns
ă
cuire, transport la punctele de vânzare, un managemental echipamentelor
ş
i men
inerea calit
ă
ii produsului;

Activity (10)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Liu Ionescu liked this
vvm65 liked this
vvm65 liked this
caldararu liked this
siminasimina liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->