Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
302Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Stima de Sine

Stima de Sine

Ratings:

3.5

(2)
|Views: 12,488 |Likes:
Published by bodokid

More info:

Published by: bodokid on Jun 19, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/19/2013

pdf

text

original

 
 
Curs
5
STIMA DE SINE
suport de curs
SV-2007-2008
Cuprins:
IntroducereCe este stima de sine?Defini
ţ
ia „matematic
ă
Defini
ţ
ia holistic
ă
 Stima de sine global
ă
 
ş
i stima de sine specific
ă
 Stima de sine, încrederea în sine
ş
i perceperea eficien
ţ
ei ac
ţ
iunilor personaleFenomenologia stimei de sine ridicatePerpetua lupt
ă
pentru recunoa
ş
tereCalmul interior necondi
ţ
ionatFenomenologia stimei de sine sc
ă
zuteInadaptabilitatea social
ă
 Echilibru
ş
i pruden
ţă
 Stima de sine
ş
i reac
ţ
iile afective în fa
ţ
a e
ş
eculuiAlte propriet
ăţ
i sau aspecte ale stimei de sineStima de sine defensiv
ă
 
ş
i stima de sine natural
ă
 Stima de sine implicit
ă
 
ş
i stima de sine explicit
ă
 Stima de sine contingent
ă
 
ş
i stim
ă
de sine veritabil
ă
 Labilitatea stimei de sine(In)stabilitatea stimei de sineO privire de ansamblu asupra “colec
ţ
iei variet
ăţ
ilor stimei de sine”Func
ţ
iile stimei de sine: de ce este important
ă
stima de sine?Apari
ţ
ia
ş
i evolu
ţ
ia stimei de sine în mediul familialConceptul despre sine
ş
i stima de sineRaportul între stima de sine
ş
i conceptul despre sineImpactul conceptului despre sine în geneza stimei de sineRezumatul cursului* * *1
 
 
 Activitate
Înainte de a începe lectura acestui curs pe o foaie de hârtie încerca
ţ
i s
ă
defini
ţ
i ce crede
ţ
i c
ă
 este, ce reprezint
ă
 
 stima de sine
. Evita
ţ
i rigurozitatea, nu urm
ă
ri
ţ
i neap
ă
rat coeren
ţ
a, da
ţ
i odefini
ţ
ie cotidian
ă
a acesteia, a
ş
a cum în
ţ
elege
ţ
i personal aceast
ă
sintagm
ă
.
 
Introducere
Stima de sine este unul din acele concepte psihologice cu care ne întâlnimfrecvent în via
ţ
a cotidian
ă
. Fiecare are o anume idee despre ceea ce este stima de sine.P
ă
rin
ţ
ii î
ş
i doresc copii cu o stim
ă
de sine cât mai mare, profesorii încearc
ă
s
ă
-
ş
i ajuteelevii s
ă
 
ş
i-o îmbun
ă
t
ăţ
easc
ă
sau, se mai întâmpl
ă
, le-o desfiin
ţ
eaz
ă
(bineîn
ţ
eles, decele mai multe ori, involuntar), avoca
ţ
ii
ş
i politicienii se pare c
ă
au o stim
ă
de sine prea ridicat
ă
în timp ce pacien
ţ
ii duc o mare lips
ă
de ea.Conform opiniei exprimate de Crandall (1973) “în timp, stima de sine a fost pus
ă
în rela
ţ
ie cu aproape oricare alt
ă
variabil
ă
” (p. 45). Într-adev
ă
r, stima de sine esteo variabil
ă
care îndepline
ş
te în func
ţ
ionarea psihic
ă
multiple
ş
i variate func
ţ
ii demediator sau moderator (Baron
ş
i Kenny, 1986).Cercet
ă
rile au demonstrat faptul c
ă
stima de sine este o variabil
ă
psihologic
ă
 implicat
ă
în:
 
abuzul de substan
ţ
e (Higgins, Clough
ş
i Wallerstedt, 1995; Turner, 1995);
 
comportamentele delincvente (Anderson, 1994);
 
depresie (Brown
et al 
., 1986; Kernis, Granneman
ş
i Mathis, 1991; Tennen
ş
iHerzberger, 1987);
 
furie, ostilitate
ş
i comportamentul agresiv (Baumeister, Smart
ş
i Boden, 1996;Kernis, Grannemann
ş
i Barclay, 1989);
 
aprecierea satisfac
ţ
iei de via
ţă
/ calit
ăţ
ii vie
ţ
ii (Diener 
ş
i Diener, 1995);
 
evaluarea intimit
ăţ
ii
ş
i a satisfac
ţ
iei în rela
ţ
iile interpersonale (Griffin
ş
iBartolomew, 1994; Rusbult, Morrow
ş
i Johnson, 1987);
 
reactivitatea la evenimentele evaluative (Brown
ş
i Dutton, 1995; Cambell,Chew
ş
i Scratchley, 1991; Kernis, Brockner 
ş
i Frankel, 1989) etc.Obiectivul acestui curs este de a examina natura stimei de sine
ş
i rolul acesteiaîn func
ţ
ionarea psihologic
ă
. Pentru început vom analiza câteva subiecte esen
ţ
ialeîncercând s
ă
ă
spundem la o serie de întreb
ă
ri: Ce în
ţ
eleg psihologii sociali princonceptul “stima de sine”? Este oare stima de sine acela
ş
i lucru cu încrederea în sine?Poate stima de sine s
ă
varieze de la o situa
ţ
ie la alta? etc. Ulterior vom analiza cereprezint
ă
stima de sine ridicat
ă
 
ş
i stima de sine sc
ă
zut
ă
. Vom vedea c
ă
pe lâng
ă
 faptul de a fi sc
ă
zut
ă
sau ridicat
ă
stima de sine mai are
ş
i o serie de alte caracteristiciimportante. În final vom analiza modul în care are loc construirea stimei de sine din perspectiv
ă
evolutiv
ă
 
ş
i care sunt func
ţ
iile acesteia.
Ce este stima de sine?
2
 
William James, unul din fondatorii psihologiei
ş
tiin
ţ
ifice, printre alte multiplecontribu
ţ
ii la studiul eu-lui, a fost
ş
i un pioner al analizei psihologice a stimei de sine.Scrierile sale con
ţ
in cel pu
ţ
in dou
ă
mari defini
ţ
ii ale acesteia, defini
ţ
ii care-
ş
i p
ă
streaz
ă
relevan
ţ
a
ş
i pân
ă
ast
ă
zi.
Defini
ţ
ia „matematic
ă
Conform unei defini
ţ
ii stima de sine este rezultatul unei frac
ţ
ii în care lanum
ă
ă
tor avem “succesele ob
ţ
inute” iar la numitor “aspira
ţ
iile sau preten
ţ
iileini
ţ
iale” (James, 1890 / 1950):Stima de sine = succes / aspira
ţ
ii Altfel spus, conform acestei frac
ţ
ii,
stima de sine
reflect
ă
rezultatul auto-evalu
ă
rii performan
ţ
ei în domenii relevante pentru eul sau sinele unei persoane.Dac
ă
, de exemplu, Maria care se consider 
ă
o fi o sportiv
ă
bun
ă
nu esteselec
ţ
ionat
ă
în lotul olimpic, ea va avea o stim
ă
de sine sc
ă
zut
ă
, îns
ă
, doar atunci cândurm
ă
re
ş
te o carier 
ă
sportiv
ă
. Dac
ă
îns
ă
, sportul nu este important pentru Maria, earâvnind s
ă
devin
ă
medic-pediatru, faptul de a nu fi fost selectat
ă
nu va avea nici unimpact asupra stimei de sine sau acest impact va fi minor.
 Reflecta
 ţ 
 Este oare posibil ca, datorit
ă
neselect
ă
rii în lotul olimpic, Maria s
ă
fie bucuroas
ă
? De ce da, dece nu?
 
Defini
ţ
ia holistic
ă
 
Dintr-o astfel de perspectiv
ă
 
stima de sine global
ă
ne apare ca fiind mediaauto-evalu
ă
rilor particulare pe dimensiunile de relevan
ţă
personal
ă
. Implicit, o astfelde stim
ă
de sine este u
ş
or maleabil
ă
, variind în func
ţ
ie de performan
ţ
a ob
ţ
inut
ă
 
ş
irelevan
ţ
a dimensiunilor, ambele componente schimbându-se relativ u
ş
or în timp(reaminti
ţ
i-v
ă
, de exemplu, de strategia “strugurilor acri” care este folosit
ă
de vulpe în basmul lui Aesop
ş
i care presupune o schimbare instantanee a relevan
ţ
ei).Pe de alt
ă
parte, conform celei de-a dou
ă
defini
ţ
ii oferite de James (1890 /1950), stima de sine reflect
ă
“o anume raportare afectiv
ă
global
ă
la propriul eu
independent 
ă 
de ra
ţ
iuni obiective ce
ţ
in de satisfac
ţ
ii sau dezam
ă
giri personale” (p.306). Cu alte cuvinte, conform acestei defini
ţ
ii,
stima de sine
reprezint
ă
o
raportareafectiv
ă 
 
constant 
ă 
ce include valorizarea, acceptarea
ş
i evaluarea eu-lui (Savin-Williams
ş
i Demo, 1983). Conform acestei defini
ţ
ii stima de sine nu mai este legat
ă
 de evaluarea pe anumite dimensiuni ci reflect
ă
o anume raportare general
ă
fa
ţă
de eul personal care poate fi dup
ă
caz pozitiv
ă
, echilibrat
ă
sau negativ
ă
.
Stima de sine global
ă
 
ş
i stima de sine specific
ă
 
Cercet
ă
rile ulterioare au demonstrat c
ă
ambele defini
ţ
ii propuse de WilliamJames sunt valabile pentru o corect
ă
 
ş
i nuan
ţ
at
ă
descriere a con
ţ
inutului vie
ţ
ii psihiceumane.În timp, psihologii sociali au ajuns la concluzia c
ă
este util s
ă
se disting
ă
dou
ă
 
 forme ale stimei de sine
:3

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->