Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
43Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Interviul Individual

Interviul Individual

Ratings: (0)|Views: 2,756|Likes:
Published by iulius0105

More info:

Published by: iulius0105 on Jun 20, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/29/2013

pdf

text

original

 
Interviul
Deşi în textele scrise sau cele vorbite subzistă o puternică ambiguitate , interviulrămâne una dintre metodele cele mai uzitate în ştiinţele sociale. Prin interviu căutămne înţelegem semenii. Interviul este o parte consubstanţială sociologiei,intervievarea fiind interacţiune iar sociologia fiind studiul interacţiunilor.
Forme de interviu sociologic
Interviul poate lua variate forme. De exemplu:
Schimbul verbal faţă în faţă
Interviul de grup faţă în faţă
Interviul spontan, informal
Interviul planificat
Interviul structurat
Interviul semistructurat
Interviul nestructurat
Interviu directiv
Interviu semi-directiv
Interviu non-directiv
Interviul individual
Am discutat într-unul din capitolele anterioare distincţia, aprig dezbătută în sociologiaautohtonă, dintre anchetă şi interviu. Interviul poate fi considerat o metodă înmomentul în care obiectivul culegerii datelor îl constituie analiza de tip calitativ,etnografic. Descrierea cantitativă a unei populaţii nu are sens decât pe baza utilizăriide eşantioane reprezentative, astfel, orice anchetă care uzează de interviuri pentru a prezenta distribuţia cantitativă a unor variabile într-o populaţie, pe baza unui lot de30-40 de subiecţi, este fără noimă. Prin urmare, interviul, în varianta pe care o prezentăm noi este specifică orientărilor metodologice subiectiviste ori intepretative,centrate pe explicaţia interpretativă.În afară de obiectivele ştiinţifice, interviul poate fi utilizat şi în scopuri de marketing,terapeutice sau jurnalistice.
Câteva repere istorice
Printre primele utilizări extensive ale metodelor calitative în cercetarea sociologică putem remarca studiile privind comunităţile urbane ale Şcolii de la Chicago, în care s-a utilizat o combinaţie de observaţie participantă, interviuri informale şi analizădocumentară. Thrasher şi-a fundamentat studiul despre membri gangurilor de tineri pe130 de interviuri calitative. Metodologia calitativă, a cercetării etnografice, a fostelaborată în continuare de Howard Becker şi de Everett Hughes, în anii 50 – 60 când
 
dominantă, ca şi până în anii 90, a fost metodologia cantitativistă, pozitivistă. În aniiîn care sociologia americană era dominată de personalităţi precum Lazarsfeld sauMerton, corifei ai pozitivismului, metodologia a căpătat şi ea rigoare, precum în cazulteoriei fundamentate, cu accentul pe codificarea datelor sau în cazuletnometodologiei, care uta proprieţile invariabile ale acţiunii sociale.Etnometodologii au autacat defapt interviul, deoarece se desfăşoară pe premisa căinterlocutorii se înţeleg, pe când, în realitate, se bazează pe intuiţie pentru a umplegolurile din înţelegere.Orientarea etnografică postmodernă, recentă s-a arătat foarte preocupată deasumpţiile şi problemele morale prezente în practica intervievării şi în rolul autoritar al intervievatorului. Aceste preocupări s-au materializat într-o atenţie mai mareacordavocilor şi emoţiilor respondenţilor ca şi relaţiei dintre respondent şiintervievator.
Interviul individual nestructurat 
Iluţ: cele două feluri de adevăruriPoate fi partea planificată a unei cercetări sau parte care apare „spontan” în cadrulcercetării de teren, fiind utilizată în combinaţie cu alte metode precum observaţia participantă.Interviul nestructurat: cercetătorul poartă discuţii total libere cu anumiţimembri a comunităţii studiate. Uneori nici măcar tema discuţiei nu este prestabilită.Iluţ remarcă varietatea deosebită a acestei proceduri de culegere a datelor, varietatecare rezultă din problematici, din caracteristicile populaţiei, din locuri diferite.
Interviul calitativ de tip clasic, care apare în cadrul cercetării etnografice deteren, de tipul observaţiei participante.
Istoria orală – prin care se studiază anumite evenimente sau personalităţiistorice prin prisma experienţei trăite a unor persoane obişnuite;
Interviul creativ: cei doi actanţi (subiectul şi cercetătorul) trebuie să uite desituaţia planificată în care se află, astfel încât subiectul să se manifeste cât maiautentic. Pentru asta e nevoie de sesiuni de interviu îndelungate (precuminterviurile jurnalistice care stau la baza unor volume, precum cel recent cuH.H. Stahl).
Interviul polifonic: raportul de cercetare marcheze cât mai fidel perspectivele diferite ale subiecţilor (voci);
Interviul interpretativ, care pune accent pe momentele cruciale din existenţeleindividuale (epifanii, sau puncte de inflexiune ale biografiei).Interviul calitativ de tip clasic, este cel mai utilizat în cercetările autentice de tipetnnografic, fiind parte a aactivităţii celui care realizează cercetare de teren, constândîn dicuţii spontane sau planificate cu cei din comunitatea, grupul, instituţia (oricum, oentitate socială instituţionalizată), a căror cultură este investigată. Precum am mai precizat, interviul de acest gen merge mână în mână cu observaţia participantă. Iatămai jos un pasaj din notiţele de teren ale lui Malinowski:
Sâmbătă 8 (decembrie 1917). M-am trezit târziu, m-am simţit rău, am luat medicamente. Pe la1 am ieşit; am auzit ţipete; [cei din] Kapwapu aduceau
uri
la Teyava. Am stat cu băştinaşii,vorbit, am făcut poze. M-am întors. Billy mi-a corectat şi completat notiţele despre
wasi
. LaTeyava, un bătrân a vorbit mult despre peşti, dar nu l-am înţeles prea bine. Apoi ne-am mutatla
bwayama
lui. Am vorbit despre
lili’u
. Ma-u tot întrebat despre război-Seara am vorbit cu
 
 poliţistul despre
bwaga’u, lili’u şi yoyova
. M-au enervat râsetele lor. Billy mi-a spus din nouunele lucruri interesante. Am luat chinină şi calomel.
Din acest scurt pasaj reiese destul de clar diferenţa faţă de interviul structurat şi celsemistructurat. Malinowski avea doar câteva teme care îl interesau, despre carediscuta cu băştinaşii într-un cadru neorganizat, fără chestionar sau ghid de interviu.Interiviul clasic nestructurat permite şi cate de neirtat pentru interviurilestandardizate, precum faptul că subiectul pune şi el întrebări, la care intervievatorul poate spunde (ca în orice conversaţie egalitară) şi este posibil ca emiileintervievatorului să influenţeze cercetătorului. NU există reţete pentru realizarea unei asemenea moment de culegere a datelor de tipetnografic. Avem însă câteva probleme care au reieşit din practica de cercetareantropologică:1.Accesarea sitului cercetării;2.Înţelegerea limbii şi culturii respondenţilor. Chiar dacă ştii limba, sunt multefeluri de a spune un lucru, iar unele nu se spun, pur şi simplu, ci se regăsesc înmanifestări culturale. Tocmai pentru a avea acces la semnificaţiile transmise,este recomandabil să nu se folosească interpreţi prea mult.3.Cum se prezincercetătorul? Rolul care se atribuie cercetătorului de cătresubiect poate influenţa răspunsurile;4.Identificarea informatorilor 5.Stabilirea de raporturi reciproce (relaţii informale în comunitate)6.Colectarea materialelor empirice; indiferent de circumstante, cercetătorultrebuie să:a.Ia note regulat şi prompt b.Scrie tot, indiferent cât de neimportant poate păreac.Încearcă să nu fie văzut când ia notiţed.Îşi analizează notele frecventRecomandări pentru realizarea interviurilor -Cercetătorul este implicat într-o conversaţie informală cu respondentul-Cercetătorul trebuie să păstreze un ton de discuţie prietenească (chat) încercând sărespecte temele pe care le are în vedere;-Cercetătorul începe prin „spargerea gheţii” cu întreri generale după care începesă pună întrebări din ce în ce mai specifice, printre care şi unele cu care verifică,discret, veridicitatea celor spuse de respondent.Recomandările clasice solicitau cercetătorului să nu se lase implicat într-o realăconversaţie cu subiectul şi nici nu lase se vaadevărata relevaă ainformaţiilor obţinute. Mai nou, se consideră că’o conversaţie reală este mai onestă, permiţând subiecţilor să se exprime mai autentic.
Interviul sociologic de culegere a datelor 
Articolele din revistele de cercetare ca şi manualele de metode şi tehnici, oferă oimagine formalizată a procesului de cercetare. Pretenţiile editorilor de reviste sau acelor care finanţează cercetări pe bază de proiect, promovează o imagine tehnicădistorsionată a cercetării ştiinţifice, ca un proces logic, liniar. Aceasta este cu multdiferită de procesele de cunoaştere reale, mereu schimbătoare, pline de surprize,modificări de planuri, reformulări de concepte şi ipoteze.

Activity (43)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Denisa Lombrea liked this
Oana Giorgiana liked this
Anca Oncescu liked this
Zamfir Vicentiu liked this
raluca liked this
creatza_iulia liked this
Marian Dragomir liked this
Teo Keo liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->