Filosofia contemporan\u0103 face o deosebire \u00eentre culturile \u201eminore" \u015fi culturile \u201emajore", dar disocierea sufere \u00eenc\u0103 de grave imprecizii. Culturile minore poart\u0103 \u015fi numele de culturi \u201eetno- grafice", iar culturile majore sunt denumite \u015fi culturi \u201emonumentale". C\u00eend se vorbe\u015fte despre o \u201ecultur\u0103 minor\u0103", desigur c\u0103 nu to\u0163i cercet\u0103torii acord\u0103 epitetului o accep\u0163ie peiorativ\u0103, \u00een adev\u0103r, termenii ace\u015ftia denumesc mai cur\u00eend fapte distincte prin natura lor, dec\u00eet o grada\u0163ie, care ar implica o judecat\u0103 de apreciere, \u00eentre o cultur\u0103 minor\u0103 si o cultur\u0103 major\u0103 se poate stabili o \u00eent\u00eeie deosebire, sumar\u0103, pe temeiul unui criteriu exterior, dimensional. Natural c\u0103 acest criteriu dimensional, fiind exterior, nu e decisiv. Spre a deveni operant, el cere \u00een orice caz s\u0103 fie aplicat \u00een spiritul unei foarte \u00eeng\u0103duitoare elasticit\u0103\u0163i. O cultur\u0103 minor\u0103 se men\u0163ine \u00eendeob\u015fte pe planul unor pl\u0103smuiri sau crea\u0163ii de dimensiuni mai m\u0103runte, c\u00eet\u0103 vreme cultura major\u0103 ar putea s\u0103 fie identificat\u0103 \u00een crea\u0163iile iperdimensionale. Ajunge \u00eens\u0103 s\u0103 roste\u015fti aceast\u0103 propozi\u0163ie, spre a-\u0163i da seama c\u0103 \u00een adev\u0103r nu prea po\u0163i s\u0103 beneficiezi de avantajele punctului de vedere dimensional, dec\u00eet f\u0103c\u00eend unele rezerve. Orice rigiditate \u00een aplicarea criteriului compromite sau anuleaz\u0103 numaidec\u00eet foloasele posibile. Astfel se \u015ftie bun\u0103oar\u0103 c\u0103 o cultur\u0103 a\u015fa-zis\u0103 minor\u0103 poate foarte bine s\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015feze crea\u0163ii de propor\u0163ii impresionante, cum sunt epopeele populare. Dar tot a\u015fa se \u015ftie c\u0103 \u015fi dintr-o cultur\u0103 major\u0103 pot s\u0103 fac\u0103 parte nu numai pl\u0103smuiri cu \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare de munte, ci si at\u00eetea crea\u0163ii, care nu \u00eentrec propozi\u0163iile unei aripi de zefir sau ale unui c\u00eentec popular. Una dintre minunile liricei apusene, \u00een cadrul unei \u00eentregi culturi majore, este ne\u00eendoios acea poezioar\u0103 a lui Goethe, care \u00eencepe cu versul \u201eUber allen Gipfeln ist Ruh"'. \u015ei poezia nu e mai lung\u0103 dec\u00eet adierea unui suspin. A vorbi despre o cultur\u0103 major\u0103 sau minor\u0103 \u00een perspectiva exclusiv\u0103 a criteriului dimensional r\u0103m\u00eene a\u015fadar un procedeu, care ar putea s\u0103 dea loc unor penibile ne\u00een\u0163elegeri. O cultur\u0103 nu poate fi privit\u0103 cu at\u00eet mai major\u0103, cu c\u00eet produsele ei se nimeresc

s\u0103 fie de dimensiuni mai gigantice. Criteriul de diferen\u0163iere dimensional, fiind cel pu\u0163in insuficient, solicit\u0103 o completare cu un criteriu calitativ-structural. Mai \u00eenainte de a propune un asemenea criteriu structural, amintim c\u0103 morfologia culturii a \u00eencercat s\u0103 deosebeasc\u0103 cultura minor\u0103 \u015fi cultura major\u0103 sub unghiul \u201ev\u00eerstelor". Morfologii au abordat cu un fel de familiaritate naiv\u0103 aceast\u0103 chestiune, si privind cultura ca un \u201eorganism" de sine st\u0103t\u0103tor,

\u00eenzestrat cu un \u201esuflet" al s\u0103u, au c\u0103utat s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 cultura major\u0103 \u015fi cultura minor\u0103 ca dou\u0103 v\u00eerste ale unuia \u015fi aceluia\u015fi organism. Cultura minor\u0103 ar echivala cu copil\u0103ria, iar cultura major\u0103 cu maturitatea uneia \u015fi aceleia\u015fi culturi. Subiectul, eul v\u00eerstelor, ar fi dup\u0103 concep\u0163ia morfologic\u0103 unul \u015fi acela\u015fi: un anume \u201eorganism cultural". Cultura minor\u0103 \u015fi cultura major\u0103 sunt diferen\u0163iate de ast\u0103 dat\u0103 sub unghiul cre\u015fterii \u00een timp a unei existen\u0163e organice de sine st\u0103t\u0103toare. S\u0103 re\u0163inem acest lucru: \u201ev\u00eerstele" culturii nu au, \u00een concep\u0163ia morfologic\u0103, nimic de-a face cu v\u00eerstele \u201eomului", c\u0103ci nu omul este subiectul creator de cultur\u0103, ci cultura cu \u201esufletul" s\u0103u e subiect pentru sine, \u015fi-\u015fi are ca atare v\u00eerstele sale proprii, ca orice organism autonom. Defini\u0163ia aceasta a avut poate norocul s\u0103 \u00eendestuleze curiozitatea unor decenii orientate cu totul biologic. Pe noi nu ne mul\u0163ume\u015fte. Morfologii au simplificat lucrurile mult dincolo de limitele \u00eeng\u0103duitului, c\u0103z\u00eend \u015fi \u00een p\u0103catul de a preface o metafor\u0103 curent\u0103 \u00een ipostaz\u0103 real\u0103, \u00een studiul de fa\u0163\u0103 vom avea de mai multe ori prilejul s\u0103 ar\u0103t\u0103m c\u0103 \u00een realitate cultura nu este un \u201eorganism" \u015fi nici purt\u0103toarea unui \u201esuflet" special. Nefiind un organism de sine st\u0103t\u0103tor, cum pretind morfologii, cultura nu poate avea nici \u201ev\u00eerste". Teoria v\u00eerstelor culturii st\u0103 sau cade cu teoria morfologic\u0103-biologic\u0103 despre cultur\u0103, teorie c\u0103reia ne-am luat sarcina s\u0103-i eliber\u0103m certificatul de deces. \u015ei totu\u015fi, \u201ecopil\u0103ria" si \u201ematuritatea" ne \u00eembie dou\u0103 concepte,care servesc de minune la diferen\u0163ierea culturii minore de cultur\u0103 major\u0103. Trebuie s\u0103 ne \u00een\u0163elegem doar asupra sensului, cu care urmeaz\u0103 s\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103m aceste cuvinte. V\u00eerstele pot s\u0103 fie privite din dou\u0103 puncte de vedere: ca faze, ca simple etape, f\u0103r\u0103 de ax\u0103 proprie \u015fi cu limite curg\u0103toare, dar \u015fi ca structuri autonome, ca dou\u0103 focare, care-\u015fi afirm\u0103 neat\u00eernarea. \u201eCopil\u0103ria", privit\u0103 ca etap\u0103, este desigur numai o preg\u0103tire \u00een vederea maturit\u0103\u0163ii, o faz\u0103 provizorie; \u201ematuritatea" este \u015fi ea, ca etap\u0103, doar o delt\u0103, \u00een care se revars\u0103 copil\u0103ria. Ca realizare autonom\u0103 \u00eens\u0103 copil\u0103ria \u00ee\u015fi are structurile ei unice, incomparabile, mul\u0163umit\u0103 c\u0103rora ea \u00eenceteaz\u0103

de fapt de a mai fi o simpl\u0103 faz\u0103 provizorie. Ea e un \u0163inut \u00eengr\u0103dit, o durat\u0103 autarhic\u0103 cu centrul \u00een sine \u00eens\u0103\u015fi, bucur\u00eendu-se de o deplin\u0103 suveranitate \u00een hotarele ei. Nu mai pu\u0163in \u015fi \u201ematuritatea" \u00ee\u015fi are, \u015fi ea, felul s\u0103u autonom, structurile sale ireductibile, indiferent de aspectul ei fazic ca atare. V\u00eerstele, ca simple etape pe o simpl\u0103 linie ascendent\u0103, sunt cezuri \u00eentr-o configura\u0163ie temporal\u0103 \u00een fond ne\u00eentrerupt\u0103. Privite \u00eens\u0103 ca structuri, iar nu ca etape, copil\u0103ria \u015fi maturitatea \u00ee\u015fi au, fiecare pentru sine, autonomia lor, prin aceea ce continuitatea liniei se sfarm\u0103. Copil\u0103ria se afirm\u0103 prin aspecte, valori, structuri, unice, incomparabile; ea are o \u00eenflorire \u015fi o culmina\u0163ie \u00een sine \u015fi pentru sine. Cert, copil\u0103ria privit\u0103 sub unghiul acestor structuri, \u00eenceteaz\u0103 de a mai fi o simpl\u0103 preg\u0103tire pentru v\u00eerstele celelalte. Structurile psihologice autonome ale copil\u0103riei si ale maturit\u0103\u0163ii umane ne dau posibilitatea unei diferen\u0163ieri structurale \u00eentre cultura minor\u0103 \u015fi cultura major\u0103. Trebuie s\u0103 \u00eencet\u0103m \u00eens\u0103 de a privi cultura ca un subiect aparte, ca un organism, care \u015fi-ar avea v\u00eerstele sale, \u015fi s\u0103 o \u00een\u0163elegem exclusiv \u00een func\u0163ie de om \u015fi de psihologia v\u00eerstelor acestuia. Cultura minor\u0103 are ceva asem\u0103n\u0103tor cu structurile autonome ale copil\u0103riei omene\u015fti. Iar cultura major\u0103 are ceva asem\u0103n\u0103tor cu structurile autonome ale maturit\u0103\u0163ii omene\u015fti. Vom vedea c\u0103 aceasta este cu totul altceva, dec\u00eet cele enun\u0163ate de concep\u0163ia morfologic\u0103, care vorbe\u015fte despre v\u00eerstele \u201eculturii" ca atare. C\u0103 o cultur\u0103 minor\u0103 nu este \u00eens\u0103 v\u00eersta copil\u0103reasc\u0103 a unei culturi, care ar cre\u015fte ca un organism independent, parcurg\u00eend faze inevitabile, se dovede\u015fte eclatant prin faptul istorice\u015fte controlabil c\u0103 o cultur\u0103 minor\u0103 poate s\u0103 d\u0103inuiasc\u0103 mii \u015fi mii de ani, s\u0103 devin\u0103 aproape atemporal\u0103, f\u0103r\u0103 ca s\u0103 mai adopte vreodat\u0103 alt\u0103 structur\u0103. \u201eCopil\u0103rescul" culturii minore nu are \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea unei faze de o anume durat\u0103, ci aspect de structur\u0103, care poate \u00eei etern\u0103. Cultura minor\u0103 nu este a\u015fadar \u00eent\u00eeia v\u00eersta a unei culturi \u00een\u0163eleas\u0103 ca subiect de sine st\u0103t\u0103tor, destinat s\u0103 se maturizeze \u00eencetul cu \u00eencetul, cum se \u00eent\u00eempl\u0103 cu orice organism

independent. Cultura este obiect de crea\u0163ie uman\u0103, nu \u201esubiect organismic" independent, ca un parazit al omului. Astfel cultura minor\u0103 este o cultur\u0103 creat\u0103 prin prisma structurilor copil\u0103re\u015fti ale omului, si ca atare ea poate s\u0103 d\u0103inuiasc\u0103 si s\u0103 se perpetueze indefinit. La fel, cultura major\u0103 nu este v\u00eersta inevitabil\u0103 a maturit\u0103\u0163ii unui pretins organism cultural suprapus omului; o cultur\u0103 major\u0103 este numai creat\u0103 prin darurile \u015fi virtu\u0163ile maturit\u0103\u0163ii omului, pe temeiul \u015fi datorit\u0103 structurii acesteia ca

atare. Omul, \u00een calitatea sa de creator de cultura \u00ee\u015fi realizeaz\u0103 pl\u0103smuirile fie prin darurile \u015fi structurile copil\u0103riei, fie prin cele ale maturit\u0103\u0163ii. Creatorii sunt \u015fi pot s\u0103 fie \u00eens\u0103 oameni de orice v\u00eerst\u0103. Interesant e, cum \u00een cadrul unei culturi minore, to\u0163i oamenii creatori, de orice v\u00eerst\u0103, stau sub constr\u00eengerea unor norme \u015fi structuri proprii copil\u0103riei. Copil\u0103ria, ca un complex de structuri, poate deveni deci un fel de prism\u0103, prin mediul c\u0103reia se realizeaz\u0103 o matrice stilistic\u0103 \u00een forma particular\u0103 a unei culturi minore. Maturitatea ca un complex de structuri poate de a\u015fijderea s\u0103 devin\u0103 o asemenea prism\u0103, prilejuind o cultur\u0103 major\u0103. Aspectul minor sau major al unei culturi este \u00een consecin\u0163\u0103 exclusiv o problem\u0103 de psihologie a creatorilor \u015fi a colectivit\u0103\u0163ii, iar nu o problem\u0103 de v\u00eerst\u0103 \u201ereal\u0103" nici a creatorilor de o parte, dar nici a unui pretins subiect organismic al culturii, parazitar suprapus omului, de alt\u0103 parte. Producerea unei culturi majore sau minore nu este, zicem, o chestie de v\u00eerst\u0103 real\u0103 a oamenilor creatori. Intervine aci \u00een func\u0163ionarea demiurgului dominan\u0163a exclusiv\u0103 \u015fi foarte ciudat\u0103 a unor structuri proprii unei anume v\u00eerste. E desigur un paradox aproape de necrezut c\u0103 oameni maturi se supun docili unor structuri, care anatomic \u015fi fiziologic nu le mai apar\u0163in, intr\u00eend cu entuziasm \u00een robia copil\u0103riei. \u015ei tot un paradox e \u00eemprejurarea ca ni\u015fte copii s\u0103 poat\u0103 crea sub constr\u00eengerea unor structuri, care anatomic \u015fi fiziologic \u00eenc\u0103 nu le apar\u0163in, intr\u00eend \u00een robia maturit\u0103\u0163ii. Dar a\u015fa se petrec lucrurile. S-ar zice c\u0103 creatorii de cultur\u0103 au dou\u0103 v\u00eerste: una e virsta real\u0103, biologic\u0103, individual\u0103, \u2014 cealalt\u0103 e o v\u00eerst\u0103. adoptiv\u0103, sub ale c\u0103rei auspicii ei creeaz\u0103 ca sub \u00eenr\u00eeurirea unei atotputernice zodii. Cultura minor\u0103 este a\u015fadar o cultur\u0103 creat\u0103 sub domina\u0163ia \u015fi sub constr\u00eengerea structurilor proprii copil\u0103riei, \u00een \u00een\u0163eles de \u201ev\u00eerst\u0103 adoptiv\u0103" a creatorilor. O cultur\u0103 minor\u0103 poate s\u0103 fie \u00eens\u0103 deosebit de \u00eenfloritoare \u015fi de bogat\u0103. C\u00eet de \u00eenfloritoare \u015fi de bogat\u0103 poate s\u0103 fie o cultur\u0103 minor\u0103, care nu merit\u0103 niciodat\u0103 dispre\u0163ul nim\u0103nui, o \u015ftim bun\u0103oar\u0103 din experien\u0163ele noastre cu privire la cultura popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Cititorii ne vor \u00eenso\u0163i pe drumul amintirilor p\u00een\u0103 \u00een satul rom\u00e2nesc, spre a se familiariza pu\u0163in cu o asemenea cultur\u0103 minor\u0103, de multiple si \u00eenflorite aspecte.

Amintirile noastre din copil\u0103ria petrecut\u0103 la sat coincid desigur cu ale celor mai mul\u0163i dintre cititori. Ne aducem aminte: vedeam satul a\u015fezat oarecum \u00eenadins \u00een jurul bisericii \u015fi al cimitirului, adic\u0103 \u00een jurul lui Dumnezeu \u015fi al mor\u0163ilor. Aceast\u0103 \u00eemprejurare

care numai t\u00eerziu de tot ni s-a p\u0103rut foarte semnificativ\u0103, \u0163inea oarecum isonul \u00eentregii vie\u0163i, ce se desf\u0103\u015fura \u00een preajma noastr\u0103, \u00eemprejurarea era ca un ton, mai ad\u00eenc, ce \u00eemprumuta totului o nuan\u0163\u0103 de necesar mister. Localizam pe Dumnezeu \u00een spa\u0163iul ritual de dup\u0103 iconostas, de unde \u00eel presim\u0163eam iradiind \u00een lume. Nu era aceasta o poveste, ce ni s-a spus ca multe altele, ci o credin\u0163\u0103 de neclintit. F\u0103ceam o tran\u015fant\u0103 deosebire \u00eentre \u201epovestea-poveste" \u015fi \u201epovestea adev\u0103rat\u0103". Topografia satului era plin\u0103 de astfel de locuri mitologice. La fiecare pas pespectivele se ad\u00eenceau \u015fi se \u00een\u0103l\u0163au. Tinda vecinului, totdeauna foarte \u00eentunecoas\u0103, era f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate un loc, \u00een care, cel pu\u0163in din c\u00eend \u00een c\u00eend, \u015fi mai ales dumineca, se refugia diavolul. Nu am \u00eencercat \u00eentr-o zi, cu al\u0163i dou\u0103zeci de copii, to\u0163i p\u0103trun\u015fi de fiorii unui sf\u00eent r\u0103zboi, s\u0103-l izgonim, st\u00eernind cu fel de fel de unelte ni\u015fte zgomote ca de trib african? Tinda