Emigratia

Embed Doc
Copy Link
Readcast
Collections

1
CommentGo Back

Download

Cuprins :

Consideraţii introductive……………………………………………………………………….2

Capitolul l -

Probleme actuale ale migraţiei externe………………………………………….41.1. Gestionarea migraţiei - un obiectiv prioritar la începutul sec.xxl…………………………41.2. Migraţia externă - o formă de export de capital uman…………………………………….6

Capitolul ll -

Mecanisme de integrare…………………………………………………………82.1. Fluxuri şi mecanisme specifice de migrare……………………………………………….82.1.1. Est - Vest……………………………………………………………………………...82.1.2. Vest - Est…………………………………………………………………..................112.2. Cadrul legislativ - instituţional privind migraţia…………………………………………122.2.1. Legislaţie,politici,instituţii în domeniul migraţiei în Uniunea Europeană…………...122.2.2. Legislaţie,politici,instituţii în domeniul migraţiei în România……………………….15

Capitolul lll -

Dimensiunea socio-culturală a fenomenului migraţionist actual în România….223.1. Profilul migrantului………………………………………………………………………223.2. Aspecte ale integrării în societatea ţării - gazdă………………………………………….243.3. Opinia publică şi mass-media…………………………………………………………….29

Capitolul lV -

Efectele aderării României la Uniunea Europeană asupra fluxurilor de migrare…………………. ……………………………………………………304.1. Migraţia totală.Scurte aprecieri…………………………………………………………...304.2. Sporul migrator şi dinamica populaţiei…………………………………………………...314.3. Fluxurile de migraţie care traversează România………………………………………….33

Capitolul V -

Efectele aderării României la U.E. asupra emigraţiei către statele member UE…415.1. Dimensiuni,caracteristici,efecte ale emigraţiei în cazul României……………………….415.2. Emigraţia în perioada de tranziţie.Etape.Particularităţi…………………………………..425.3. Migraţia externă pentru muncă.Dimensiuni.Limite informative…………………………445.4. Unele aspecte privind circulaţia la frontiere ă cetăţenilor români………………………..455.5. Transferurile băneşti-formă de "recuperare" parţială a pierderilor potenţiale din migraţiaexternă…………………………………………………………………………………..51

Capitolul Vl -

Migraţia din România şi politicile Uniunii Europene în domeniul gestionăriiforţei de muncă imigrante.Preocupări şi tendinţe actuale………………………576.1. Orientări actuale ale statelor membre Uniunii Europene în domeniul imigraţiei.Efecte posibile pentru România………………………………………………………………..576.2. Unele tendinţe şi efecte ale migraţiei Est - Vest………………………………………...616.3. Concluzii parţiale………………………………………………………………………..62

Anexa nr.1

..................................................................................................................................65

Anexa nr.2

……………………………………………………………………………………..67

Anexa nr.3

……………………………………………………………………………………..69

Anexa nr.4

……………………………………………………………………………………..71

Bibliografie

……………………………………………………………………………………74

Motto:’’România ar merita premiul I la combaterea migraţiei ilegale” Nicholas Sarkozy, preşedintele Frantei

Consideraţii introductive

Marile transformări ale lumii contemporane şi deschiderile spre noi sfere de interese şiinfluenţe au condus la crearea a multiple zone şi chiar regiuni de instabilitate pe întregmapamondul, cu implicaţii deosebite în ceea ce priveşte realizarea securităţii în plan local,regional şi chiar mondial.Principalele surse de instabilitate decurg din dificultăţile economico-sociale şi politice alestatelor în curs de dezvoltare şi în mod special a celor subdezvoltate. Acest aspect conduceinevitabil la amplificarea fenomenului migraţiei din zonele cu probleme către ţările dezvoltate şinu de puţine ori îmbracă forma migraţiei ilegale. Pe lângă aspectul menţionat mai există şi altele – perpetuarea unor tensiuni şi conflicte de ordin etnic, rasial sau religios – care, la fel ca şi primul, sunt generatoare de migraţie.Astfel, în contextul fenomenului de globalizare, reconstruirea unităţilor de civilizaţie şi avalorilor democratice din spaţiul european căpătată noi valenţe, fapt care a determinat orientareaRomâniei spre Uniunea Europeană şi spre NATO.Integrarea ţării noastre în cele două organisme internaţionale a fost condiţionată deîndeplinirea unor cerinţe. Spre exemplu, Actul Unic European preconiza suprimarea completă afuncţionării frontierelor din interiorul spaţiului comunitar. Astfel, el

„prevedea să dispară formalităţile şi controalele la frontieră, s-ar putea spune chiar că el prevedea ca frontierele să dispară (dacă nu formal, cel puţin practic). Pentru aceasta, alături de dezvoltarea cooperăriiinterguvernamentale în materie de poliţie

,

în lupta contra terorismului, stupefiantelor şitraficului de arme, Comisia prevede armonizarea legislaţiilor naţionale, mai ales pentruintroducerea unei politici comune a vizelor, a unui sistem comun de extrădare, de luptă împotrivaimigrării clandestine etc. Din nefericire, aceasta implica şi o întărire a frontierelor externe alecomunităţii”

1

. De aici rezultă faptul că printre cerinţele de bază se enumăra şi realizareasecurizării frontierelor de stat ale României.Poziţia geografică a României la

frontiera externă

a Uniunii Europene şi pe cele două axe principale ale migraţiei mondiale (est-vest şi sud-nord), permeabilitatea frontierelor faţă detrecerile ilegale, criza economică prelungită, dezvoltarea economiei subterane, lipsa unei protecţiisociale adecvate şi amplificarea corupţiei reprezintă principalele coordonate pe care s-a grefatfenomenul migraţiei ilegale la noi în ţară şi nu de puţine ori în conexiune cu celelaltecomponente ale criminalităţii transfrontaliere. Dealtfel, în ultimul deceniu al mileniului II,România a înregistrat o creştere de peste trei ori a traficului de persoane şi mijloace de transportla frontiera de stat şi de peste 60 de ori a numărului de treceri ilegale peste graniţă, fapt ce denotăcă migraţia ilegală a îmbrăcat caracteristicile unui adevărat fenomen.

1

Prof. Charles Ricq,

Les Cantons Frontaliers et l'Intégration Européenne

, Actul Unic European – 1992,Simpozionul din 28.10 1998, p.17.

2

Treptat migraţia ilegală a devenit o afacere profitabilă pentru exponenţii lumii interlopeinternaţionale, care dincolo de câştigurile materiale imediate urmăresc şi crearea unor reţele deexecutanţi ai infracţiunilor

tradiţionale

ce aparţin acestei lumi (traficul de stupefiante, traficul de“carne vie”, contrabanda, furturile internaţionale, spălarea banilor murdari, jafuri, tâlhării,omoruri la comandă etc.) şi exploatarea în propriul interes a acestui fenomen.Din cele 92 de state declarate oficial

„ţări sursă”

în migrarea populaţiei, România s-aconfruntat cu migraţi ilegali din Afganistan, Albania, Algeria, Angola, Armenia, China,Bangladesh, Burundi, Congo, Egipt, Etiopia, Iordania, Irak, Iran, India, Liban, Nigeria, Pakistan,Rwanda, Sierra-Leone, Siria, Somalia, Sri-Lanka, Sudan şi Turcia, cărora li s-au alăturat cetăţeniaparţinând R. Moldova, din state membre CSI şi din alte ţări care nu sunt incluse în această listă.Pentru majoritatea migraţilor România reprezintă doar o ţară de tranzit în drumul către Occident,dar o parte dintre aceştia îşi manifestă intenţia de a rămâne definitiv pe acest teritoriu. Astfel, lanivelul anului 2005, numărul imigranţilor ilegali aflaţi pe teritoriul statului român se ridica laaproximativ 20000 de persoane, dar semnalele primite din străinătate au obligat experţii îndomeniu să reconsidere această cifră ca fiind prea mică.Cel puţin pâna la derularea primei runde de lărgire a UE, România ramânea singura ţarăcandidată din Europa Centrala şi de Est (ECE) care nu avea frontieră comună cu una din ţărileUE. Influenţele pe care această poziţionare geografică le avea asupra evoluţiei tipurilor demobilitate înainte şi după aderarea efectivă sunt dificil de prevăzut. După renunţarea la controlulemigrării specific perioadei comuniste, România a devenit un câmp extrem de complex alfenomenului de migrare. Principala caracteristică a constat în trecerea de la emigrarea peconsiderente dominant etnice, la o migratie de tip circulator, derulată pe termen scurt şi mediu, în principal de către cei interesati în obţinerea unui venit mai mare. Aceasta este adeseoricaracterizată de acţiuni informale sau ilegale în diferitele etape ale ciclului migrator (intrarilegale urmate de prestarea de munca ilegală, intrari ilegale urmate de conformarea la mediul legaldin respectivele ţări.Acordurile încheiate de statul nostru cu alte state în materie de emigranţi ilegali a condusla schimbarea raportului de origine a migraţiei ilegale. Astfel numărul resortisanţilor autohtonicare încearcă să părăsească România se diminuează continuu în vreme ce cifra migraţilor de pecontinentele Africa şi Asia, precum şi a celor aparţinând R. Moldova sau spaţiului C.S.I. ori aialtor state, să fie în continuă creştere.3

of 00

Leave a Comment

Raluca Caplescu

emigrarea din romania sandu tabel

reply09 / 17 / 2010