Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
25Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Jonathan Swift - Calatoriile Lui Gulliver

Jonathan Swift - Calatoriile Lui Gulliver

Ratings: (0)|Views: 2,888 |Likes:
Published by Anca

More info:

Published by: Anca on Jun 21, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/11/2013

pdf

text

original

 
în româneşte de LEON D. LEVITCHIIlustraţii de Al. ALEXETitlul lucrării în original:Jonathan Swift GULLIVER'S TRAVELSLondon Oxford University Press 19477
<titlu>
PREFAŢAIn perioada in care Jonathan Swift (1667—1745) scria Călătoriile lui Gulliver (publ. 1726),iar contemporanul său iluminist Daniel Defoe (1661—1731) compunea o capodoperă nu mai puţin celebră, Robinson Crusoe (1719), descrierile de călătorii aveau în urma lor o tradiţie bogată în istoria literaturii engleze, însăşi începuturile acestei literaturi (sec. V-VII) sînt strânslegate de relatarea unor peregrinări pe mare şi pe uscat, după cum ne-o sugerează câteva din primele titluri de poeme scrise în anglo-saxonă : lătorul (Widsith), tăcitorul (TheWanderer), Navigatorul (The Seafarer).In epoca de înflorire a feudalismului, povestirile marinarilor întorşi din călătorii îndepărtate se bucură de multă trecere în mijlocul unor ascultători predispus! să dea crezare celor maifantastice descrieri, iar literatura vremii se îmbogăţeşte cu lucrări ce nu ţin seama decât pealocuri de adevărul vieţii. Astfel, Călătoriile (Voyages and Travels) lui Şir John Mandeville,compuse pe la mijlocul sec. al XIV-lea, împletesc câteva motive realiste cu elemente dintrecele mai fanteziste şi extravagante. Autorul pretinde că în Egipt a întâlnit femei cu pietrenestemate în loc de ochi, că în India există diamante de sex masculin şi feminin, zămislinddiamante mai mici, sau că în oceanul Pacific se găsesc insule formate din epavele vaselor naufragiate.8Astfel de „descrieri" au fost populare în Anglia şi în perioada marilor descoperiri geograficesau în cea a colonizării.Marele merit al Utopiei (1515—1516) lui Thomas More este de a fi ocolit elementul fantasticşi, recurgând la o descriere de călătorii doar ca pretext, de a-i f i împrumutat un conţinut social precis biciuirea necruţătoare a stărilor de lucruri din Anglia şi descrierea comunităţii so-ciale ideale din insula Utopia.în toriile lui Gulliver, „inventatorul ironiei", cum îl numeşte Taine pe Swift,înmănunchiază diferitele aspecte ale celor două tendinţe amintite mai sus, inspirîn-du-seuneori direct din experienţa înaintaşilor, dar luându-şi cea mai mare parte a materialului dinlumea propriilor sale observaţii; ca urmare, lucrarea devine unitară numai prin putereageniului său original. Neglijând veridicitatea exterioară, însă cultivând adevărul interior, Swift îmbină realul cufantasticul în stilul specific Renaşterii. Incredibilul din primele două călătorii ale lui Gulliver sînt piticii de o şchioapă din Lilliput şi uriaşii înalţi cât nişte clopotniţe din Brobdingnag; încea de a treia călătorie (LapUta), el e reprezentat de insula zburătoare, iar în cea de a patra decaii înţelepţi şi de yahoo-i. Acestea sînt, propriu-zis, singurele elemente fantastice, iar dacă printr-o „voită renunţare la incredulitate" (cum avea să se exprime mai târziu S. T. Coleridge)le acceptăm iniţial, tot ce decurge în continuare e perfect logic şi firesc. Să mai adăugămfaptul că marele scriitor realist are întotdeauna grijă s ă-şi pregătească cititorii: înainte de aface cunoştinţă cu lilliputanii, Gulliver îşi dă seama că iarba pe care s-a culcat e „foartemăruntă şi moale" ; din primele clipe ale debarcării în ţara uriaşilor e „surprins de înălţimea
 
ierbii" etc.9Insistenţa deosebită asupra preciziei măsurătorilor (redată cifric) ne împacă de asemeneadestul de curând cu fantasticul „iniţial" ; iar dacă ţinem seama şi de intenţia urmărită de Swift,aceea de a crea „mari figuri satirice de grandioasă generalizare" (M. Zabl-udovski, 1st. Ut.engleze, Moscova, 1945), înţelegem că autorul nu a făcut apel, ca atâţia predecesori, lacredulitatea cititorului, ci la cu totul alte sentimente.Şi cum ar fi putut proceda altfel cel mai neconformist dintre scriitorii iluminismului englez ?Ca şi Utopia umanistului More, Călătoriile lui Gulliver — în afara meritelor sale literare — constituie unul dintre cele mai preţioase documente ale epocii lui Swift. Compusă în perioadediferite ale vieţii scriitorului (1714—1719—1720, publ. în 1726), cartea îmbină autobiografiacu cronica socială.* * *Jonathan Swift s-a născut în Irlanda, la Dublin, din părinţi englezi. Tatăl său a murit cu câtevaluni înainte de naşterea scriitorului, iar mama sa l-a lăsat în seama unui unchi, Godwin.Swift a cunoscut de timpuriu sărăcia şi lipsurile, precum şi umilinţa întreţinerii din pomenilezgârcite ale rudelor. Şi-a început studiile la Kilkenny, apoi le-a continuat la colegiul Trinitydin Dublin ; studiile universitare şi le-a întrerupt datorită lipsei sale de interes faţă descolasticismul şi pedantismul academic, stigmatizat în cap. V din L a p u t a.După Revoluţia din 1688, Swift a părăsit Irlanda şi cu ajutorul mamei sale care locuia în aceavreme la Leicester, a fost angajat ca secretar al lui Sir William Temple, la Moorpark. Aici a-cunoscut-o pe Esther, o copilită în vârstă de numai şase ani, devenind preceptorul şi tovarăşulei de joacă. „Stella", cum îi spunea el (v. Jurnalul pentru Stella, 1713), a fost într-adevăr singura stea luminoasă a vieţii sale chinuite.10In Călătoriile lui Gulliver, Stella este întruchipată în Glumdalclitch (fetiţa fermierului uriaşdin Brob-dingnag), unul din puţinele personaje ale cărţii faţă de care Gulliver-Swiit nutreştesimpatie : „...Eu îi spuneam Glumdalclitch, sau mica mea dădacă, şi m-aş face vinovat deadâncă nerecunoştinţa, dacă nu aş aminti cu cinstea cuvenită grija şi dragostea ei pentru mine, pe care aş dori din toată inima să le pot răsplăti aşa cum merită..." (cap. II).In casa lui Temple, Swift îşi desăvârşeşte cultura citind cu aviditate operele clasicilor (odovadă a profunzimii cu care i-a studiat e călătoria în Laputa, cap. VII—VIII) şi, totodată,face cunoştinţă cu cei mai de seamă oameni ai timpului. Astfel, Swift obţine o audienţă laWilhelm III de Orania pe lângă care stăruie cu rugămintea să-i încredinţeze un post. Regele searată dispus să-l numească fără întârziere... căpitan de cavalerie, descriindu-i, totodată,metoda olandeză de preparare a sparanghelului. In Călătorii, Swift nu l-a cruţat, satirizându-lalături de Carol al II-lea şi Jacob al II-lea : „Trei regi m-au asigurat că de-a lungul domniei lor nu au înţeles niciodată să preţuiască un om de merit şi dacă totuşi acest lucru s-a întâmplat sedatoreşte de bună seamă unei greşeli..." ####ele. (Laputa, cap. VIII).In 1695 Swift îmbrăţişează cariera bisericească în speranţa de a deveni episcop, dar nu ajungedecât paroh al unui cătun umil din Irlanda, Kilroot. Convins că nereuşita lui se datoreşteintrigilor urzite de doamnele de la curtea reginei Anna, scriitorul îşi bate joc de ele în Gulliver  pe un ton atât de sălbatic, încât pasajele respective au trebuit să fie „adaptate" în diferite ediţii(Brobdingnag, cap. V).La Kilroot, Swift compune una din cele )nai remarcabile satire din literatura engleză, Povesteaunui poloboc (Tale of a Tub, 1697, publ. în 1704), în care ironizează aspecte din viaţa
 
religioasă a Angliei. Controversele dintre Trameck-san şi Slamecksan (Lilliput, cap. IV) saudiscuţia dintre Gulliver şi calul înţelept, stăpânul său, cu privire la cauzele războaielor (în ţaraHouyhnhnm-ilor, cap. V) sînt rezumate destul de complete ale acestei lucrări.11Tot la Kilroot, Swift scrie Bătălia cărţilor (The Battle of the Books, 1697) unde, pentru a luaapărarea lui Temple în disputa dintre „antici" şi „moderni", el se declară în favoarea anticilor.Unii dintre autorii moderni satirizaţi de Swift sînt din nou supuşi atacurilor nemiloase alescriitorului în Călătoriile lui Gulliver — de exemplu dr. Bentley, reeditat de filologul ce urmasă-l instruiască pe Gulliver în Laputa (cap. II).După moartea lui Temple (1699), Swift pleacă iar în Irlanda unde devine capelanul earl-uluide Berkeley. Este perioada când scriitorul începe să se intereseze din ce în ce mai activ delupta dintre partidele politice whig şi tory, înregimentându-se în rândurile celui dintâi; este, deasemenea, perioada în care, treptat-treptat, Swift îşi dă seama de rădăcinile adevărate aleului social şi, depăşind concepţiile strâmte şi soluţiile iluzorii ale primilor iluminişti(Addison, Steele etc.), cultivă o neîmpăcată ură faţă de feudalism, fără a saluta însă cuceririlesau făgăduinţele burgheziei, consolidată după 1688. După cum pe bună dreptate observăZablu-dovski, trecerea în 1710 a lui Swift în tabăra tory-lor nu a fost acţiunea unui ,”transfug": „principalele motive ale despărţirii sale de whig-i erau mai adânci. Tot mai mult sporeascârba lui Swift faţă de metodele politicii whig-ilor, faţă de corupţia şi sistemul mituirilor dinguvernul lor. Swift îşi dădea seama în sfârşit că povara interminabilului război pentrusuccesiunea spaniolă apasă exclusiv pe umerii poporului, şi aşa jefuit, în timp ce gloriavictoriilor militare o culegeau miniştrii whig-i." (Op. cit. pag. 362). Pamfletele publicate deSwift în primul pătrar al sec. al XVIII-lea oglindesc zbuciumul, căutările şi lupta din ce în cemai îndârjită a scriitorului împotriva viciilor societăţii burgheze în general (Propunere pentruvânzarea universală a fabricatelor irlandeze, 1720; Scrisorile postăvarului, 1724 etc.).12Dar care din problemele de actualitate din această perioadă nu sînt la fel de bine reflectate înlătoriile lui Gulliver? In descrierea împăratului din Lilliput se pot distinge trăsăturicaracteristice regelui George I; starea de lucruri de la curtea din Lilliput satirizează, de fapt,guvernarea Angliei sub Harley şi Bolingbroke (tory); nesuferitul Flimnap (Lilliput) îlreprezintă pe Sir Robert Walpole, veşnicul cal de bătaie al lui Swift; Reldresal e Stanhope ;regina din Lilliput are multe asemănări cu regina Anna ; războiul Capetelor Turtite parodiazărăzboaiele care s-au încheiat cu pacea de la Utrecht (1713) ; capturarea flotei din Blefuscu(Franţa) reprezintă eforturile miniştrilor tory de a asigura supremaţia navală a Angliei întimpul negocierilor de la Utrecht; inventarul întocmit de cei doi ofiţeri lilliputani după ce l-au perchiziţionat pe Gulliver ridiculizează rapoartele secrete ale comitetelor instituite de Walpole pentru a supraveghea activitatea iacobiţilor (mai ales în Irlanda, pentru al cărei popor Swift•are o deosebită simpatie); regele din Brobdingnag e prinţul de Wales (George al II-lea);locuitorii din Lagado sînt londonezii între 1718—1720 (în perioada faimoasei „Afaceri acompaniei .South Sea"
1
) etc.Cât priveşte perioada dintre publicarea Călătoriilor .şi moartea scriitorului (1726—1745),declinul, melancolia şi umbrele negre ale nebuniei care au caracterizat-o sînt prefigurate înroman prin contrastele violente dintre bunul simţ şi obscenitate, sau vulgarisme de cea mai proastă calitate, prin dezechilibrul sporadic al frazei, prin tonul reţinut, dar brăzdat înrăstimpuri de „crăpături şi fisuri prin care ţâşnesc flăcări intermitente" (G. H. Mair, 1st. lit.engleze moderne), prin deznădejdea ce se desprinde din ultima parte a lucrării. Cu adevărat,

Activity (25)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Diana Maria liked this
Ionela Marinela liked this
Miru Mirunica liked this
Ioana Simonca liked this
Ionela Marinela liked this
Romina Fana liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->