Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword or section
Like this
8Activity

Table Of Contents

0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Ziua furnicilor

Ziua furnicilor

Ratings: (0)|Views: 8,683|Likes:
Published by nemesvladmihai
No need of description
No need of description

More info:

Published by: nemesvladmihai on Jun 19, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/18/2011

pdf

text

original

 
Bernard WerberZIUA FURNICILORFurnicile contraatac!
ă
Totul este într-unul (Abraham)Totul este dragoste (Isus Cristos)Totul este economic (Karl Marx)Totul este sexual (Sigmund Freud)Totul este relativ (Albert Einstein)Şi mai departe?...EDMOND WELLS,Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolutePRIMUL ARCAN:Stnii zorilor
ă
1. PANORAMICNEGRUA trecut un an. Pe cerul de august, fr lun, clipesc stelele. Într-un târziu,
ă ă ă
 tenebrele se risipesc. O lucire. Fâşii de cea se preling peste pdurea
ţă ă
 Fontainebleau. Un soare purpuriu şi puternic le împrştie de îndat. Totul
ă ă
 scânteiaz acum, acoperit de rou. nzele de pianjen se transform în esturi
ă ă ă ă ţ ă
 exotice, din perle portocalii. Se anun o zi clduroas.
ţă ă ă
Vieti minuscule freamt pe sub rmurişuri. Pe iarb, printre ferigi.
ăţ ă ă ă ă
 Pretutindeni. Din toate speciile şi nenumrate. Roua, ca o licoare pur, spal
ă ă ă
 pmântul pe care se va desfşura cea mai ciudat dintre av...
ă ă ă
2. TREI SPIOANE ÎN INIMA ORAŞULUIAvansai, repede.
ţ
Ordinul parfumat e categoric: nu e timp de pierdut cu observaii inutile. Cele
ţ
 trei siluete întunecate zoresc de-a lungul culoarului secret. Cea care merge petavan îşi târşte cu noalan antenele la înlimea solului. E rugat s
ă ţă ă ţ ă ă
 coboare, dar ea le d asigurri c se simte mult mai bine aşa: cu capul în jos. Îi
ă ă ă
 place s perceap realitatea rsturnat.
ă ă ă ă
Nimeni nu insist. De ce nu, la urma urmei? Trioul coteşte pentru a se vârî într-
ă
un tunel mai îngust, sondând cu atenie cel mai neînsemnat ungher înainte de a
ţ
 face vreun pas cât de mic. Pentru moment, totul pare atât de liniştit, încât e de-a dreptul îngrijortor.
ă
Iat-le ajunse în inima Oraşului, într-o zon care este cu siguran foarte
ă ă ţă
 supravegheat. Paşii li se fac mai mici. Pereii galeriei sunt tot mai lucioşi.
ă ţ
 
 
Tot mai des li se-ntâmpl s derapeze pe resturi de frunze moarte. O nelinişte
ă ă
 surd inund fiecare celul a carcaselor lor rcate.
ă ă ă
Iat-le ajunse în sal.
ă ă
Adulmec mirosurile care plutesc în aer. Se simte iz de rşin, de coriandru şi de
ă ă ă
 crbuni. Încperea aceasta este o invenie de ultim or. În toate celelalte oraşe
ă ă ţ ă ă
 ale furnicilor, boxele nu servesc decât la stocarea hranei sau a oulor. Or, anul
ă
 trecut, chiar înainte de începutul perioadei de hibernare, cineva a emis osugestie:Nu trebuie s ne mai lsm ideile s se piard.
ă ă ă ă ă
Inteligena Roiului se reînnoieşte prea repede.
ţ
Gândurile strmoşilor trebuie s le fie de folos urmaşilor noştri.
ă ă
Conceptul de stocare a refleciilor era cu totul nou la furnici. Şi, totuşi, el
ţ
 entuziasmase o mare parte din ceteni. Fiecare venise s-şi deverseze feromonii
ăţ ă
 înelepciunii în recipientele prevzute în acest scop. Dup care, acestea fuseser
ţ ă ă ă
 orânduite pe teme.Toate cunoştinele lor erau de-acum adunate în aceast vast box: "Biblioteca
ţ ă ă ă
 chimic".
ă
Cele trei vizitatoare continu s înainteze, cuprinse de admiraie, în pofida
ă ă ţ
 spaimei. Spasmele antenelor le trdeaz emoia.
ă ă ţ
De jur-împrejurul lor, ovoide fluorescente sunt aliniate în rânduri de câte şase,învluite de aburi amoniacali ce le fac s par nişte ou calde. Dar cochiliile
ă ă ă ă
 acestea transparente nu conin nici cea mai mic urm de via embrionar.
ţ ă ă ţă ă
 Înepenite în ganga lor de nisip, ele sunt pline pân la refuz de relatri
ţ ă ă
 olfactive pe sutele de teme repertoriate: istoria reginelor din dinastia Ni,biologie curent, zoologie (mult zoologie), chimie organic, geografie terestr,
ă ă ă ă
 geologia straturilor de nisip sub¬pmântene, strategia celor mai celebre btlii,
ă ă ă
 politica teritorial din ultimii zece mii de ani. Se afl acolo n şi reete de
ă ă ă ţ
 gtit sau planurile cotloanelor celor mai ru famate ale Oraşului.
ă ă
O mişcare de antene,Repede, repede, s ne grbim, altfel...
ă ă
Furnicile îşi cur la iueal apendicele senzoriale cu ajutorul periei cu o sut
ăţă ţ ă ă
 de fire de la coate, apoi pornesc s inspecteze capsulele în care sunt stivuii
ă ţ
 feromonii mnezici, atingând uşor ovulele cu extremitatea sensibil a antenelor,
ă
 astfel înt s le identifice fr gr.
ă ă ă
Deodat, una dintre furnici încremeneşte. I s-a prut c a perceput un zgomot. Un
ă ă ă
 zgomot? Fiecare din ele îşi zice c, de data aceasta, vor fi descoperite.
ă
Rmân în aşteptare, febrile. Cine poate s fie?
ă ă
3. ACAS LA FRAII SALTA
Ă Ţ
Deschide, trebuie s fie domnişoara Nogard!
ă
Sébastien Salta se ridic, întinzându-şi trupul nesfârşit şi rsuci mânerul uşii.
ă ă
Bun ziua, spuse el.
ă
Bun ziua, e gata?
ă
Da. E gata.
Cei trei frai Salta se apropiar laolalt de cutia voluminoas de polistiren, din
ţ ă ă ă
 care scoaser o sfer de sticl, deschis în partea superioar şi plin cu granule
ă ă ă ă ă ă
 maronii.Se aplecar tustrei asupra recipientului şi Caroline Nogard nu se putu abine s
ă ţ ă
 nu-şi introduc în el mâna dreapt. O cantitate neînsemnat de nisip întunecat la
ă ă ă
 culoare i se scurse printre degete. Mirosi bobiele, de parc ar fi fost o cafea
ţ ă
 cu arom nepreuit.
ă ţ ă
V-a cerut eforturi mari, nu-i aşa?
Enorme, rspunser într-un glas cei trei frai Salta.
ă ă ţ
Iar unul dintre ei adug:
ă ă
Dar a meritat!
Sébastien, Pierre şi Antoine Salta erau nişte coloşi. Fiecare avea probabil vreo
 
doi metri. Se lsar în genunchi pentru a-şi cufunda, la rândul lor, degetele
ă ă
 lungi în globul de sticl.
ă
Trei lumânri fixate într-un sfeşnic înalt luminau în¬treaga scen, aruncând
ă ă
 luciri ciudate, de un galben btând în portocaliu.
ă
Caroline Nogard aşez globul într-o valiz, înfşurându-l în mai multe straturi de
ă ă ă
 vat de sticl. Îi cântri cu privirile pe cei trei uriaşi şi le zâmbi. Apoi, în
ă ă ă
 tcere, îşi lu rmas-bun şi plec.
ă ă ă ă
Pierre Salta ls s-i scape un oftat de urare:
ă ă ă
De data aceasta, cred c suntem pe cale s ne atingem elul!
ă ă ţ
4. FUG ŞI URMRIRE
Ă Ă
Alarm fals: nu e decât o frunz uscat care a trosnit. Cele trei furnici îşi
ă ă ă ă
 reiau investigaiile.
ţ
Rând pe rând, miros recipientele doldora de informaii lichide.
ţ
În sfârşit, gsesc ce cutau.
ă ă
Din fericire, nu le-a fost prea greu s-l descopere. Apucând preiosul obiect, şi-
ă ţ
l trec de la una la cealalt. E un ou umplut cu feromoni şi închis ermetic cu o
ă
 pictur de rşin de pin. Îl decapsuleaz. Un prim parfum le izbte cele
ă ă ă ă ă
 unsprezece segmente antenare:Decriptare interzis.
ă
Perfect. Aceasta e cea mai bun garanie a calitii. Aşeaz oul la loc şii
ă ţ ăţ ă
 cufund cu lcomie antenele în el.
ă ă
Textul mirositor le urc prin meandrele creierelor.
ă
Decriptare interzis.
ă
Feromon memorie nr. 81Tema: AutobiografieNumele meu este Chli-pou-ni.Sunt fiica lui Belo-kiu-kiuniSunt cea de-a 333-a regin a dinastiei Ni şi nsctoarea unic a oraşului Bel-o-
ă ă ă ă
kan.Nu m-am numit dintotdeauna astfel. Înainte de a fi regin, eram cea de-a 56-a
ă
 prines a Primverii. Cci aceasta este casta mea şi acesta e numrul meu de
ţ ă ă ă ă
 pont.
ă
Când eram tânr, credeam c oraşul Bel-o-kan este grania Universului. Credeam c
ă ă ă ţ ă
 noi, furnicile, suntem singurele fiine civilizate de pe planeta noastr. Credeam
ţ ă
 c termitele, albinele şi viespile sunt popoare slbatice care nu ne accept
ă ă ă
 tradiiile şi obiceiurile pur şi simplu din obscurantism.
ţ
Credeam c celelalte specii de furnici sunt degenerate şi c furnicile pitice sunt
ă ă
 prea mici ca s ne facem griji din pricina lor.
ă
Triam pe atunci închis în permanen în gineceul prineselor virgine, în
ă ă ţă ţ
 interiorul Oraşului interzis. Singura mea ambiie era s-i semn cândva mamei mele
ţ ă ă
 şi s construiesc la rândul meu o federaie care s înfrunte vremurile în toate
ă ţ ă
 sensurile expresiei acesteia.Aşa au decurs lucrurile pân în ziua când un tânr prin rnit, 327, a venit în
ă ă ţ ă
 loja mea şi mi-a povestit ceva ciudat. El afirma c o expediie de vântoare
ă ţ ă
 fusese pulverizat în întregime de o arm nou, cu efecte devastatoare.
ă ă ă
Bnuiala noastr se îndrepta pe atunci asupra furnicilor pitice, care erau
ă ă
 rivalele noastre, şi am purtat împotriva lor, anul trecut, marea btlie a
ă ă
 Macilor. Ea ne-a costat mai multe milioane de soldai, dar am câştigat-o. Iar
ţ
 victoria aceasta, ne-a dovedit c bnuielile noastre erau greşite. Piticele nu
ă ă
 posedau nici o arm secret de anvergur.
ă ă ă
Ne-am gândit apoi c era vorba de termite, duşmanii noştri ereditari. A fost o
ă
 nou greşeal. Marele oraş termit din Est se transformase într-un oraş fantom. Un
ă ă ă
 

Activity (8)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Burcan Adrian liked this
Burcan Adrian liked this
Burcan Adrian liked this
lela liked this
lela liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->