Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Gazeta Hartibaciului August 2013

Gazeta Hartibaciului August 2013

Ratings: (0)|Views: 78 |Likes:
Published by JustmeBBD
GH August 2013
GH August 2013

More info:

Published by: JustmeBBD on Sep 03, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/30/2013

pdf

text

original

 
   C  y  a  n   M  a  g  e  n   t  a   Y  e   l   l  o  w   B   l  a  c   k
GAZETA HÂRTIBACIULUI
PUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA
 „ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44
NumÃRUL 87, AUGUST 2013APARE LA AGNITA -
 
PREÞ: 1 LEU
Din SUMAR
- pag. 5, 6 - pag. 2- pag. 3- pag. 2 - pag. 3 - pag. 2- pag. 3
ORTODOXIA Pe VAleAHârtibaciului
- pag. 5- pag. 6- pag. 6- pag. 6 - pag. 7- pag. 7- pag. 4 - pag. 7- pag. 4- pag. 7
Reveniþi pe meleagurile natale pentru a-l comemora peartistul Michael Barner, saºii agniþeni au dorit sã completezeevenimentul cu un concert de muzicã coralã, susþinut înbiserica evanghelicã de corul .... din Heidelberg Germania ºide corul „Sfântul Nicolae” din Agnita. A fost un concert minunat, bine primit de un publicnumeros care a umplut vechea bisericã.Cei prezenþi au fost salutaþi de preotul Boltres Reinhardt care ºi-a exprimat bucuria de a avea în bisericã un public atât de numeros ºi dornic de a participa la un moment culturaldeosebit.Concertul a fost deschis de corul „Sfântul Nicolae” din Agnita dirijat de prof. Doru Niþescu, care a interpretat o suitãde cântece religioase, încheind cu „Mulþi ani trãiascã” urareadresatã musafirilor. Apoi în faþa altarului a urcat corul „SiebenbürgischeKantorei” dirijat de Ilse Maria Reich care a încântat publiculcu un potpuriu de cântece religioase ºi laice, aparþinând unorcompozitori clasici dar ºi colinde tradiþionale româneºti (La Viflaem colo-n jos).Dupã concert participanþii au fost invitaþi la restaurantul„La Prut” unde emoþiile au fost accentuate de regãsireaamintirilor comune despre oameni ºi evenimente dintr-operioadã în care munceau ºi îºi petreceau timpul liberîmpreunã. Aºa cã, la provocarea profesorului Doru Niþescu,La vârsta la care alþi bunici îºi plimbã nepoþeii prin parcºi îºi cautã de lucru cu andrelele, grupuri de pensionariagniteni ºi-au depãºit „temerile” ºi vor sã înveþe cum sefoloseºte calculatorul.Puþini dintre seniori însã, au avut parte ºi de un„instructaj” al folosirii PC-ului.Pentru cã ºi-au dat seama de faptul cã deºi deþin logistica,pensionarii comunicã greu, pe internet cu copiii plecaþi înstrãinãtate, în activitãþile centrului CASEI SENIORILOR afost implementat un curs special dedicate seniorilor.Cu toate cã abia pot miºca mouse-ul, grupurile depensionari, care urmeazã cursul de operare pe calculator laCASA SENIORILOR AGNITA, au mari speranþe ºi vor ca într-un viitor nu prea îndepãrtat sã deprindã cum se utilizeazã Yahoo messenger, cum încarcã poze în Facebook, sau cumse utilizeazã motorul de cãutare Google pentru accesareainformaþiilor.Cursul de iniþiere în operarea calculatorului este organizat în cadrul programului „I can do IT” susþinut de CRACANELGERARD angajat al centrului de zi CASA SENIORILOR ºisunt desfãºurate cu grupurile de seniori programate însãptãmâna respectivã la centru de zi.
CERCETARE ÎN DOMENIU
O echipa a Universitãþii din Los Angeles, California, a
 ARTÃ PLASTICÃ ªI MUZICÃ LA AGNITA
Despre viaþa ºi opera artistului agniþean, nãscut la Agnitaîn 1881 ºi decedat la Mediaº în 1961, a vorbit doamna IrmgardSedler directorul Muzeului de Artã Contemporanã dinKornwestheim Stuttgard spunând printre altele cã ,,Veþi puteaintra în dialog, în aceastã expoziþie, cu imagini ale unor peisaje vizionare colinele Vãii Hârtibaciului ori panorameleemblematice ale oraºului Agnita - prezentate într-o viziunede cromaticã vie, optimistã, intensiv emoþionalã. Roºul ºigalbenul în care sunt scãldate lanurile de grâu impresioneazãdeopotrivã cu peisajele maronii, cu atmosfera de semiumbrãenigmaticã a interiorului de lãcaº sfânt ori cu pitorescul uneiscene cu cãruþe þigãneºti”.La vernisajul expoziþiei au luat parte consulul general alGermaniei la Sibiu Thomas Gerlac ºi primarul oraºului AgnitaIoan Dragoman care au apreciat importanþa acestui eveniment ºi le-au felicitat pe organizatoarele expoziþiei.Muzeografa Mihaela Nevodar a mulþumit ConsiliuluiLocal ºi Primãriei Agnita pentru sprijinul acordat la realizareaºi prezentarea expoziþiei care va putea fi vizitatã pânã în 21decembrie.
I. Bârsan 
Proiectul de informaticã aplicatã „I can do IT”
descoperit recent cã navigatul pe Internet duce la creºtereanivelului inteligenþei îndeosebi în cazul persoanelor de vârstãmedie ºi înaintatã.Cercetãtorii înclinã sã creadã cã folosirea zilnicã aInternetului de cãtre persoane în etate contrabalanseazã pânãla un punct efectele degradãrii biologice ale creierului odatãcu înaintarea în vârstã ºi instalarea stãrii de senilitate.Studiul complet a fost publicat în numãrul curent al American Journal of Geriatric Psychiatry. Acest experiment se bazeazã pe observarea detaliatã a24 de voluntari cu vârste cuprinse între 55-76 ani, jumãtatedintre aceºtia folosind Internetul în fiecare zi, ceilalþi intrândfoarte rar în aceastã reþea.
„Rezultatele studiului sunt surprizãtoare. Se pare cã folosirea Internetului duce la diminuarea depresiilor care sunt un fenomen obiºnuit la oamenii în vârstã, deschide noi orizonturi de cunoaºtere ºi stimuleazã curiozitatea. Pânã la urmã tehnologia modernã din spatele navigãrii pe Internet are efecte psihologice ºi beneficii reale pentru persoanele de vârstã medie ºi înaintatã. Astfel am mai putut observa intensificãri ale activitãþii creierului, ceea ce duce la exersarea ºi îmbunãtãþirea funcþiilor creierului” 
afirma profesorul Gary Small, conducãtorul echipei de cercetãtori.Sursa : BBC Newscelor douã coruri le-a fost uºor sã cânte împreunã „De-ar fimândra-n deal la cruce” ºi alte cântece de petrecere pe carefoºtii agniþeni nu le-au uitat. A doua zi a avut loc vernisajul expoziþiei cu lucrãrilepictorului agniþean Michael Barner, eveniment organizat deHOG Agnetheln (Asociaþia agniþenilor din Germania) prinHelga Lutsch, Muzeul de istorie Valea Hârtibaciului prinMihaela Nevodar ºi Siebenbürgisches Museum Gundelsheim(Muzeul transilvãnean Gundelsheim) prin dr. Irmgard Sedler.Expoziþia de la Agnita este începutul unei serii deactivitãþi menite sã prezinte valoarea unui mare artist, alecãrui opere sunt prea puþin cunoscute. De la doamna HelgaLutsch, iniþiatoarea acestor evenimente, am aflat cã expoziþiicu lucrãrile pictorului agniþean vor fi deschise în 2014 la Sibiuºi în Germania. Concomitent se cautã ºi alte lucrãri ale luiMichael Barner, aflate la agniþenii din Germania ori prin altecolecþii din Europa.Pânã acum sunt cunoscute 234 de lucrãri, picturi ºidesene, semnate de Michael Barner, din care 130 se aflã lamuzeul din Agnita.
De la Poliþie ...
PREOTUL-ROMANCIERSAS ªI DRAGOSTEA LUIDE PATRIE: ROMÂNIA
Ouãle de Sãsãuº te obligã sãfaci paparadã cu mãmãligã
 Argument
CINE A FOST MICHAEL BARNER?
Michael Barner
Explorarea ºi exploatarea zãcãmintelor degaze în regiunea Podiºul Hârtibaciului
Gaze de ºist sau nu?Explorãrile ºi încãlcarea dreptului deproprietate în siturileNatura 2000 pe PodiºulHârtibaciului
 TRADIÞIA BISERICEASCÃ DESPRE ADORMIREA MAICII DOMNULUI
CREDINÞÃ ªI SUPERSTIÞII CUPRIVIRE LA NAªTEREA UNUICOPIL ªI PERIOADA POSTNATALÃ
Pentru Hristos...
Deºertãciune
FOLCLOR CULES DE MIRCEADRÃGAN NOIªTEÞEANU
TATIANA BENCHEA Copil fiind, mi-aduc aminte,Cântecul Lebedei
 
GAZETA HÂRTIBACIULUI
2
 
2013
De la Poliþie ...
În ciuda numeroaselor controale ºi acþiunipreventive efectuate de poliþiºtii din cadrulPoliþiei Rutiere Agnita, în urma cãrora au fost aplicate numeroase sancþiuni, au locevenimente rutiere grave. Acestea aratã nudoar lipsa de interes a participanþilor la trafic vis-a-vis de legislaþia rutiera dar ºi faþã desãnãtatea ºi vieþile vecinilor ºi cunoscuþilor,sau chiar a prietenilor.Ca urmare a controalelor ºi acþiunilorpreventive pe linie de circulaþie, au fost depistaþi N.N. de 30 de ani din Chirpãr, careconducea un moped neînmatriculat ºi fãrã sãposede permis de conducere; T.R. de 23 deani din Peliºor care conducea o motocicletãneînmatriculatã ºi fãrã a poseda permis deconducere; B.R.L. de 36 de ani din Coveº careconducea un tractor neîmatriculat ºi fãrã sãposede permis de conducere sau S.P. dinHosman care conducea un tractorneînmatriculat. Au mai fost depistaþi F.A.I. de24 de ani din Agnita care conducea unautoturism proprietate personalã având oîmbibaþie alcoolicã de 0,54 mg/l în aerulrespirat precum ºi C.G.D. de 28 de ani din Alþîna care având o îmbibaþie alcoolicã de 1,02mg/l în aerul respirat, în timp ce conduceaautoturismul proprietate personalã, a pierdut controlul volanului ºi a intrat în ºanþul de pemarginea drumului. A fost începutul unor evenimente rutieredin ce în ce mai grave. Pe raza comuneiIacobeni, O.F. cetãþean maghiar, conducând omotocicletã a încercat sã evite o groapã dincarosabil, a pierdut controlul ºi s-a rãsturnat.În urma cãzãturii motociclistul s-a ales cufracturã de femur. La ieºirea din oraºul Agnitaspre Ruja C.L. de 48 de ani din Agnita, fiindsub influenþa alcoolului la volanul unuiautoturism Audi, a pãtruns pe contrasens ºi alovit frontal autoturismul BMW condus de S.S.cetãþean german. În urma coliziunii amândoiºoferii precum ºi un pasager aflat în BMW s-au ales cu vãtãmãri minime. M.C. de 21 de anidin Sibiu, conducând un autoturism VW Golf dinspre Sibiu spre Agnita, aproape de intrareaîn Nocrich a pierdut controlul volanului ºi aintrat într-un cap de pod. ªoferul ºi pasageruldin dreapta s-au ales cu rãni grave iarautoturismul a fost distrus în proporþie de 80%. Aceste evenimente au culminat cu accidentulde pe raza comunei Bîrghiº, în care un tânãrºofer, aflat sub influenþa alcoolului, a condusun autovehicul în care se mai aflau alte 7persoane. Datoritã alcoolului precum ºi aînghesuielii din vehicul, ºoferul a pierdut controlul volanului, a rulat prin ºanþul de pemarginea drumului ºi a lovit un cap de pod. Înurma impactului ºoferul a decedat iar restulpasagerilor au fost grav rãniþi.O altã serie de evenimente cu care s-auconfruntat poliþiºtii în aceastã perioadã au fost incendiile. T.G. din Agnita a dat foc vegetaþieiierboase de pe arãtura proprie dar focul s-aextins spre curtea S.C. Vicla provocând pagubeminore. În Alþîna, la ieºire spre Agnita, datoritãunui scurt-circuit la instalaþia electricã,remorca unui TIR a luat foc, fiind distrusã înproporþie de 90%, pagubele fiind estimate la100.000 euro. La o stânã de lângã Sãsãuº, B.T.de 17 ani persoanã cunoscutã cu problemepsihice, a incendiat niºte baloþi de paie. Foculs-a extins, a omorât un asin ºi a distrus 90.000tone de fân ºi alte bunuri în valoare de circa50.000 lei. La Merghindeal, pe un pãºunat aparþinând de poligonul Cincu, datoritã unorprobleme la sistemul de evacuare a gazelor aluat foc remorca unui tractor. Au ars aproape3.000 kg de fân în valoare de 14.000 lei.Nu putem încheia fãrã sã vã reamintimnecesitatea protejãrii imobilelor nelocuite saulocuite doar temporar, deoarece poliþiºtii s-auconfruntat din nou cu cazuri de spargeri înasemenea imobile. Astfel, la Vecerd, dintr-unimobil nelocuit au fost sustrase obiecte demicã valoare prin forþarea uºii de acces înlocuinþã iar la Þichindeal, din cãmara unei casetemporar nelocuite, au fost sustrase 25 de baremetalice în valoare de 4.500 de lei. Acestea sunt doar o parte dinevenimentele cu care se confruntã poliþiºtii depe Valea Hîrtibaciului, în efortul lor de a vãdovedi cã sunt ...
... mereu alãturi de dumneavoastrã.
Cea mai veche ºi frumoasã casã de locuit,dar ºi gospodãrie sãseascã bine rânduitã, din Transilvania, par a fi de departe cele careaparþin, de trei secole, Parohiei Evanghelicea aºezãrii sibiene Roºia. Localitate situatã înPodiºul Vãii Hârtibaciului, nu departe deºoseaua ce leagã Agnita de Sibiu, având în vecinãtatea ei satul Daia ºi comuna Vurpãr.La Roºia ºi-a gãsit rostul în viaþã ºi liniºteasufleteascã preotul-romancier sas
EGINALD SCHLATTNER.
El predicã din altarulBisericii evanghelice ºi scrie cãrþi în limbagermanã, precum ºi scenarii de filme. Cânda venit în Roºia sibianã, acum 34 de ani, înParohia Evanghelicã erau aproape 700 decredincioºi, iar în sat ºcoli ºi grãdiniþe plinede copii români, saºi ºi þigani; un cãmincultural de toatã frumuseþea; câmpurile eraupline cu culturi agricole de tot felul; casele,curþile ºi gospodãriile bine rânduite; dealurileacoperite de vii ºi livezi; pe pãºuni pãºteausute de vaci ºi bivoli; stânele aveau mii de oi;iar în curþile oamenilor cai dolofani, boi ºicãruþe; teascuri de ulei în ºuri ºi butoaie cu vin ºi cu þuicã în pivniþe; ateliere cu meºteridogari ºi fierari; ferme bogate la CAP ºi laIAS. Oamenii satului lucrau pãmântul ºicreºteau animale, dar fãceau ºi naveta înindustrie ºi în cooperaþia meºteºugãreascã aaºezãrilor mai apropiate precum Sibiu,Cisnãdie, Tãlmaciu, Mârºa, Avrig, Agnita,Copºa Micã ºi Mediaº. Din agriculturãagoniseau bucate, iar din naveta la oraº baniinecesari târguielilor zilnice. Românii ºi saºiiînvãþau unii de la alþii cum sã fie bunigospodari ºi oameni de omenie. Acum, dintoate câte au fost, n-a rãmas mai-nimic. Saºiis-au dus în strãinãtãþi, purtând cu ei greauapovarã sufleteascã a dorului dupã iarba verdede acasã, dupã uliþele ºi hotarul satului, dupãbiserica botezurilor ºi cununiilor, dupãcimitirul în care se odihnesc înaintaºii lor,dupã Transilvania, dupã cântecele, jocurile
PREOTUL-ROMANCIER SAS ªI DRAGOSTEALUI DE PATRIE: ROMÂNIA
Sinionu lu’ Cãzîlã, a dezvoltat în casapãrinteascã din Sãsãuº (la nr. 64, pe Uliþa dinSus) o micã afacere de familie. Nu l-a ajutat nimeni deºi a bãtut la toate uºile. Având fiicamedic veterinar în Braºov, încã de la început,s-a orientat pentru crearea unei ferme degãini cu creºtere în sistem tradiþional (cu gãinicare produc ouã marcate cu cifra 1 - foarterare în magazinele din România).Nu a reuºit, deºi a încercat sã accesezemãsura 141, pe care se poate primi max.7500euro (în 5 ani) o investiþie care este foartepopulare ºi graiul românesc. Am vãzut ºi eu,având soþie sãsoaicã, cã le este atât de dor desat ºi de meleagurile transilvane încât, atuncicând vin în vizitã, plâng în suspine, pe furiº. Acum, din numeroºii locuitori saºi ai comuneiRoºia au mai rãmas doar trei-patru. ªi aceºtiaatât de bãtrâni încât au fost nevoiþi sã renunþea mai urca micul deal al bisericii evanghelice. Aºa cã pãrintele-paroh slujeºte ºi se roagãsingur la Dumnezeu. Dar ºi pentru foºtii luiconsãteni rãtãciþi prin þãri strãine.
- „Puteau sã rãmânã mult ºi bine însatul lor ºi în România, þara lor natalã !Suntem în aceste locuri de mai bine deopt secole. Consãtenii noºtri români ºiþigani nu ne-au dat afarã nici dupã ceGermania a fost învinsã în cele douãRãzboaie Mondiale ºi nici dupã 90.”
Este una dintre mãrturisirile sincere alebãtrânul preot, autor de cãrþi scrise îngermanã ºi traduse în limbile românã,englezã, francezã, spaniolã ºi italianã. Peunele, împreunã cu regizorul român RaduGabrea, transformându-le în scenariu de filmeartistice, precum: „Mãnuºile roºii”, „Pianulîn ceaþã” ºi „Cocoºul decapitat”.
Fiind un fel de „Ambasador Onorific” al României în lume, preotul evanghelic Schlattner, din aºezarea sibianã Roºia,spune cã nu-i român, ci sas, însã cetãþean român; cã România este patria lui ºi când vede steagul roºu, galben ºi albastru i se umple inima de bucurie. ªi mai spune acest preot-romancier sas, fost deþinut  politic, încã ceva, ºi anume: 
 
„Dacã eu amputut sã scriu trei cãrþi, aceasta o datorezpatriei mele România care niciodatã, nicisub Ceauºescu, nici când eram în rãzboi,nu mi-a interzis limba maternã, niciacasã, nici pe stradã, nici la ºcoalã!”
Sibiu, iunie 2013 Ioan Vulcan-Agniþeanul 
Ouãle de Sãsãuº te obligã sã facipaparadã cu mãmãligã
mare ºi cu cerinþe imposibil de îndeplinit lasuma alocatã. Iar, pe mãsura 121 unde se pot accesa max. 40.000 euro, trebuie sã creºti600 de gãini, o fermã de acest tip neputându-se dezvolta în intravilanul localitãþii Sãsãuº(în localitate agenþia de mediu dând aviz doarpentru 400 de gãini). Visul sãu a fost construirea unei ferme tradiþionale ºieficiente, astfel încât cel puþin 100 de familiisã se hrãneascã sãnãtos. Acum creºte peste 300 de gãini, toateouãtoare, frumoase ºi visãtoare.Universul gãinilor este mirific, cei doicocoºi fiind adevãraþi gentlemeni înnãscuþi. Ambii cocoºi nu mãnâncã pânã nu-ºi cheamãharemul ºi sunt foarte politicoºi invitânddoamnele gãini la culcare, fiind ultimii lamâncare ºi ultimii la culcare. Lumea zice cãla câte gãini sunt, toþi cocoºii satului le dautârcoale. Dar cei doi cocoºi îºi fac datoria, eifiind stãpânii locului. Cert este cã în grãdinãºi în ºura gospodãriei miºunã galinaceele înmediul lor natural, fãrã concentrate, hrãnindu-se cu porumb ºi grâu, pentru cã seminþelede floarea soarelui sunt cam scumpe pentrubuzunarele stãpânului. În fiecare dupã masãgãinile încheie ouatul în jurul orei 16,00, dupãcare Sinion adunã ouãle din cuibareleîmprãºtiate peste tot, în spaþiul gospodãriei.O gospodãrie vie, plinã de viaþã, într-un veºnicciripit de pãsãri de curte.
Nu mor puii când vor alþii.
Sinion, nãscut în Sãsãuº în urmã cu 58de ani, a revenit acasã dupã cinci decenii,îndrãgostit de meleagurile natale ºi casapãrinteascã. De Ziua Laptelui, la standul luiSinion puteþi lua ouã de o zi, proaspete, darºi produse din ouã propunându-ºi sã prezintecâteva preparate tradiþionale din ouã ºi lapte:paparadã cu mãmãligã, tort de zahãr ars, laptede pasãre ºi checuri fãcute ca la mama acasã!Portiþa casei din Sãsãuº nr. 64 estedeschisã pentru toþi cei care iubesc gãinile ºidoresc ouã proaspete!Informaþii suplimentare la tel:
0766657672 – Sinionu lu’ Cãzîlã
 
GAZETA HÂRTIBACIULUI
20133
Expoziþia „Ritmul Sensibilitãþii, MihailBarner, personalitate a culturii din Agnita”doreºte sã aducã o micã contribuþie lacercetarea personalitãþii cultural transilvãnenea lui Mihael Barner, promovarea
ºi punereaîn valoare a patrimoniului muzeal local,reprezentând totodatã principala formãde manifestare cultural educativã amuzeului,
În perioada 2011-2012, în calitate demuzeograf, am desfãºurat o documentarepentru realizarea unei expoziþii temporare depromovare. Parcurgând bibliografia de profilam constatat cã sunt foarte puþine date cuprivire la promovarea personalitãþii lui M.Barner. Erhard Endree, Helga Lutsch,Zedler… a încercat o analizã a lucrãrilor lui MBarner. Informaþiile cu privire la începuturilesale în artã le gãsim în presa scrisã, AgnethlerBlatt. Alegerea analizei operelor lui Barner amfãcut-o din mai multe motive. Am avut accesla baza de date a Arhivei Biblioteciidocumentare a Muzeului de Istorie „ValeaHârtibaciului” Agnita. Studiind lucrãrile lui amfãcut o clasificare a lor în cadrul expoziþiei maisus amintite. Cel mai important motiv îlconstituie însã faptul cã este vorba de unpictor, compozitor ºi poet al localitãþii Agnita,sas, care a scris în mai multe limbi, gemanã,românã chiar a învãþat ºi limba þigãneascã. A expus în Paris, Roma, Budapesta.Noutatea acestei expoziþii constã îninterculturalitate, sensibilitate care constituieo formã de comunicare a unor informaþiicomplexe utilizând ca mijloc de comunicareexpunerea ordonatã a obiectelor ºi imaginilor. Titlul expoziei a fost inspirat decomplexitatea ºi sensibilitatea personalitãþiilui Michail Barner; pictor, compozitor, poet agniþean. Aºa cum Viena, Parisul, Roma, dãdeatrendul în toate aspectele vieþii sociale, sigurºi arta din Transilvania era influenþatã ºiracordatã la arta europeanã.Doresc sã adresez mulþumiri d-nei HelgaLutsc ºi d-nei Irmgard Sedler din Germania,Consiliului Local Agnita ºi d-lui primar IoanDragoman pentru îndrumarea ºi sprijinulacordat în realizarea acestei expoziþii.
Mihaela Nevodar 
 Argument
Cine a fost acest Michael Barner, pe careconºtiinþa colectivã la uitat ignorându-i opera, alecãrei valenþe de tezaur artistic au biruit de mult efemerul?Cine a fost deci acest Michael Barner, de caredoar agniþenii în vârstã îºi mai amintesc iar cândo fac, transmit spre generaþia tânãrã doar imagineaunei persoane „cam dusã cu sorcova”, de al cãruifel de a fi se leagã multe anecdote ºi legende.Michael Barner s-a nãscut în 1881 într-ofamilie de oneºti meseriaºi, pantofari, stabiliþi la Agnita venind din satul Movile. Viaþa familieiBarner se desfãºura onest ºi decent în societatearânduitã de perceptele unei morale creºtineprotestante, departe de orice fast, cumpãtatãmaterial ºi fãrã experienþa oricãrui fenomenartistic. N-aveau cum sã-ºi înþeleagã fiul, care înanii devenirii lui artistice „umbla prin lume”studiind marile colecþii artistice. Acesta avea sãmãrturiseascã mai târziu „Ai mei au trãit modest.Dacã ai mâncat bine la amiazã acasã , n-aveai dece sã umbli prin crâºmã. El, tata, spunea cã ar fipurtat odatã o coroanã o sãptãmânã întreagã prinbuzunare iar duminicã încã tot n-o cheltuise.Cu toate acestea, familia ºi-a sprijinit fiul,când descoperindu-i-se talentul ºi dotareaintelectualã deosebitã, a pãrãsit ºcoala primarãfiind trimis mai întâi la ºcoala maghiarã comercialãdin Fãgãraº ºi mai la urmã la Braºov. Dupãabsolvirea ªcolii Medii de Comerþ, în 1900 tânãrulBarner va pleca la Budapesta, gãsindu-ºi un post de funcþionar bine cotat. Talentul ºi chemarea spreartã îi aduce o bursã de studii la Academia de artãdin Budapesta, pe care o absolvã cu rezultateremarcabile.Din aceastã perioadã dateazã autoportretulexpus în colecþia de graficã, una din cele mai bunelucrãri de tinereþe, care a fost expus prima datãîn 1905 la Sibiu la prima expoziþie de pictoritransilvãneni organizatã de Asociaþia SebastianHans.Lucrarea, cu uºoare reminescenþe romanticene prezintã un tânãr plin de vigoare, a cãrui priviretrece dincolo de cel ce priveºte tabloul, spreorizonturile unui viitor optimist. Starea de spirit pe care o degajeazã portretul - vigoarea tinereþiidublatã de o profunzime a trãirii lãuntrice, fixatãatât de bine cu cãrbunele pe hârtie, trãdeazã omaturitate artisticã neaºteptatã la un tânãr carede abia împlinise 22 de ani.Michael Barner nu ºi-ar fi putut desãvârºiformaþia artisticã de pictor fãrã ajutorul lui JohanBrenner, maistru croitor la Agnita. Ar merita un
În anii 1960, custodele de pe atunci alMuzeului Valea Hârtibaciului din Agnita, Erhard Andree a transferat o parte semnificativã amoºtenirii lãsate de pictorul Michael Barner dinproprietatea familiei în muzeu.El enumera „32 picturi în ulei, 21 acuarelle,45 desene în cãrbune, 41 desene în creion (înmaniera/stil creion argint)”. Acestora li se adaugãun ansamblu consistent de texte literare în toatelimbile transilvãnene, însemnãri autobiograficeprecum ºi preluãri/prelucrãri în ungarã, germanãºi româna de texte populare þigãneºti. Toate acestea indicã multiplele valenþe aletalentului unui suflet de artist, care nu a dorit ase sustrage pe tot parcursul vieþii de dificultãþile
CINE A FOST MICHAEL BARNER?
studiu separat aceastã prietenie între doi bãrbaþi,dintre care unul, Brenner a avut multã cheltuialãfinanciarã ºi asta ani de-a rândul, înlesnindu-i luiMichael Barner peregrinãrile prin Europa. Maimult - Johan (Hans) Brenner a fost iniþiatorul unuiComitet de susþinere care i-a finanþat tânãruluiartist o cãlãtorie de studii care l-a dus pe MischBarner pe un traseu cultural ºi de studii prinUngaria ºi Austria, spre Bavaria ºi Þãrile de Jos,în Franþa ºi în cele din urmã în Roma, unde îºi vaperfecta cunoºtinþele în structura corpului uman.Scrisorile ºi notele de cãlãtorie ale lui MischBarner sunt astãzi pentru noi o sursã important de documentare. Ele ne-au fost puse la dispoziþiepentru studii de doamna ºi colega noastrã MihaelaNevodar ºi de doamna Helga Lutsch, care din 2010îºi dedicã o mare ºi important parte a muncii eide cercetare, vieþii ºi operei lui Misch Barner. Eupersonal le sunt mult îndatoratã în acest sens ºiaº dori mult sã le mulþumesc pentru acest sprijinsubstanþial.Deci, mãrturiile lui Barner, ni-l aratã ca peun om cu o mare putere de discernãmânt în de-aledezvoltãrii artei. Îl apreciazã pe Auguste Rodin ºipe Giovanni Segantini, pictorul Alpilor, uitat ºi elde lume ºi redescoperit abia acum un secolul al21-lea.Începând cu anul 1904 ºi pânã în 1918 Barnerfrecventeazã asiduu Colonia artisticã de la BaiaMare. Aici îºi regãseºte colegii de altã datã de laBudapesta, prietenii cu care se întâlnise ºi încãlãtoriile sale europene la Amsterdam ºi Paris.Spiritul înnoitor al artei de la ªcoala liberãbãimãreanã îl inspirã pe artistul nostru în direcþiapicturii peisagiste plen-air – în aer liber. Anul 1907,an de success pentru Barner, realizându-i-se acumîn þarã prima sa expoziþie personalã, marcheazãtotodatã o nouã etapã în creaþia sa: înclinaþia spreculoare ºi peisaj. Din pãcate, începe totodatã sãneglijeze portretul.Ceea ce fusese pânã acum linia pentruBarner, devine de acum încolo culoarea. Culoarea vie , de facturã ºi interpretare fauvistã în tradiþialui Matisse ºi Piet Mondrian, devine de pe acumlimbajul prin care Michael Barner îºi va articulaemoþiile, energia ºi ritmul simþirii Culoarea cunuanþe cromatice vii ºi chiar sãlbatice va fi mediulspre prezentarea spaþiului, a luminii, a miºcãrii.
Dr. Irmgard Sedler.
MichaelBarner
materiale/financiare ale unei vieþi libere de artist,de asemenea din limitele date de provenienþa samic-burghezã, respectiv din mediul social în caretrãia. „Doresc ca ei (pãrinþii) sã se bucure mãcarpuþin de mine ºi de faptul cã sunt pictor. Nu îmidoresc nimic mai cu ardoare, decât acea clipã încare meseria mea ºi operele mele viitoare le vaoferi aceeaºi bucurie pe care o resimt eu, pentrucã aceasta reprezintã pe deplin bucuria vieþiimele”, citim într-o scrisoare din 7 ianuarie 1906trimisã de MB din Roma cãtre un prietenagniþean.Operele din Muzeul Valea Hârtibaciuluiaparþin în mare parte perioadei de început apromiþãtoarei perioade de creaþie artisticã a luiBarner, din perioada 1900 pânã la finele anilor1920. Aceastã perioadã a fost una optimistã, înpofida dificultãþilor material, o perioadã în careartistul a crezut neîntrerupt în chemarea ºi înarta sa, sperând la recunoaºterea socialã siartisticã. Lucrãrile de graficã ºi picturile în uleidin acest timp reflectã confruntarea lui Barnercu curentele artistice de la acea vreme ºi cuinfluenþa datã de ºcolile academice de picturã vizitate de el. Concomitent ele trãdeazã dispoziþiaartistului de rezonanþã a lucrãrilor artiºtilorgermani, francezi ºi mai ales unguri, mai puþin acelor transilvãneni din generaþia sa, cu carecultivã un schimb de experienþã intens. Pe cândportretele ºi studiile de nud realizate în Roma nearatã un desenator cu har, care depãºeste/transcende ultimul ecou al simþirilor simbolisticeºi se îndreaptã înspre o expunere explicit expresivã, observãm cã lucrãrile în ulei din aldoilea deceniu vorbesc limbajul acelei picturi depeisaj propagatã în Nagybanya, aflate sub semnulfauvismului ºi decorativismului. Reflexelefauvismului se pãstreazã la Barner ºi acolo undeprin reuniunea de suprafeþe de culori în joculluminii, el creeazã imagini narative, peisajeformalizate, conform modelelor de compoziþietradiþionale ºi reprezentãri arhitecturale. Acelelucrãri provenite din lumea sa agniþeanã ºi celeinspirate din peisajul natal fac parte din acest context.Expoziþia din Agnita reprezintã primulimpuls într-un proiect, care doreºte sã ducã laredescoperirea acestui pictor ºi la retratareaactivitãþii sale artistice.
Irmagard Sedler, Helga Lutsch 

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->