P. 1
Medicala I

Medicala I

Ratings: (0)|Views: 409|Likes:
Published by Cristina Verdes
Conspecte Medicala - sem I .
Conspecte Medicala - sem I .

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Cristina Verdes on Sep 06, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/01/2013

pdf

text

original

 
Notiuni de baza in patologia medicalaveterinara
Etiologia (cauzele bolii)
-
 
Cauze favorizante
o
 
Predispozante
 –
legate de organism
o
 
Ocazionale
 –
dependente de mediu-
 
Cauze determinante
o
 
Agenti animati
 –
virusuri, bacterii,etc
o
 
Agenti neanimati
 –
substante toxice, ag fizici
Bolile medicale pot fi:
-
 
Primare
 –
leg directa intre cauza si efectul patologic
 –
pneumonii a frigore, soc termic, gastrita coroziva-
 
Secundare
 –
mediate de procese patologice anterioare
 –
edem pulmonar, congestie hepatica si renala,secundare insuficientei cardiace-
 
Simptomatice
 –
exprimari la nivelul unor organe, ale unor boli generale
 –
stomatita din febra aftoasa,encefalita din turbare, enteritele bacteriene/virale-
 
Esentiale
 –
cauze necunoscute
 –
epilepsia esentiala
Patogeneza
-
 
Mecanismul de producere a bolii
Modificari anatomopatologice
-
 
Diagnostic necropsic si verificarea datelor clinice-
 
Sacrificare de necesitate
Simptomatologia
-
 
Examen de grup si individual
 –
semiologic si paraclinic
Diagnostic
-
 
Simptomatic-
 
Topografic-
 
Anatomic si functional-
 
Etiologic-
 
Diagnostic de grup-
 
Diagnostic terapeutic
Profilaxia
-
 
Specifica
o
 
Imunizare activa
 –
vaccinuri
o
 
Pasiva
 –
seruri cu anticorpi
o
 
Medicamente profilactice, antiparazitare, antiinfectioase, suplimente vitamino-minerale-
 
Nespecifica
o
 
Masuri generale de ordin igienic
Metafilaxia
-
 
Masuri moderne de prevenire a imbolnavirilor
 –
intretinere corespunzatoare, aigurarea confortului,selectia animalelor rezistente, esalonarea fatarilor s.a.
Tratamentul
-
 
Nu trebuie limitat le med etiotropa-
 
Medicatie stimulenta generala si a principalelor organe-
 
Tratament igieno-dietetic
 
Bolile aparatului digestiv
Examinarea functionala a aparatului digestiv
Portiunile aparatului digestiv:
-
 
Ingestiva
 
 –
gura, faringe, esofag-
 
Digestiva
 
 –
prestomace, stomac, IS, IG-
 
Ejectiva
 
 –
rect, anus-
 
++ glande anexe
 
 –
gl salivare, ficat, pancreasExaminarea functionala a:-
 
Apetit, prehensiune, masticatie, insalivatie, deglutitie-
 
Rumegare si eructatie-
 
Vomitare-
 
Emisiuni de fecale si flatulenta
 Apetitul
= lt. appetere
 –
a pofti, a dori-
 
Proba apetitului
 
 –
furaje din ratia normala, cant <, calit >
o
 
Se incepe cu furajul neapetisant
o
 
Se urmareste modalitatea de furajare
 –
PREHENSIUNE, MASTICATIE, DEGLUTITIE-
 
!!! se verifica si
apetitul pentu apa
 -
 
Influentele ext + int => stimularea fibrelor nervoase din hipotalamus, de unde se transmit informatii catreorgane
 –
stomac, ficat, intestin, pancreasSemnalele care informeaza cortexul provin:-
 
direct de la aliment/apa
 –
culoare, forma, miros-
 
Tubul digestiv dupa ingerare
 –
celulele receptoare sensibile la diversi parametrii ( gustul, presiuneaosmotica, presiunea mecanica, anumiti metaboliti)
Semnale metabolice
:-
 
Glucoza
 –
teoria glucostatica a apetitului
 
o
 
Hipoglicemia stimuleaza centrul nervos al apetitului (ventromedian hipotalamic), iar hiperglicemiape cel al satietatii (lateral hipotalamic)
o
 
Distrugerea VMH -> hiperfagia si stimularea vagala
o
 
Distrugerea Lh-> afagia-
 
AA si ac grasi
o
 
Rol mai putin important decat al glucozei
o
 
La pasari
 –
carenta triptofan
 –
inhiba apetitul
Semnale umorale
 Reducerea apetitului:-
 
CCK
 –
colecistokina
o
 
Secretata in duoden-
 
Bombezina
o
 
TD si encefal-
 
Somatostatina
 –
TRH
-
 
InsulinaRelatia VMH-LH:
-
 
VMH- centru al satietatii
 –
in principal prin efectul inhibitor asupra LH
 –
centrul apetitului-
 
VMH sensibil la
α
-agonisti
 –
reduce activitatea, stimuland astfel apetitul-
 
LH
 –
contine receptori
β
-adrenergici, a caror stimulare reduce activitatea, deci apetitul-
 
SEROTONINA stimuleaza VSH
 –
efect anorexic-
 
DOPAMINA => declansarea apetitului si marirea ritmului alimentar
 
-
 
LH- control al ritmului alimentar-
 
VMH- control al fluxului energetic (tranzit digestiv, secertie pancreatica, SNS)
 
Reducerea apetitului
 –
analogi ai dopaminei/catecolaminei (amfetamina, efedrina, fenflurimina)
 
Consumul de apa
influentat de:-
 
Nivelul proteic al furajului-
 
Temperatura ambientala-
 
Starile febrile, etc.
 
Consumul de apa controlat de hipotalamus prin receptorii osmotici
 –
hipotalamus, zona preoptica (laminaterminalis).
 
Angiotensina II provoaca setea
 –
salarazina inhiba angiotensina II.
 
Distrugerea LH
 –
adipsia, stimularea LH
 –
polidipsia
.
 
Leziuni la nivelul VMH
 –
polidipsie
 
Puii de gaina
 –
gena recesiva
 –
control genetic asupra polidipsiei
Apetitul poate fi:
-
 
Normal
 –
 
normorexie
 -
 
Modificat
 –
 
disorexie
 
o
 
Cantitativ
 
Lipsa apetitului
 –
 
anorexie absoluta
,
anorexie relativa
/inapetenta (
hiporexie
=oligofagie,apetit capricios, apetit selectiv)
 
Hiperorexia
 
 –
exagerarea apetitului (hiperfagie=polifagie, bulimie, tahifagie=lacomie)
 
Adipsie
 
 –
lipsa senzatiei de sete
 
Polodipsie
 
 –
exagerarea senzatiei de sete
o
 
Calitativ
 
 –
pervertire a gustului
 
Parorexia
= alotriofagia apitimia, pica
 
Coprofagia/scatofagia, xilofagia, geofagia, litofagia, aerofagia, canibalism
 –
 lichomania, trichofagia, malofagia, plumofagia, plantofagia, ovofagia, fantofagia,caudofagia, otofagia, onicofagia
 
Paradipsia
= pervertirea senzatiei de sete
 
Animalul bea purin, apa murdara, lichide puternic mirositoare, chiar daca I seadministreaza apa potabila la discretie
Prehensiunea
-
 
Modalitatea in care animalul prinde si introduce in gura alimente/apa-
 
Ex prin inspectie
Obiective:
-
 
Cu ce organ se face prehensiunea-
 
Frecventa/ritm-
 
Amplitudinea miscarilor-
 
Cantitatea de furaje apucate la o prehensiune-
 
Pozitia si miscarile capuluiAct controlat nervos
 –
reflexe subcorticale + control voluntar
Moduri:
-
 
Normal-
 
Modificat
 –
disfagie de prehensiuneNu se realizeaza in afectiuni ale musculaturii masticatorii, tetanos, fracturi mandibulare.Tulburari de prehensiune pot fi intalnite si pentru lichide.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->