DEFINIŢIE ŞI GENERALITĂŢI
Nervii faciali sunt nervi micşti, care au următoarele funcţii:
asigură sensibilitatea gustativă,
inervaţia musculaturii mimicii,
secreţia glandelor salivare sublinguale şi submaxilare
secreţia glandelor lacrimale.La periferie, nervul facial se divide în două ramuri:
•
una superioară sau temporo-mandibulară, din care ianaştere o ramură intermediară care se anastomozează curamura inferioară formând plexul naso-genian;
•
ramură inferioară sau cervico-facială.Paralizia facială periferică este caracterizată de o atingeretotală sau parţială a musculaturii hemifeţei, în mod obişnuit fiindinteresat în mod egal atât teritoriul de inervaţie al facialuluisuperior, cât şi acela al facialului inferior.Paralizia facială “
a frigore
” are următoarele caracteristici:
Este cea mai frecventă dintre paraliziile faciale, având oincidenţă de 23 cazuri la 100.000 persoane/an.
Afectează ambele sexe.
Îmbolnăvirile sunt mai frecvente toamna şi primăvara (dupăexpuneri la curenţi de aer).Afecţiunile neurologice determină importante deficienţemotorii, senzitivo-senzoriale şi psiho-comportamentale caretransformă bolnavul, cel puţin într-o primă etapă, dependent deserviciile medicale specializate, iar apoi de asistenţa socială saufamilială.Recuperarea, şi mai ales readaptarea, unui individ cudeficite neurologice începe încă din faza acută a bolii, extinzîndu-se în timp, cel puţin doi ani, perioadă în care bolnavul poateredobîndi un anume grad de autonomie.