56
istoric
ă
, confluen
a
ş
i coresponden
a tematic
ă
între formularul liturgic iudaic
ş
i cel cre
ş
tin. Încerc
ă
rile destabilire a originii anaforalei euharistice pornind de la cultul sinagogii au întâmpinat de la bun început oserie de greut
ă
i în rezolvarea câtorva dificile probleme.Astfel, o prim
ă
problem
ă
, a fost una de ordin strict “documentar”, datorat
ă
lipsei de manuscrise cutextele euhologice iudaice din primele secole.
10
Acest fapt a îngreunat mult studiul liturgic comparativ,c
ă
ci textele liturgice cre
ş
tine ale epocii primare pot fi cu greu comparate cu cele mai vechi texte iudaicecunoscute, care dateaz
ă
din secolul al IX-lea.
11
Dar lipsa textelor iudaice din primele secole ale ereicre
ş
tine nu este un accident istoric.
12
Ea poate fi explicat
ă
prin opozi
ia rabinilor de a a
ş
terne în scris otradi
ie cultic
ă
definit
ă
în mod deliberat ca oral
ă
.
13
Iar în privin
a dat
ă
rii textelor nu trebuie f
ă
cut
ă
confuzia, sugereaz
ă
L. Bouyer, între data la care afost alc
ă
tuit sau a
ş
ternut în scris un text liturgic
ş
i data celui mai vechi manuscris cunoscut.
14
Chiar dac
ă
nu exist
ă
nici o colec
ie de texte mai vechi decât Amran Gaon, exist
ă
totu
ş
i, suficiente aluzii
ş
i cit
ă
ri dinalte lucr
ă
ri care indic
ă
faptul c
ă
aceste texte liturgice sunt mai vechi decât cele mai vechi copii p
ă
stratepân
ă
azi. Acest lucru rezulta
ş
i din analiza stilului, a limbajului
ş
i a tematicii abordate. Formularuleuhologic iudaic din aceast
ă
colec
ie nu reflect
ă
specula
ia teologic
ă
a Evului Mediu, ci aceea aiudaismului contemporan epocii cre
ş
tine primare
15
O a doua problem
ă
a fost una de ordin “biblic”: Cina cea de Tain
ă
a fost sau nu o mas
ă
pascal
ă
? Înfunc
ie de r
ă
spunsul la aceast
ă
întrebare ar putea fi definit
ă
structura cinei
ş
i momentul la care Mântuitorula instituit Sfânta Tain
ă
a Euharistiei. F
ă
r
ă
a avea în inten
ie o expunere detaliat
ă
iat
ă
, pe scurt, dateleproblemei: Sfin
ii Evangheli
ş
ti Matei, Marcu
ş
i Luca descriu ultima cin
ă
a Mântuitorului ca fiind o cin
ă
pascal
ă
, petrecut
ă
joi seara între 14
ş
i 15 Nissan cu indicii elocvente : “
{ opou
t; o
pv asca
met; a
t' wn
maqht' wn
mou
fv agw
” ( Mc. 14,14 ) sau : “
j Epiqumv i/ a
j epeqv umhsa
to' uto
t; o pv asca fage' in meqj
J um' wn
pr; o
to' u
me
paqe' in
.
“ (Lc. 22,15) unde pronumele demonstrativ
to' uto
ar indica în mod clarprezen
a în fa
a Mântuitorului a unui miel pascal.
16
Astfel dup
ă
sinoptici, r
ă
stignirea ar fi avut loc vineri,15 Nissan, chiar în ziua de Pa
ş
ti.Alta este îns
ă
situa
ia în Evanghelia ioaneic
ă
: Cina cea de Tain
ă
ar fi avut loc joi 13-14 Nissan, iarr
ă
stignirea vineri în 14 Nissan în pre-ziua sabatului, precizându-se, în acela
ş
i timp, c
ă
aceast
ă
zi asabatului coincidea cu o mare s
ă
rb
ă
toare: “
\ hn g; ar megv alh J h J hmvera jekev inou to' u sabbv atou
” (In.19,31), respectiv cu ziua pa
ş
tilor iudaice “
\ hn
d; e
prwÍ.
ka; i
aj uto; i
oj uk
ej is' hlqon
ej i"
t; o
praitv wrion,
{ ina
m; h
mianq' wsin
j all; a
fv agwsin
t; o
pv asca.
” ( In. 18,28). Astfel, dup
ă
Evanghelia Sfântului Ioan, Cina ceade Tain
ă
a fost o mas
ă
obi
ş
nuit
ă
, pe când dup
ă
Evangheliile sinoptice ea a fost o cin
ă
pascal
ă
. Încerc
ă
ri dearmonizare au fost foarte numeroase îns
ă
neconving
ă
toare.
17
10
Problema se pune în felul urm
ă
tor: cum se poate face o compara
ie
ş
tiin
ific
ă
valabil
ă
între textele iudaice tardive caredateaz
ă
de la începutul sec IX
ş
i textele euharistice cre
ş
tine primare fixate în scris, în mare parte în epoca patristic
ă
?
11
A se vedea: David Hedegard,
Seder Amran Gaon
.
Text with critical Apparatus, Translation with Notes and Introduction
,Lund, 1951.
12
Th. J. Talley,
Structures des anaphores anciennes et modernes
, Maison Dieu 191 (1992), p 16.
13
Privitor la structura cultului iudaic în evolu
ia lui istoric
ă
a se vedea: Ismar Elbogen,
Der iudische Gottesdiest in seiner geschichtlichen Entwicklung
, Frankfurt am Main, 1924, p.232-434; Stefan C.Reif,
Early History of Jewish Worship
, în: Paul F.Bradshaw, A. Hoffman (eds.),
The Making of Jewish and Christian Worship
, Notre Dame
ş
i Londra, 1991, p. 111.
14
Louis Bouyer,
Eucharistie:Theologie et spiritualite de la priere euharistique
, Tournai, 1968, p.29-30.
15
Ibidem
, p.31.
16
J. Jeremias,
Die Abendmahlworte Jesu
, vierte durchgesehene Auflage, Göttingen, 1967, p12-13; a se vedea
ş
i: HeinzSchurmann,
Der Paschamahlbericht Lk 22,7-18
, Münster, 1953, p 8-20.
17
A se vedea: Jeremias,
Die Abendmahlworte
.., p.14-20; H. L. Strack, P .Billerbeck,
Kommentar zum Neuen Testament ausTalmud und Midrasch
, tom. II, 1928, p.857
ş
i tomul IV, p.49; O. Procksch,
Passa und Abendmahl
, în: H.Sasse (ed.),
VomSakrament des Altars
, Leipzig, 1941, p. 19-25; Exegeza contemporan
ă
a
ş
a cum apare sintetizat
ă
de Rupert Fennenberg în:
Christliche Passafeier und Abendmahl. Eine biblisch hermeneutishe Untersuchung der neutestamentlichenEinsetzungsberichte
, München, 1971, p. 34-45 caut
ă
o reconsiderare a datelor Evangheliilor încercând s
ă
arate c
ă
Cina cea deTain
ă
s-a petrecut “într-o atmosfer
ă
pascal
ă
“.
Leave a Comment