Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
14Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Inflaţie vs. şomaj. Care este răul mai mare?

Inflaţie vs. şomaj. Care este răul mai mare?

Ratings: (0)|Views: 524 |Likes:
Published by kriss

More info:

Published by: kriss on Jun 21, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2014

pdf

text

original

 
Inflaţie vs. şomaj. Care este răul maimare?
Dezvoltarea economică este un proces complex, în cadrul căruiaechilibrul
i dezechilibrul coexistă sub două forme i în măsură diferită de la o
șș
 perioadă la alta i de la o ară la alta.
șț
Printre fenomenele de dezechilibru care au tendina să se statornicească în
ț
 majoritatea ărilor la dimensiuni mai ample sau mai restrînse i în forme mai mult sau
țș
 mai puin grave, inflaia i omajul sunt cele mai importante.
țțșș
Aceste două problemesunt i mai pronunate la nivelul instituiilor care au puterea de a lua decizii în legătură
șțț
 cu acestea, cum ar fi guvernul sau ministerele, astfel aceste instituii, nu de puine ori
țț
 trebuie să amelioreze una din aceste situaii; din păcate, în nici un caz guvernul, care
ț
  încearca o politică de stabilizare, nu poate să acioneze asupra ambelor probleme, a
ț
 inflaiei i a omajului.
țșș
Factorii decizionali trebuie să cîntărească implica
ț
iile uneidecizii asupra unui fenomen, de exemplu cu cât va crete rata
șș
omajului, temporar,pentru a se reduce rata inflaiei cu un anumit procent i, respectiv, să aleagă
țș
dintre maimulte variante alternative pe cea mai puin nocivă
ț
pentru popula
ț
ie.Dar cum sunt cele două măsuri de performanţă economică sunt legate una dealta?Pe termen lung, ranta naturală a omajului depinde
ș
de diferitele caracteristici alepieţei muncii, cum ar fi salariul minim-legal, puterea de piaţă a sindicatelor, rolul deeficienţă a salariilor, precum şi a eficienţei căutării unui loc de muncă. Prin contrast, ratainflaţiei depinde în primul rând de creşterea ofertei de bani, pe care o controlează bancacentrală a unei naiuni.
ț
Pe termen lung, prin urmare, inflaţia şi şomajul sunt în maremăsură două probleme neînrudite. Pe termen scurt, însă, tocmai opusul este adevărat.Dacă politicele monetare i fiscale extind cererea agregată i ”mută” economia în sus
șș
 pe curba ofertei, se poate extinde şi la scăderea de şomaj pentru o perioada de timp,dar numai la o creştere mai rapidă a nivelului preţurilor.
1
 
Inflaia se definete ca un dezechilibru de ansamblu al economiei, care poate fi
țș
 sesizat prin două tendine majore, i anume: creterea generalizată, sesnibilă a
țșș
 preurilor i scăderea puterii de cumpărare a banilor.
țș
Economistul englez atrage atenia asupra legăturilor care există
ț
 între cele douătendine, considerînd că ”i
ț
nflaia este o stare caracterizată prin creterea permanentă
țș
 mai rapidă a volumului de cumpărare a masei monetare faă de volumul bunurilor 
ț
 materiale i serviciilor supuse vînzării, astfel încît din aceasta rezultă creterea
șș
 veniturilor băneti i a preurilor, în timp ce valoarea banilor scade.”
șșț
Principala accepiune care i se atribuie infla
țț
iei este aceea de dezechilibru monetar. Deaceea inflaia
ț
sa fie considerată una din cele mai grave
ș
i mai complexe probleme cucare se confruntă i s-au confruntat ă
șț
rile cu o economie de piaă
ț
. De fapt, fenomenulinflaionist reflectă în esen
țț
a sa, întregul dezechilibru care exista în mecanismuleconomico-financiar, monetar 
ș
i de credit la nivelul economiei unei ă
ț
ri. Pe termen lunginflaia este prezentă
ț
în orice economie. Deci, fenomenul nu poate fi controlat întotalitate, ci doar influen
ț
at. Inflaia, ca orice fenomen complex, este explicată prin
ț
 cauze multiple, cum sunt creterea excesivă a creditului, acoperirea deficitelor bugetare
ș
 i balanelor de pi externe, creterea costurilor, creterea salariilor făacoperire în
șțțșș
 sporirea productivităii muncii, scăderea produciei de bunuri materiale i servicii sau
țțș
 răminerea în urmă a acesteia faă de evoluia masei monetare
țț
.omajul este o stare negativă a economiei care afectează o parte din populaia
Șț
 activă disponiblă prin neasigurarea locurilor de muncă; este un dezechilibru al pieei
ț
 muncii la nivelul ei na
ț
ional - un excedent al ofertei faă
ț
de cererea de munca cuniveluri
ș
i sensuri de evoluie diferite pe ări
țțș
i perioade, ce are în prezent un caracter permanent, dar care nu exclude definitiv existenta stării de ocupare deplină a forei de
ț
 muncă. Apariia i accentuarea
țșș
omajului au o multitudine de cauze obiective, dar 
ș
isubiective. În condiiile unei productivită
țț
i a muncii ridicate, ritmul de cretere
ș
 economică, nu mai este capabil să creeze noi locuri de muncă, astfel încît să asigure oocupare deplină, pe piaa muncii, decalajul între cererea de muncă
țș
i oferta de muncafiind în favoarea ultimei. Există
ș
i cauze de ordin subiectiv, care in de comportamentul
ț
 reinut al agen
țț
ilor economici de a angaja tineri, fie datorită lipsei lor de experiantă, fiecă acetia nu se încadrează în disciplina muncii. în randul tinerilor,
șș
omajul apare i ca
ș
 
2
 
urmare a tendinei de a căuta locuri de muncă plă
ț
tite cu un salariu mai mare, fapt ceintîrzie integrarea lor activă. Progresul tehnic care înlocuiete fora de muncă, criza
șț
 economică, modificările de structură a ramurilor 
ș
i sectoarelor economice, conjuncturaeconomii politică internaională nefavorabilă, i acestea se enumeră printre
șțș
 cauzele ce pot duce la omaj.
ș
Relaţia dintre inflaţie şi şomaj a atras aten
ț
ia unora dintre cei mai importani
ț
 economi
ș
ti din ultima jumătate de secol.”Probabil cea mai importantă relaţie macroeconomică este curba Phillips.”Acestea sunt cuvintele economistului George Akerlof, atunci când a primit Premiul Nobel în 2001. Curba Phillpis reprezintă relaia dintre inflaie i omaj pe termen scurt.
țțșș
 Urmărind i cercetînd ample serii de date privitoare la rata omajului (ca indicator 
șș
 structural) i la dinamica salariului nominal (ca indice de bază în lan) în Anglia, în
șț
 intervalul de timp 1861-1957, Phillips a descoperit o relaie inversă între ritmul salariului
ț
 nominal i rata omajului. Nivelul relativ al omajului a fost mai mare cînd ritmul de
șșș
 cretere al salariului nominal a fost mai lent, i invers. Relaiile arătate sunt plauzibile,
șșț
 deoarece nivelul i dinamica depind de raportul dintre cererea i oferta de muncă.
șș
Deaici pornind, prin extrapolare, s-a apreciat că guvernele pot reduce rata omajului
ș
 provocînd în mod deliberat inflaia.
ț
Pîna în 1948, salariile nominale erau felxibile în ambele sensuri, de aceea curbaPhillips intersecta axa orizontală, la o rată de omaj de peste 6%, iar la o scădere a
ș
 salariului nominal cu 1% rata omajului putea ajunge la 7%. Mai jos sunt ilustrate
ș
 mărimile în 10 ani:
Rata medie aşomajului11,52345,567910,5Ritmulmodificăriisalariuluinominal87,65,44,22,70,80-1-1,5-1,8Punctul de pecurburăABCDEFGHIJ
3

Activity (14)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Mihaela Marin liked this
Clau Rădău liked this
Sorynik So liked this
Anca Grigor liked this
Ramonica Ramona liked this
mysamik liked this
Annemarie55 liked this
djandudibi liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->