Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
36Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Textul Complet Al Condamnarii Lui Iisus La Moarte

Textul Complet Al Condamnarii Lui Iisus La Moarte

Ratings: (0)|Views: 479|Likes:
Published by wyorell

More info:

Published by: wyorell on Jun 21, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/22/2013

pdf

text

original

 
“În al şaptesprezecelea an al domniei lui Tiberiu Cezar şi Împărat al Romanilor, monarh neînvins, anul201 după Olimpiadă, a cincea mie de la creaţiune, iar după anii evreilor 4147 şi anul 93 de laîntemeierea Romei, de la eliberarea din robia Egiptului 580 şi de la distrugerea Sfintei Ţări anul 97. Pe
 
timpul mai marilor din poporul romnan: Lucius, Sultonius, Marcellinus, şi cârmuitorul HillaretesPalister şi pe timpul conducătorului general peste Iudeea, Comus Flavius şi pe vremea dregătoruluiasupra Ierusalimului, puternicul şi înaltul prinţ Ponţiu Pilat şi pe vremea procuratorului asupra Galileii,
 
Irod Antipa şi pe vremea marilor Ana şi Caiafa-Aliaso şi Mail; mai marii Templului, Raban şi Amabelus, pe timpul marilor magistraţi ai oraşului Ierusalim: Simbinacasacio, Pompilei, Rufa şi comandantuloraşului IoctenusEu, Ponţiu Pilat, procuratorul din Imperiul Roman, în Sala Înalţilor Prinţi, autentific şi condamn la
 
 pedeapsa cu moartea pe cruce, pe numitul, de popor, Iisus Hristos Nazarineanul, om răzvrătitor contralegilor lui Moise şi contra majestăţii sale Tiberiu, Cezar şi Împărat al Romanilor. Ordon şi hotărăscmoartea Lui, prin răstignirea pe cruce, împreună cu alţii, după obiceiul celor condamnaţi de mulţimea
 
 poporului, atât bogat cât şi sărac, pentru aceea că: n-a încetat a acţiona pentru a face răscoală şi pentru a produce pagube în Iudeea, cât şi pentru aceea că se numeşte pe sine Fiul lui Dumnezeu şi rege alIerusalimului şi de asemeni pentru că ameninţă cu distrugerea Ierusalimului şi a Sfântului Templu, şi
 
 pentru că a refuzat să plătească tribut Cezarului, şi pentru că a îndrăznit să intre în Ierusalim cu ramuride finici, fiind aclamat de o mulţime de oameni, ca şi un rege, intrând după aceea în Ierusalim şi înSfântul Templu.Însărcinez pe primul meu sutaş, Cornuto Corneliu, să-L ţină legat în public, în centrul Ierusalimului, să-
 
L biciuiască, să-L îmbrace cu o manta roşie (de purpură), să-L încoroneze cu o coroană de spini şi să-Loblige să-şi ducă singur crucea pe umeri, spre a servi de exemplu şi altora, precum toţi tâlharii. Pentruaceea ordon, ca împreună cu El, să se ia încă doi tâlhari şi să fie scoşi prin partea Imboral, numită acum
 
Andronimus spre a fi răstigniţi împreună cu Iisus Hristos în public, pe locul cel ales (pentru criminali)denumit Calvar (locul sângelui). Aceluia care va fi răstignit şi care va muri să-i fie lăsat corpul pe cruce pentru înfricoşarea poporului, precum se face cu toţi tâlharii şi criminalii. Iar în partea de sus a crucii să
 
fie scris, pe o placă, în trei limbi, inscripţia“IISUS ALUN OMLIS IODAM”, evreeşte.“IESOUS O NAZAREOS BASILEVA IUDEON”, greceşte.IISUS NAZAREUS REX IUDAEORUM”, latineşte .Ordon ca nici unul din subalternii mei, după grad şi funcţie, să nu pregete a împlini cu grabă acesteordine şi să nu se opună osândirii acestuia care a renunţat de bună voie la credinţa evreească, ci săexecute totul întocmai, după cum a fost hotărât de mine, infailibilul, după orânduielile legilor împărăteştiale romanilor.Martorii acestei sentinţe sunt: din seminţia lui Israel, Ruan, Daniel, Rambinal, Ioachim, Banican, Rotin,Iotavel şi Pericolan; din partea prinţilor romani ai ţării: Lucius, Sicelius şi Maximilius; dintre farisei:Barbos, Simion şi Boriel; dintre înalţii judecători romani: Raban, Haudanius şi Bacaralos; dintre înalţii
 
 preoţi: Ruan, Iodus şi Bucasalis; supraveghetorul pentru criminali dintre iudei: Butan”.Ierusalim, 23 martie 4147 de la creaţiune.
 
Această sentinţă a fost găsită printr-o aparentă întîmplare în anul 1509 în oraşul Amkula (Italia), foarte bine păstrată. Era într-o ladă de marmură care era, la rândul ei, într-o ladă metalică. Sentinţa era scrisă înlimba ebraică. Publicată prima dată în Constantinopol, apoi de patriarhul Eremia la 9 aprilie 1643, a fosttradusă din limba greacă în bulgară la 27 mai 1875 în oraşul Rusciuc, iar de aici în româneşte."Nu trebuie sa renunti la un efort decat in favoarea altui efort, deoarece trebuie sa crestineincetat...""Prostul o duce rau chiar si in Paradis pe cand inteleptul se descurca si in infern...""Este de mii de ori preferabil sa suferi din iubire decat din lipsa ei...""Daca ai sa faci tot ceea ce ai mai facut, vei obtine tot ce ai mai obtinut...""Cea mai teribila sclavie este a aceluia care crede in mod fals ca este liber...""Iubeste si fa ce vrei" Sfantul Augustin"Cea mai mare eroare a fiintelor umane este sa creada ca au la dispozitie mult timp..."31st May 2007
Din ebraicul qabbalah, „tradiţie primită şi transmisă”, kabala este o doctrină esoterică.Ea reuneşte totalitatea comentariilor mistice evreieşti, apoi creştine, despre Vechiul Testament, mai ales,Facerea, Cântarea Cântărilor şi profeţia lui Ezechiel. Noţiunea de tradiţie este constitutivă iudaismului sub toate formele sale (martori Mischna, Talmudul şiMidraşhim), dar kabala este considerată, adesea, o doctrină eretică. Dacă originea ei datează din perioada de intensă activitate intelectuală şi religioasă care a succedat puţin după naştereacreştinismului, cu Sepher Yetzirah („Cartea Creaţiei”), kabala ca mişcare apare în Languedoc, în secolulal XII-lea; una dintre lucrările sale fondatoare este Sepher ha-Zohar („Cartea splendorii”), care a fost publicată în 1290 de evreul spaniol Moise ben Şemtov de Leon. Ea are ca particularitate fondareaexegezelor sale pe descifrarea caracterelor ebraice ale textului biblic, fiecare semn alfabetic, care este şiun număr, având un sens divin şi ascuns. N-am înţelege nimic din kabala dacă am situa-o de partea ştiinţei moderne (raţionalism cartezian,metodă ipotetico-deductivă şi validare experimentală). Kabala este fondată pe ideea că Verbul estecreator, în felul Dumnezeului din Facere, care creează ceea ce numeşte. Realitatea - dar am putea spune:adevărul, secretul - fiind în chiar litera a ceea ce a fost proferat; se va solicita textul biblic, care este scrisîn limba lui Iahve, prin tot felul de manipulări formale (din care, de exemplu, permutaţia).
Originalitatea kabalei faţă de Talmud constă în definirea divinităţii în emanaţiile sale, sephirot-urile.
Kabala nu se rezumă, totuşi, la un formalism de natură intelectuală sau fundamentalistă. Ea este
oexperienţă spirituală care trebuie să conducă la iluminarea mistică
.„Pentru Zohar, scrie Jacques Brosse, toate lucrurile există numai în măsura în care ele participă lanumele divin, care se manifestă în Creaţie, acesta fiind substratul ascuns.” Or, se punea problema de aregăsi elementele acestui limbaj secret în care nu se revela altceva decât gândirea lui Dumnezeu. Deunde fascinaţia pe care a exercitat-o kabala pentru atâţia gânditori: Abulafia (1240-1292), Robert Fludd,Isaac cel Orb (1165-1235), Isaac Luria (1534-1572), Pico della Mirandola, Guillaume Postel,admirabilul Johann Reuchlin (1455-1522) cu a sa De arte cabalistica etc.
 
de Pablo Neruda“Moare câte puţin cine se transformă în sclavul obişnuinţei, urmând în fiecare zi aceleaşi traiectorii; cinenu-şi schimbă existenţa; cine nu riscă să construiască ceva nou; cine nu vorbeşte cu oamenii pe care nu-icunoaşte.Moare câte puţin cine-şi face din televiziune un guru.Moare câte puţin cine evită pasiunea, cine preferă negrul pe alb şi punctele pe “i” în locul unui vârtej de
 
emoţii, acele emoţii care învaţă ochii să strălucească, oftatul să surâdă şi care eliberează sentimenteleinimii.Moare câte puţin cine nu pleacă atunci când este nefericit în lucrul său; cine nu riscă certul pentru incert, pentru a-şi îndeplini un vis; cine nu-şi permite măcar o dată în viaţă să nu asculte sfaturile
 
“responsabile”.Moare câte puţin cine nu călătoreşte; cine nu citeşte; cine nu ascultă muzică; cine nu caută harul din elînsuşi.Moare câte puţin cine-şi distruge dragostea; cine nu se lasă ajutat.Moare câte puţin cine-şi petrece zilele plângându-şi de milă şi detestând ploaia, care nu mai încetează.Moare câte puţin cine abandonează un proiect înainte de a-l fi început; cine nu întreabă de frică să nu sefacă de râs şi cine nu răspunde chiar dacă cunoaşte întrebarea. Evităm moartea câte puţin, amintindu-neîntotdeauna că “a fi viu” cere un efort mult mai mare, decât simplul fapt de a respira. Doar răbdareacuminte ne va face să cucerim o fericire splendidă. Totul depinde de cum o trăim…Dacă va fi să te înfierbânţi, înfierbântă-te la soare.Dacă va fi să înşeli, înşeală-ţi stomacul.Dacă va fi să plângi, plânge de bucurie.Dacă va fi să minţi, minte în privinţa vârstei tale.Dacă va fi să furi, fură o sărutare.

Activity (36)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Ardei Madalina liked this
abacean liked this
Burcan Adrian liked this
lamasanu cezar liked this
nelu49 liked this
Izabela Polska liked this
Piriu Corneliu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->