Italienii nu trăiesc doar din istoria lor bogată.

În
ciuda conflictelor sociale acute, influenţa ţarii din
Peninsula Apenină nu este cu nimic mai prejos
decât cea a vecinilor europeni.
Italia face parte dintre cele mai tinere state ale
Europei, unitatea naţională pierdută în antichitate
fiind recâştigată de abia în anul 1860. Arhitectul
unificaţiei italiene, oricum, a fost Contele Camillo
Benso di Cavou, primul ministru al lui Victor
Emmanuel. Roma însăşi a râmas un deceniu sub
Papalitate, devenind parte a Regatului Italiei doar
pe 20 septembrie,1870, data finală a unificării
italiene.Vaticanul este acum o enclavă
independentă înconjurată de Italia, ca şi San
Marino.

În anii ’50 ai secolului XX, Italia a început să se

dezvolte rapid, devenind a cincea putere economică
occidentală. Italia a fost membră fondatoare a
NATO şi a Uniunii Europene, şi s-a alăturat
grupului de creştere a unificării politice şi
monetare din Europa de Vest, incluzând
introducerea Euro în 1999 .
Faimoasa “cizmă” italiană împreună cu
Sicilia şi Sardinia, este una dintre cele mai
caracteristice forme de pe harta lumii.
Peninsula Apenină (cunoscuta si sub
numele de Lo Stivale însemnând cizmă)
este mărginită de Marea Ligurică şi de
Marea Tireniană la vest, de Marea Ionică la
sud şi de Marea Adriatica la est. Munţii
Apenini (Monti Appennini) din centrul
peninsulei, merg spre est, unindu-se cu
Alpii, care apoi formează un arc, închizând
Italia în nord. Aici se află şi o lagună
aluvionară mare, Laguna Pad-Veneţia,
străbătută de Râul Pad şi de mulţi afluenţi
ai săi, care curg dinspre Alpi, Apenini şi
Dolomiţi. Alte râuri cunoscute sunt
Tibrul(Tevere), Adige şi Arno.
Cel mai înalt vârf al Italiei este Mont Blanc
(Monte Bianco) cu 4,807 m, dar Italia este
mai ales asociată cu doi faimoşi vulcani:
acum adormitul Vezuviu (Vesuvio) în
apropriere de Napoli şi activul Etna în
Sicilia.
Italia este bine cunoscută pentru arta şi cultura sa, precum şi datorită
nenumeratelor ei monumente, printre care se numără Turnul din Pisa
şi Colosseumull roman, dar şi pentru mâncarea sa (pizza,paste,
s.a.m.d.), vin,stilul de viaţă, eleganţă,design,cinema,teatru, literatură,
poezie, arte vizuale, muzică (mai ales de operă), sărbători, şi în general
pentru gust.
Mişcările artistice ale Renaşterii şi barocului a apărut în Italia între
secolele al XIV-lea şi al XV-lea, respectiv la sfârşitul secolului al XVI-
lea, determinând o adevărată revoluţie artistică în Italia, mai întâi, în
Europa ulterior şi apoi în întreaga lume.
Genurile literare care au înflorit în Italia, aşa cum sunt poezia lui
Petrarca, Tasso şi a lui Ariosto, respectiv proza lui Dante, Boccaccio,
Machiavelli şi a lui Castiglione, au exercitat o influenţă durabilă în
dezvoltarea culturii vestice, la fel ca şi pictura, sculptura şi arhitectura ,
la care au contribuit artişti extraordinari ca Leonardo da Vinci,
Raffaello, Botticelli, Fra Angelico şi Michelangelo.
Influenţa muzicală a compozitorilor italiani ai epocii baroce, precum
Monteverdi, Palestrina şi Vivaldi s-a dovedit a fi remarcabilă. Mai
târziu, în secolul al XIX-lea,opera romantică italiană (gen muzical
"inventat" de asemenea de italieni) a excelat datorită compozitorilor
Gioacchino Rossini, Giuseppe Verdi şi Giacomo Puccini..
Artiştii, scriitorii, regizorii, arhitecţii, compozitorii şi designerii
contemporani italieni contribuie semnificativ la cultura vestică.
Fotbalul este principalul sport naţional. Italia a câştigat Cupa
Mondială de Fotbal de patru ori: în 1934,1938,1982 şi 2006. Seria A a
campionatului italian de fotbal a dat unii dintre cei mai buni jucători
de fotbal la nivel mondial. Cele mai cunoscute echipe sunt A.C Milan şi
Inter Milano FC din Milano,A.S Roma şi S.S Lazio din Roma, Juventus
din Torino şi Fiorentina din Florenţa.
 Tibrul împarte Roma în două părţi. Pe malul stâng se ridică cele mai vechi
monumente ale capitalei imperiului antic: Forul Roman, ruinele caselor de pe Palatin,
ROMA Colosseumul. Tot aici s-a păstrat tiparul medieval as străzilor de lângă Piazza navona
şi Piazza Campo dei Fiori. Pe maul drept al râului, o plimbare pe străduţele pitoreşti
ale cartierului Trastevere (dincolo de Tibru) oferă o pauză binevenită, după vizitarea
Vaticanului şi a castelului Sant’Angelo.
Domul şi Galeria Victor Emanuel II reprezintă carte de vizită a oraşului Milano,
situat în nordul Italiei, important centru al modei, al industriei de autoturisme şi al
artei. Ca atmosferă, Milano aduce mai mult cu Frankfurt sau Londra decât cu oraşele
MILANO pline de soare şi tumult din sudul şi centrul Italiei. Aici domnesc, fără putere de
tăgăduinţă, afacerile şi banii. Quadrilatero, pătrat alcătuit din străzi dintre care cea
mai importantă este Via Monte Napoleone, reuneşte în perimetrul său magazinele
celor mai mari creatori de modă.
Este situat pe malurile Padului, iar în zilele senine din oraş poate fi admirată
minunata panoramă a Alpilor. Axa centrală a oraşului este Via Roma, care
conduce de la gara Puorta Nova, prin Piaţa San Claro, pană la palatul regal.În
TORINO capela Sacra Sindone, se păstrează vestitul giulgiu din Torino, considerat tradiţia
creştină şi de o parte dintre oamenii de ştiinţă pânza în care a fost înfăşurat trupul
lui Iisus.

Oraşul legendar din lagună trăieşte din turism, conservând monumentele de

arhitectură şi tradiţia. Principala arteră de comunicaţie a oraşului e Canale
VENEŢIA Grande, cu o lungime de 4 km, de-a lungul căreia s-au înălţat palate fastuoase, unul
dintre cele mai renumite fiind Ca’d’Oro. În timpul concursurilor de gondole pe
Canale Grande,locuitorii îşi încurajează echipajele favorite în ale căror culori sunt
îmbrăcaţi.
Columna lui
ix t ină
Traian Capela
S

z a d o Po p olo
Piaz

Pi e t r o S a n Pa olo
ic a d iS an s il ic a di
B a s il B a
 d i Tr evi
d i S pagna Fontana
Piazza

ul o R o mano
s e u m Fo r
Colo
 Muze
a n o ul de
Mil Artă
omul din
D

Biserica Santa
Maria delle Grazie
 on elliana
A nt
Mole
delle
FIAT Stadionul
Alpi

Piaţa Sa
n Carlo

V it t o r io
Piaţa
Veneto
 a rco la V eneţia
Sa n M Festivalul de
Piaţa

ol a
Gond
Bucătăria italiană este vestită
prin pastele sale făinoase
(macaroane, spaghete), prin
pizza preparată cu brânzeturi,
prin brânzeturile rase pe
răzătoare, prin consumul de
vietăţi mărunte de mare. Se
manâncă multă carne de miel,
orez, untdelemn de măsline,
citrice. Masa principală este
prânzul, băutura preferată este
vinul.
Istoria pizzei a început o dată cu
aducerea roşiilor în Europa din
America, în secolul XVI. La
început însă s-au bănuit a fi
otrăvitoare, ca alte plante din
familia Solanaceae. În secolul
XVIII săracii din Napoli
obişnuiau să pună sos de roşii
peste pâinea lor plată. Aşa s-a
născut pizza. Pizza este un fel de
mâncare ce îşi are originea în
Italia. Este o pâine plată, de
obicei rotundă, acoperită cu sos
de roşii şi brânză, plus alte
topping-uri opţionale, preparată
la cuptor.
Lasagna al forno (lasagna la
cuptor ) este un tip de
mâncare specific italian, în
principal în regiunile Emilia-
Romagna si regiunea
Marche, în general din toata
Italia centrală. Aceasta este
larg răspândită în toata
Peninsula şi cunoscută în
toată lumea. Ea este
preparată într-o tigaie, unde
se pun un număr mare de
straturi de lasagna
fierte,alternând cu straturi
de diverse condimente, toate
reintra la cuptor.
http://ro.wikipedia.or http://ro.wikipedia
g/wiki/Italia .org/wiki/Pizza

http://www.newschan http://ro.wikipedia.o
nel.ro/stiri/39/10381/V rg/wiki/Categorie:B
ENETIA-orasul- uc%C4%83t%C4%
lagunelor.html 83ria_italian%C4%
83
http://ro.wikipedia. Revista
org/wiki/Vene%C5 “ATLAS” de la
%A3ia DeAGOSTINI