Se PRESUPUNE ca viata in format unicelular AR PUTEA fi gasita in multe locuri in

univers.
Viata intr-o forma ASEMANATOARE noua face obiectul unei cautari febrile de multi
ani. Pornindu-se de la SUPOZITIA ca pentru a se dezvolta, viata in univers are nevoie de
conditii asemanatoare Panantului (sistem planetar in jurul unei stele), s-au gasit, pana
acum in Univers, aproximativ 280 de sisteme ce raspund acestei PRIME cerinte.
O alta CONDITIE a fost gasirea, in aceste sisteme, a unei planete cu climat TEMPERAT
(in termeni astronomici). Pana acum (anul 2008) a fost descoperit UN sistem ce AR
PUTEA raspunde acestei conditii. Descoperirea sa a fost posiblila in urma folosirii
"lentilelor gravitationale", tehnologie recenta in cercetarea cosmosului.

A 20 DE ANI LUMINĂ, Terra ar putea avea o planetă geamănă – o planetă locuibilă,

arată un studiu care urmează să apară astăzi, în revista „Astronomie şi Astrofizică”.
Pentru prima dată, scrie Le Monde, echipe de cercetători de la Observatorul din Geneva
şi Centrul astronomic din Lisabona au detectat o planetă în afara sistemului nostru solar,
pe care viaţa ar fi posibilă. Exoplaneta, care orbitează în jurul stelei Gliese 581, se găseşte
la 20,5 ani lumină de Pământ. Însă din cele 200 de exoplanete depistate până acum
(dincolo de limitele sistemului nostru solar, ele sunt foarte greu de depistat, pentru că nu
au lumină proprie, aşa cum se întâmplă în cazul stelelor. Prezenţa lor a fost până acum
mai degrabă dedusă) aceasta este de departe cea mai asemănătoare Terrei. Toate aceste
planete au şi suprafeţe lichide şi solide şi temperaturi apropiate de cele ale Pământului.
Graţie acestor caracteristici, planeta descoperită este considerată locuibilă. În ceea ce
priveşte această „exoTerra”, temperatura sa este cuprinsă între 0 şi 40 de grade, ceea ce
permite existenţa apei lichide la suprafaţă. Ceea ce nu este o condiţie suficientă pentru
apariţia vieţii, dar este una absolut necesară. Cercetătorii francezi şi elveţieni cred că
planeta este acoperită fie cu roci, fie de oceane, pentru că radiaţiile emanate sunt de 1,5
ori mai mari decât cele ale Terrei. Cum au reuşit să descopere astronomii însă toate aceste
detalii? Echipa condusă de profesorul Stephane Udry – Geneva – a folosit metoda
măsurării cu ajutorul spectografului. Au fost detectate infimele variaţii de viteză ale
stelei, provocate de prezenţa unei planete care orbitează în jurul ei. De pildă, micile
planete formate din roci, precum Marte sau Terra, au un impact minim asupra mişcării
Soarelui.

Planeta-colac de salvare are o gravitaţie de 2 ori mai mare decât a planetei noastre şi o
masă de cinci ori mai mare. Descoperirea a fost posibilă cu ajutorul telescopului Harps şi
tot datorită acestuia s-a constatat că exoTerra evoluează în jurul stelei sale în doar 13 zile,
pentru că distanţa dintre cele două corpuri este de 14 ori mai mică decât cea dintre Terra
şi Soare. Soarele exoplanetei este cu totul diferit de steaua noastră. Gilese 581 este o stea
pitică roşie, cam de trei ori mai mică decât Soarele şi este una din cele mai apropiate 100
de stele de sistemul nostru solar. Ea emite însă doar a 77-a parte din lumina şi căldura
Soarelui nostru, scrie Le Figaro. Stelele pitice sunt şi cele mai vânate de astronomi pentru
că tocmai datorită masei lor mici şi a luminozităţii relativ scăzute planetele „prinse” în
câmpul lor gravitează mai aproape. Şi este, prin urmare, mai probabil ca ele să aibă
condiţiile necesare vieţii. „Este o etapă decisivă în lungul drum care ne va duce spre
găsirea unor eventuale forme de viaţă în Univers”, se arată în articolul oamenilor de
ştiinţă. Deocamdată, nimeni nu poate spune despre „exoTerra” dacă adăposteşte vreo
formă de viaţă rudimentară sau nu. În jurul stelei Gilese 581 (botezată după numele
astronomului german care a descoperit-o în 1965) mai ţine în jurul său alte două planete
relativ asemănătoare: una care are o masă cât Neptun şi un „an” de 5,4 zile şi o alta, ceva
mai îndepărtată de stea, de opt ori mai mare decât Pământul. Rămâne însă ca o viitoare
misiune a agenţiilor spaţiale să caute eventualele forme de viaţă.