1970

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.
2006
MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BACĂU
Bd.Ionita Sandu Sturdza nr.78, cod 600269,Bacau
Telefon: 0234-512750; 0234-512708; Fax: 571056; email : office@arpmbc.ro
AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU

Nr. 49 din 29.12.2006
Titularul autorizatiei : PRIMARIA MUNICIPIULUI PIATRA NEAMT

Locatia activitatii: strada General N. Dascalescu
Categoria de activitate:
● Depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri/zi sau avand o
capacitate totala mai mare de 25.000 tone deseuri, cu exceptia depozitelor de deseuri
inerte
Cod CAEN :
● 9000 - Asanarea si indepartarea gunoaielor, salubritate si activitati similare – HG 573/2002
Cod NOSE – P:
● 109.06 - Depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri/zi sau avand o
capacitate totala mai mare de 25.000 tone deseuri, cu exceptia depozitelor de deseuri inerte
Cod SNAP 2 :
● 0904 - Depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri/zi sau avand o
Emisa de: AGENTIA REGIONALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI BACAU
SERVICIUL AUTORIZARE SI CONTROLUL CONFORMARII
Data emiterii: 29.12.2006
Valabilitate: 29.12.2016
DIRECTOR EXECUTIV
Dr. ing. IULIAN MOVILA
1
Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.2006
Cuprins
1. Date de identificare ale titularului activitatii……………………………………………3

2. Temeiul legal……………………………………………………………………………..3
3. Categoria de activitate…………………………………………………………………..3
4. Documentatia solicitarii...........................................................................................4
5. Managementul activitatii………………………………………………………………...4
6. Materii prime si auxiliare………………………………………………………………...6
7. Resurse…………………………………………………………………………………...8
8. Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament..........11
9. Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu……..........23
10. Concentratii de poluanti admise la evacuarea in mediul inconjurator, nivel
de zgomot ………………………………………………………………………………27
11. Gestiunea deseurilor…………………………………………………………………..30
12. Interventia rapida/prevenirea si managementul situatiilor de urgenta,
siguranta instalatiei…………………………………………………………………….32
13. Monitorizarea activitatii………………………………………………………………..33
14. Raportari la unitatea teritoriala pentru protectia mediului si periodicitatea
acestora…………………………………………………………………………………35
15. Obligatiile titularului activitatii…………………………………………………………37
16. Managementul inchiderii instalatiei, managementul rezidurilor…………………...38
17. Glosar de termeni……………………………………………………………………....39
2
1. DATE DE IDENTIFICARE ALE TITULARULUI ACTIVITATII

PRIMARIA MUNICIPIULUI PIATRA NEAMT
Adresa: str. Stefan Cel Mare, nr. 8, localitatea Piatra Neamt , Judetul Neamt
Locatia activitatii: strada General N. Dascalescu
Telefon: 0233/218991
Fax: 0233/218918
E-mail: infopn@primariapn.ro
Data darii in functiune a Depozitului de deseuri(Celula 1): 2004
Numar de inmatriculare:
CUI : 2612790
Cod Fiscal: 2612790
Amplasamentul activitatii: Depozitul ecologic de deseuri este localizat in zona de lunca
majora a raului Bistrita, in intravilanul orasului Piatra Neamt. Accesul in incinta depozitului se
face de pe drumul Piatra Neamt – Bacau(strada G-ral N. Dascalescu).
Capacitatea de depozitare : Celula 1 – 478.000 mc
Celula 2 – 300.000 mc
Vecinatati :
- Nord: Depozitul vechi de gunoi al orasului(care in prezent este inchis);
- Sud: Teren neproductiv in proprietatea privata a Primariei Piatra Neamt;
- Est: Asezari umane (Strada I. Slavici);
- Vest: Raul Bistrita.
2. TEMEIUL LEGAL
Ca urmare a cererii adresate de PRIMARIA MUNICIPIULUI Piatra Neamt cu sediul in
str. Stefan Cel Mare, nr. 8, localitatea Piatra Neamt, Judetul Neamt, inregistrata la A.R.P.M.
Bacau cu nr.2720/29.06.2006, in urma analizarii documentelor transmise, a verificarii si
parcurgerii etapelor procedurale, a evaluarii conditiilor de operare, a respectarii cerintelor
O.U.G. 152/2005 aprobata prin Legea 84/2006 privind prevenirea, reducerea si controlul
integrat al poluarii, in conditiile in care:
- activitatea se desfasoara in conformitate cu legislatia nationala in vigoare privind
protectia mediului, armonizata cu Directivele Europene in domeniu,
- operatorul utilizeza instalatii, procedee si metode tehnologice care corespund
stadiului actual al tehnicii(cele mai bune tehmici disponibile), in conditiile de protectie a
mediului considerat in intregul sau, se emite prezenta Autorizatie integrata de mediu
pentru PRIMARIA MUNICIPIULUI Piatra Neamt.
3. CATEGORIA DE ACTIVITATE
Categoria de activitate conform OUG nr. 152/10.11.2005 aprobata prin Legea nr. 84/2006
privind prevenirea si controlul integrat al poluarii:
5. Gestiunea deseurilor
5.4 Depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri/zi sau avand o
capacitate totala mai mare de 25.000 tone deseuri, cu exceptia depozitelor de deseuri
inerte.
Cod CAEN :
● 9000 – Asanarea si indepartarea gunoaielor, salubritate si activitati similare – HG 573/2002
Cod NOSE – P:
● 109.06 - Depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri/zi sau avand o
Cod SNAP 2 :
● 0904 - Depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri/zi sau avand o
capacitate totala mai mare de 25.000 tone deseuri, cu exceptia depozitelor de deseuri inerte.
3
4. DOCUMENTATIA SOLICITARII
● Formularul de solicitare al autorizatiei IPPC pentru Celula 1;
● Formularul de solicitare al autorizatiei IPPC pentru Celula 2;
● Raport de Amplasament pentru Celula 1;
● Raport de Amplasament pentru Celula 2(Capitolele 1-6);
● Publicitate;
● Autorizatie de gospodarire a apelor;
● Contract de bransare/racordare si utilizare a serviciilor publice de alimentare cu apa, de
canalizare si epurare ape uzate nr. 00562/25.01.2005 incheiat cu COMPANIA JUDETEANA
APA SERV SA Piatra Neamt ;
● Act Aditional nr. 1/10.05.2006 la Contractul de bransare/racordare si utilizare a serviciilor
publice de alimentare cu apa, de canalizare si epurare ape uzate nr. 00562/25.01.2005
incheiat cu COMPANIA JUDETEANA APA SERV SA Piatra Neamt ;
● Contract de furnizare a energiei electrice la marii consumatori finali, industriali si la tarife
reglementate nr. 116/22.03.2006 cu SC DFEE E.ON MOLDOVA SA – SUCURSALA NEAMT ;
● Contract de furnizare reglementata a gazelor naturale pentru consumatorii noncasnici
Nr. 3- 76 – 1 cu E.ON Gaz Romania – Sucursala Bacau;
● Plan de interventie in cazul de poluari accidentale sau de evenimente deosebite.
5. MANAGEMENTUL ACTIVITATII
5.1 Tehnici de management si control
Detinatorul autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina un sistem eficient de
management de mediu care sa respecte urmatoarele cerintele BAT:
- Structura clara de management si responsabilitati alocate;
- Identificarea, evaluarea si managementul impactului semnificativ asupra
mediului;
- Conformarea cu cerintele legislative;
- Stabilirea unei politici de mediu a obiectivelor si tintelor;
- Programe de modernizari, de mediu pentru a implementa obiectivele si tintele;
- Stabilirea controalelor operationale pentru a preveni si minimiza impactul
semnificativ asupra mediului;
- Programe de intretinere preventiva;
- Planificarea in caz de urgenta si prevenirea accidentelor;
- Monitorizarea si masurarea performantei;
- Sisteme de monitorizare si control;
- Instruire;
- Comunicarea si raportarea incidentelor actuale si posibilelor non-conformari si
reclamatii;
- Auditarea;
- Actiuni corective si preventive pentru a analiza avariile si pentru a preveni
reaparitia lor;
- Revizuirea si raportarea performantei de mediu;
- Administrarea documentatiei si inregistrarilor.
5.2 Titularul autorizatiei trebuie sa se asigure ca toate operatiunile de pe amplasament vor fi
realizate in asa maniera incat emisiile sa nu determine deteriorarea sau perturbarea
semnificativa a zonelor de agrement, recreationale sau a mediului din afara amplasamentului.
5.3 Titularul autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina un Sistem de Management al
Autorizatiei (SMA), care trebuie sa indeplineasca cerintele prezentei autorizatii.
SMA va evalua toate operatiunile si va revizui toate optiunile accesibile pentru
utilizarea tehnologiei si productiei mai curate, reducerii si minimizarii deseurilor si va include
cel putin elementele mentionate in conditiile punctului 5.4 de mai jos.
5.4 Planul de actiuni si modernizare - planificare a obiectivelor si sarcinilor de mediu :

4
5.4.1 Titularul autorizatiei trebuie sa pregateasca o planificare anuala a obiectivelor si
sarcinilor de mediu. Planificarea trebuie sa contina termene pentru atingerea seturilor de
sarcini si masuri.
5.4.2 La stabilirea programului de sarcini si obiective, titularul autorizatiei trebuie sa aiba in
vedere aspectele mentionate in capitolul 14 : Raportari la unitatea teritoriala pentru
protectia mediului si periodicitatea acestora.
5.4.3 Sa intocmeasca un raport privind modernizarea, incluzand succesul in indeplinirea
sarcinilor stabilite, sau modificarile intervenite, care trebuie depus la ARPM ca parte a
Raportului Anual de Mediu (RAM). Astfel de rapoarte vor fi pastrate pe amplasament pentru o
perioada de cel putin 7 ani si vor fi puse la dispozitia persoanelor cu drept de control conform
legislatiei in vigoare.
5.5 Documentatia
5.5.1 Titularul autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina un sistem propriu de
management al documentelor de mediu, care va fi comunicat catre Agentia Regionala pentru
Protectia Mediului Bacau.
5.5.2 Toate documentele, informatiile care se refera la activitatea depozitului(incepand cu faza
de proiectare pana la reconstructia ecologica) se pastreaza intr-un Registru de
functionare, care consta in :
- Documentele de aprobare ;
- Planul organizatoric ;
- Instructiuni de functionare ;
- Manualul de functionare ;
- Jurnalul de functionare ;
- Planul de interventie ;
- Planul de functionare/ de exploatare.
Registrul de functionare se realizeaza in forma scrisa si in forma electronica si se
prezinta, la cerere, autoritatilor pentru protectia mediului, in conformitate cu prevederile
OMMGA 757/2005.
5.6 Actiunea corectiva
Titularul autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru a asigura
faptul ca sunt luate actiuni corective in cazul in care cerintele impuse de prezenta autorizatie
nu sunt indeplinite.
5.7 Constientizare si instruire
5.7.1 Titularul autorizatiei trebuie sa asigure instruiri pe teme de protectia mediului pentru tot
personalul din unitate, cel putin o data pe an. Registrele privind instruirile trebuie pastrate,
conform reglementarilor in vigoare.
5.7.2 Personalul trebuie sa fie calificat conform specificului instalatiei pe baza de studii,
instruiri si/sau experienta.
5.7.3. Titularul autorizatiei trebuie sa transmita in copie prezenta autorizatie tuturor angajatilor
ale caror sarcini sunt legate de oricare din conditiile prezentei autorizatii.
5.8 Responsabilitati
Titularul autorizatiei trebuie sa emita decizie pentru o persoana responsabila cu
probleme de protectia mediului care in orice moment va fi disponibila pentru realizarea unei
legaturi rapide si eficiente cu reprezentantii ARPM Bacau, APM Neamt, GNM – CJ Neamt si
a altor institutii abilitate in control.
5.9 Comunicare
5.9.1 Titularul autorizatiei trebuie sa se asigure ca publicul poate obtine informatii privind
performantele de mediu ale titularului autorizatiei.
5.9.2 Titularul autorizatiei trebuie sa depuna la ARPM, nu mai tarziu de 01 Martie in fiecare
an, un RAM (Raport Anual de Mediu) pentru intregul an calendaristic precedent, care trebuie
sa includa cel putin informatiile mentionate in capitolul 14 : Raportari la unitatea teritoriala
pentru protectia mediului si periodicitatea acestora.
6. MATERII PRIME SI AUXILIARE

5
Materiile prime sunt reprezentate de deseurile menajere si nemenajere colectate atat
de la populatia orasului cat si de la agentii economici ce isi desfasoara activitatea in
perimetrul municipiului Piatra Neamt.
Din cantitatea de deseuri menajere si nemenajere colectata si depozitata in cursul
anului 2004 s-a depozitat in celula 1 a depozitului ecologic aproximativ 60% din cantitate,
deoarece activitatea efectiva de depozitare in cadrul depozitului a inceput cu luna mai a anului
2004. Pana la acea odata deseurile au fost depozitate in depozitul vechi, depozit care a fost
închis odata cu punerea in functiune a noului depozit.
Cantitatile de deseuri colectate si depozitate in Celula 1 precum si provenienta
acestora(agenti economici si persoane fizice) sunt prezentate in Tabelul nr. 1 :
Tabelul nr. 1
Nr. Denumire serviciu prestat UM Anul 2004 Anul 2005
crt.
1. Colectat, transportat si depozitat reziduuri mc 87.305 71.683
menajere de la persoane fizice*
menajere de la agenti economici**
nemenajere de la persoane fizice*
nemenajere de la agenti economici**
5. Depozitat reziduuri in depozit(transportul asigurat mc 14.551 10.130
de client)
6. Deseuri tip PET colectate selectiv to 94,21 61,36
persoane fizice* - asociatii proprietari/locatari si case particulare

agenti economici** - inclusiv institutii publice
Cantitatile de deseuri colectate de la agentii economici(pe tipuri de agenti economici)
sunt prezentate in Tabelul nr. 2 :
Tabelul nr. 2
Nr. Nume agent Deseuri Deseuri % din total % din total
crt economic menajere(mc) nemenajere(mc) Ag. Ec. Ag. Ec.
(ian.-noiem.2005) (ian.-noiem.2005) Menajere Nemenajere
1. Spitalul Judetean 2.565,00 - 11,02 -
2. Rocom Central 693,50 19,00 2,98 0,42
3. Sc. Cip Savin 646,75 - 2,78 -
4. Primaria Alex. Cel Bun 502,00 - 2,16 -
5. Grup Scolar Cartianu 445,00 5,00 1,91 0,11
6. Sc. Langellotti 369,00 - 1,59 -
7. Publiserv 12,00 - 0,05 -
8. D.G.A.S.C.P 286,85 - 1,23 -
9. Petrom - 341,65 - 7,59
Total agenti economici 23.273,94 4.501,22 - -
Datele prezentate pentru Celula 2, sunt date de referinta, preluate din studiul de
impact, urmand ca, dupa darea in exploatere operatorii sistemului integrat de
management al deseurilor sa raporteze semestrial si anual la APM Neamt, ARPM Bacau
si GNM – CJ Neamt situatia din sistemul in functiune.
Materii prime si auxiliare pentru faza de deseuri depozitate sunt in Tabelul nr. 3 :
6
Tabelul nr. 3
Clasificarea si etichetarea substantelor
Nr. Denumirea materiei Cantitatea sau preparatelor chimice*
Crt. prime, a substantei anuala/ Categorie
sau preparatului existenta in Periculoase/ Periculozitate* Fraze de
chimic stoc Nepericuloase *
risc*
(P/N)
1. Deseuri depozitabile 32 000 t/an N - -
2. Material de acoperire
zilnica (deseuri
3 011 m3/an N - -
provenite din constructii
concasate)
3. Apa 700 m3/an N - -
4. Motorina1 57,6 m3/an P Inflamabil R10
Pentru faza deseuri sortate (sticla, plastic) conform Tabelului nr. 4:

Tabelul nr. 4
Clasificarea şi etichetarea substantelor
sau
Cantitatea
Denumirea materiei preparatelor chimice*
anuala/
prime, a substantei sau Categorie
existenta în
preparatului chimic Periculoase/ Periculozitate* Fraze
stoc *
Nepericuloas de risc*
e (P/N)
Deseuri de sticla, plastic 5 000 t/an N - -
Pentru faza deseuri rezultate din demolari si constructii conform Tabelul nr. 5:
Tabelul nr. 5
Clasificarea si etichetarea substantelor
Nr. Denumirea materiei Cantitatea sau preparatelor chimice*
crt. prime, a substantei anuala/ Categorie
sau preparatului existenta in Periculoase/ Periculozitate* Fraze
chimic stoc Nepericuloas *
de risc*
e (P/N)
1. Deşeuri rezultate din
16 000 t/an N - -
demolari si constructii
2. Apa 200 m3/an N - -
1 3
3. Motorina 48 m /an P Inflamabil R10
Pentru faza de realizare a compostului conform Tabelul nr. 6:
Tabelul nr. 6
Clasificarea şi etichetarea substantelor sau
Nr. Denumirea materiei preparatelor chimice*
Cantitatea
crt. prime, a substantei Categorie
anuala/
sau preparatului Periculoase/ Fraze de
existenta in stoc Periculozitate**
chimic Nepericuloase risc*
(P/N)
12 000 t/an sau
1. Deseuri organice N - -
30 000 m3/an
2. Deseuri provenite din 6 500 t/an sau N - -
intretinerea parcurilor 83 000 m3/an
si gradinilor nemacinate sau
7
16 600 m3/an
macinate
6 500 t/an sau
3. Deseuri de lemn N - -
50 000 m3/an
4. Apa 1 200 m3/an N - -
5. Motorina1 62,3 m3/an P Inflamabil R10
1
Motorina este utilizata de mijloacele auto si utilaje.
* Conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea
si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase aprobata prin Legea
nr.451/2001 şi HG nr.490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea si
ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase.
** Conform Art. 7 din OUG nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea
substantelor si preparatelor chimice periculoase aprobata prin Legea nr.451/2001.
7. RESURSE
7.1 APA
7.1.1 Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apa a Depozitului de deseuri se face din conducta existenta(OL 106 mm)
prin intermediul racordului aflat la intersectia str. Bolintineanu si Gh. Doja.
Conducta de racord este din PHDE cu diametrul de 110 mm PN 6 atm. In punctul de
racord s-a prevazut un camin de vane echipat cu cruce 360/420mm Dn 100.
Reteaua de apa din incinta depozitului este prevazuta cu urmatoarele racorduri:
- racord apa garaje;
- racord apa pavilion exploatare;
- racord comun apa;
- inelul de incendiu;
- camin apometru.
Alimentarea cu apa potabila este asigurata prin racordarea statiei de pompe a rezervorului de
apa pentru incendiu la reteaua existenta in incinta. Racordarea a fost facuta cu o conducta din
PEHD 80 cu Dn=125 mm, Pn10, in lungime de 101 m, din caminul existent echipat cu apometru.
Din aceasta conducta se alimenteaza atelierul mecanic printr-o conducta din PEHD 80
Ø50x4,6 mm cu o lungime de 80 m, precum si hala de sortare printr-o conducta tot din PEHD
80 Ø 75x6,9 mm in lungime de 160 m.
Alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor

Reteaua de apa pentru stingerea incendiilor este separata de reteaua de apa potabila
si are urmatoarele componente:
 rezervor cu o capacitate de 300 mc si care asigura rezerva de apa intangibila in caz
de incendiu; acesta este construit din beton armat, h=4m, R=4,85m. In interior are prevazuta o
basa, sub cota radierului, de unde pompa aspira apa. La interior este impermeabilizat cu o
tencuiala hidrofuga pe baza de ciment si o membrana de PEHD; la exterior este
impermeabilizat impermeabilizat cu hidroizolatie hidrofuga de tip carton-membrana.
Rezervorul este echipat cu:
 sistem de preaplin si golire (conductele trec prin statia de pompe), sistem automat
(flotori) de oprire a alimentarii;
 statie de pompe adiacenta rezervorului: statia este construita din beton armat, este
tencuita şi vopsita la interior şi prevazuta cu izolatie hidrofuga tip carton-membrana, la
exterior.
8
Pe latura de la intrare, transversal, sunt prevazuti 2 pinteni din beton armat ce inchid
zona din jurul rezervorului realizata din erasamente. Statia e echipata cu urmatoarele utilaje
tehnologice:
- electropompa in linie Q=108 mc/h, H= 60 mca – 2 buc.;
- electropompa în linie Q= 11 mc/h, H= 60 mca – 1 buc.;
- electropompa submersibila Q= 40 mc/h, H= 15 mca – 1 buc.;
- recipient de hidrofor cu membrana V=300 l, Pn=10 bari.
 retea inelara din conducta de PHDE 80 Pn10 în jurul depozitului de deseuri.
Reteaua de conducte are o lungime de 1.079 m şi este realizata din conducte cu diametrul
Ø250x22,7 mm (194 m intre statia de pompe şi hidrantul H4) iar restul conductei are
diametrul de Ø180x16,4 mm. Aceasta conducta alimenteaza 13 hidranti de exterior şi
hidratii de interior, amplasati în hala de sortare şi atlierul mecanic;
 camin de racord mijloace mobile, cu 4 refulari/iesiri, care este racordat direct din
rezervor printr-o conducta metalica.
7.1.2 Evacuarea apelor uzate

Principalele surse de ape uzate sunt:
- pavilion de exploatare, garaje utilaje transport;
- ape de la spalatoria de masini ;
- apele menajere de la hala sortare.
De specificat este faptul ca la spalatoria de masini s-a prevazut conform proiectului
tehnic un recipient de dimensiuni 0,8 x 0,8 x 1,00 m (L x l x h). Acesta are rolul de a primi
apele rezultate de la spalarea masinilor si de a le evacua spre separatorul de ulei - namol.
Statia de pompare preia apele uzate provenite de la constructiile depozitului (pavilion
administrativ, garaje, spalatorie) si de la hala de sortare, dupa care le evacueaza in reteaua
de canalizare a orasului Piatra Neamt.
La iesirile din cladiri, la schimbarile de directie s-au prevazut camine de vizitare cu
capace carosabile.
Levigatului rezultat din celulele depozitului ecologic este trimis in Statia de preepurare
tip DELTA UMWELT – TECHNIK GMBH a depozitului de deseuri, unde este tratat,
obtinandu-se in final un permeat, care este colectat in bazinul statiei de pompe existent, de
unde, impreuna cu apa din canalizare, este pompat in Statia de epurare a orasului, in
vederea tratarii finale.
7.2 UTILIZAREA EFICIENTA A ENERGIEI

Energia electrica este furnizata pe baza de contract de catre S.C. E - ON Moldova
S.A., C. E. MT & JT Piatra Neamt.
Dezvoltarea Depozitului de deseuri a condus la o crestere a puterii electrice simultan
absorbite de la Ps=40kW la Ps=476 kW. Solutia suplimentarii puterii a constat in inlocuirea
vechiului transformator PTA-20/0,4KV-160 KVA cu un nou post de transformare in cabina de
zid 20/0,4 KV-630 KVA si o alimentare in cablu subteran de 20KV, de la care era alimentat
fostul PTA 268.
0Reteaua de medie tensiune de 20 KV
Alimentarea componentelor din amplasamentul Depozitului de deseuri se face printr-o
LEA 20 KV, racordata la stalpul nr. 27 bis al derivatiei PTA 86 Piatra Neamt din LEA 20KV
PAL - Dumbrava. Linia cuprinde 12 stalpi existenti.
Legatura dintre LEA 20 KV si LES 20KV s-a realizat cu cablu tip A2XS2Y
3x(1x150mmp).
Protectia LEA 20 KV existente, impotriva curentilor de defect, se face prin
intrerupatoare existente in statia PAL pe linia respectiva.
Protectia impotriva supratensiunilor atmosferice a PT 268 20/0,4 KV-630 KVA este
realizata cu descarcatoare cu oxid de zinc montate la jonctiunea LEA 20 KV- LES 20 KV.
9
Noul PT 268-20/0,4 KV-630 KVA este de tip compact in anvelopa de beton, echipat cu:
 transformator cu ulei in cuva etansa tip TTU-ONAN 20/0,4 KV-630 KVA;
 instalatia de conexiune de medie tensiune a PT care include 2 celule modulare, una
functie de linie cu separator si una functie de separator cu fuzibil;
 tabloul de distributie de j.t. cu 12 plecari, echipat cu intrerupator debransabil, avand
In=1250 A;
 transformatoare de curent tip CIT-1000/5 A si un contor electronic de energie activa
si reactiva.
Protectia transformatorului pe partea de medie tensiune este realizata cu sigurante
fuzibile cu percutor, separator de sarcina combinat cu sigurante fuzibile.
Protectia transformatorului pe joasa tensiune la suprasarcina si la scurtcircuit este
realizata de intrerupatorul automat tripolar de In=1250 A.
Protectia mecanica a cablurilor de medie tensiune este realizata prin pozarea acestora
in tub de protectie PVC la trecerea prin fundatia postului de transformare.
Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta este realizata printr-o
instalatie de legare la pamant, utilizata atat pe partea de medie tensiune, cat si pe cea de
joasa tensiune. Rezistenta de dispersie a prizei de legare la pamant este mai mica de 4
ohmi.
S-a realizat si o retea generala de legare la pamant de protectie a tuturor prizelor de
pamant din incinta.
1Instalatiile electrice de utilizare de joasa tensiune (retele exterioare).
Obiectele noi de pe platforma Depozitului de deseuri Piatra Neamt se alimenteaza cu
energie electrica prin circuite electrice in cabluri subterane, racordate la tabloul de distributie
de 0,4 KV al noului post de transformare. Au fost realizate 9 circuite:
- 2 circuite cu cabluri trifazate de cupru de tip armat cu sectiunea de 25 mmp (pentru
statia de pompe de incendiu);
- 7 circuite cu cabluri trifazate de aluminiu de tip armat cu sectiuni intre 25-240 mmp.
In zona centrelor de consum ale fiecarui obiectiv s-a amplasat cate o firida electrica de
exterior tip E2 sau E3, la care s-au racordat circuitele de alimentare cu energie electrica ce
sosesc din PT. Firidele electrice sunt montate pe stelaje metalice incastrate in fundatie de
beton, amplasate la: statie pompe incendiu, sortare betoane -concasor, compost, atelier,
statie pompe tratare, statie sortare sticle, iluminat (punct de aprindere) si aferent circuite
existente.
Protectia coloanelor de alimentare ale firidelor electrice la suprasarcina si la
scurtcircuit s-a realizat cu sigurante fuzibile cu mare putere de rupere.
Pentru protectia impotriva atingerilor indirecte, toate partile metalice care in mod normal
nu sunt sub tensiune, dar pot primi in mod accidental o tensiune periculoasa ca urmare a
unui defect, s-au conectat la o instalatie de legare la pamant.
7.3 GAZE NATURALE

Gazele naturale sunt asigurate de SC E.ON GAZ ROMANIA SA Targu Mures, in baza
contractului de vanzare-cumparare gaze naturale pentru consumatori noncasnici reprezentata
prin Sucursala Bacau.
Gazele naturale se folosesc drept combustibil la centralele electrice .
10
8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE

EXISTENTE PE AMPLASAMENT
Depozitul dedeseuri municipal Piatra Neamt cuprinde doua celule de depozitare din
care functioneaza Celula 1 pana la atingerea capacitatii de depozitare, iar dupa inchiderea ei
va functiona Celula 2.
Capacitatea de depozitare pentru Celula 1 este de 478.000 mc pe o suprafata de
20.000 mp, iar pentru Celula 2 capacitatea de depozitare este de 300.000 mc pe o suprafata
de 28.000 mp.
Activitatea principala desfasurata in cadrul Depozitului de deseuri-Celula 1- o
reprezinta depozitarea deseurilor menajere si nemenajere atat de la populatia orasului cat si
de la agentii economici ce isi desfasoara activitatea in perimetrul orasului Piatra Neamt.
Activitatea de depozitare a deseurilor industriale si menajere in Celula 1se realizeaza
prin stivuire, fara sortare. Supuse sortarii sunt numai PET-urile care dupa acest proces sunt
compactate si balotate, apoi trimise spre valorificare catre diversi beneficiari.
Activitatile desfasurate in cadrul gestionarii integrate a deseurilor in Depozitul de
deseuri municipal Piatra Neamt s-au identificat urmatoarele faze tehnologice, care se se vor
desfasura(odata cu darea in functiune a Celulei 2 de depozitare):
 Separarea la sursa si colectarea selectiva a deseurilor;
 Transport;
 Sortarea materialelor reciclabile;
 Concasarea deseurilor rezultate din demolari si constructii;
 Compostarea fracţiei organice a deseurilor;
 Depozitarea separata a deseurilor menajere solide
 Depozitarea deseurilor periculoase;
 Colectarea si tratarea levigatului.
Schema generala de functionare a Depozitului de deseuri este prezentata in fig. 1:
Fig. 1 Schema generala de functionare a Depozitului de deseuri
Separarea la sursa si colectarea selectiva

a deseurilor
Transportul deseurilor
Reciclarea deseurilor
Concasarea deseurilor rezultate din
COMPONENTELE
demolari si din constructii
SIS TEM ULU I
Compostarea fracţiei organice a deseurilor
Depozitarea deseurilor solide
Depozitarea deseurilor toxice si
periculoase
Tratarea levigatului
11
 Birouri
 MagaziI si depozite
 Vestiare
 Laborator
DOTARI Garaj si atelier de reparatii auto
GENERALE
 Ateliere de intretinere mecanica
Centrale termice
DOTARI AUXILIARE
Sistem de monitorizare a obiectivului
8.1 SEPARAREA LA SURSA SI COLECTAREA SELECTIVA A DESEURILOR

Colectarea selectiva consta din:
- Modificarea sistemului actual de colectare aferent blocurilor inalte (ghene) prin
inchiderea acestora;
- Dotarea locuintelor cu cate doi recipienti (galeti) pentru colectarea separata a
deseurilor organice de la bucatarii si pentru deseurile reziduale;
- Construirea punctelor de colectare pentru deseuri organice si reziduale;
- Dotarea gospodariilor individuale cu containere pentru deseuri;
- Furnizarea de containere pentru deseurile organice si reziduale si pentru deseurile
reciclabile: hartie/carton, sticle din sticla si plastic, materiale plastice.
Deseurile se sorteaza la sursa in:
- deseuri organice provenite din bucatarii;
- sticle din plastic sau sticla si alte deseuri din sticla;
- hartie si carton;
- materiale plastice reciclabile;
- deseuri reziduale cum ar fi metale, alte tipuri de plastic, componente din lemn etc.
- deseuri periculoase de provenienta casnica, cum ar fi baterii, substante chimice,
medicamente expirate etc.
Colectarea selectiva a deseurilor include deseurile ce provin de la cele aproximativ
41000 gospodarii si de la cele 9000 de societati mici, institutii, organizatii publice.
Pentru colectarea selectiva la sursa se asigura generatorilor de deseuri:
- galeti;
- containere de 660 l;
- imprejmuiri containere la punctele de colectare;
- containere de plastic de 60 l;
- marker electronic de citire a containerelor;
- autocolante de identificare pentru containere de 660 l;
- autocolante de identificare pentru containere de 60 l.
a. Containere pentru punctele de colectare si locuinte individuale
Tipurile de containere de 660 l pentru punctele de colectare amplasate in oras sunt:
- container verde pentru colectare deseuri organice, de 660 l : 1 107 buc.
- container negru pentru colectare deseuri reziduale, de 660 l : 1 102 buc.
- container maron pentru colectare deseuri hartie si carton, de 660 l : 1 102 buc.
- container albastru pentru colectare deseuri sticla si plastice, de 660 l : 1 102
buc.
12
Total containere 660 l : 4 413 buc.
Tipurile de containere de 60 l pentru colectarea deseurilor de la locuinte individuale:

- container verde pentru colectare deseuri organice, de 60 l : 4 994 buc.
- container negru pentru colectare deseuri reziduale, de 60 l : 4 999 buc.
Total containere 60 l : 9 993 buc.
Containerele au capace si sunt dotate cu microcip de identificare. S-a livrat si
programul aferent, incluiv cititor – 2 buc., cabluri, cititor de cartela magnetica cu soft pe CD.
b. Galeti
Au fost achizitionate:
- galeti verzi pentru deseuri organice de 10 l : 45 000 buc.
- galeti negre pentru deseuri reziduale de 10 l : 45 000 buc.
Total galeti de 10 l : 90 000 buc.
Aceste galeti vor fi distribuite, cate doua pentru fiecare apartament din oras.
8.2 TRANSPORTUL DESEURILOR

Deseurile colectate vor fi transportate in vederea procesarii prin: compostare, sortare/
balotare sau a depozitarii in depozitul ecologic.
Depozitul de deseuri detin un parc auto cu autovehicule si containere noi pentru
colectarea si transportul deseurilor.
Parcul auto aferent investitiei este compus din:
- autogunoiere compactoare;
- autogunoiera compactoare speciala (cu ecartament ingust);
- camioane cu macara;
- vehicule pentru ridicarea containerelor;
- vehicul pentru curatarea containerelor;
- masina de serviciu.
Parcul auto, actualmente, se compune din urmatoarele utilaje:
- camion compactor IVECO STRALIS AD190S27- gunoiera FARID T1: 16 buc.
- camion compactor special (pentru spatii inguste) IVECO DAILY 65C14-gunoiera
FARID MM6: 2 buc.
- camion cu macara pentru containere IVECO STRALIS AD260S27 – transportor
containere: 1 buc.
- service Van IVECO-Daily 35 C10HPI: 1 buc.
- camion pentru spalat containere IVECO FARID Euro Cargo 150 E24: 1 buc.
- FIAT Doblo 1.3 Multijet : 1 buc.
- IVECO Daily Transporter 35 S10HPI: 1 buc.
Pentru mentinerea starii de curatenie si de igiena in zona punctelor de colectare, care
va preveni degajarea unor mirosuri neplacute in jurul acestora si raspandirea de agenţi
patogeni, s-a achiziţionat un vehicul pentru spalarea si dezinfectia containerelor IVECO FARID
Euro Cargo 150 E24. Apele uzate rezultate de la spalarea containerelor vor fi colectate si
deversate in Statia de epurare a depozitului de deseuri.
Vehiculele de transport deseuri, dupa golire, vor intra pe platforma asfaltata de pe latura
de nord a garajului Statiei de compost unde are loc spalarea pneurilor, utilizand apa din reteaua
de alimentare a facilitatilor garajului, sau apa rezultata dupa tratare in Statia de epurare.
Evacuarea apei uzate se face in rigola platformei, urmand a se deversa în bazinul
colector al apelor de pe platformele Statiei de compost.
Gararea masinilor se face în Centrul tehnic de service iar intretinerea si repararea
lor se face în Centrul de reparatii si intretinere care este dotat cu: atelier mecanic, atelier de
tinichigerie, atelier de tamplarie, atelier electric si vopsitorie.
Utilajele de transport deseuri se parcheaza in garajul existent din incinta depozitului
actual precum si in garajul nou, care se afla intre Statia de compostare si Celula 1 de
depozitare existenta, la nord-est de bazinul de stocare apa aferent Statiei de compostare.
Utilajele de operare a depozitului se parcheaza în incinta depozitului.
13
8.3 RECICLAREA DESEURILOR

8.3.1 Statia de sortare
Statia de sortare plastic si sticla a fost conceputa în vederea sortarii si pregatirii primare
pentru valorificarea deseurilor sub forma de ambalaje PET,materiale plastice (PVC,polietilena,
etc) si sticla.
Deseurile vor fi colectate selectiv (plastic+sticla in aceleasi containere) si vor fi
depozitate
pe platforma de asteptare, amplasata in partea de NV a halei.
Pentru sortare, deseurile sunt transportate cu ajutorul unui incarcator frontal in zona
de
incarcare, dupa care, cu ajutorul unui transportor/banda cu lant vor fi introduse in separatorul
plastic - sticla. Separarea se face cu jet de aer. Ambalajele din PET fiind mai usoare, sunt
preluate de transportorul /banda de conexiune si transportate în zona de sortare pe banda
transportoare pentru sortarea deseurilor din plastic.
Ambalajele din sticla sau cele cu greutate mai mare sunt preluate de banda
transportoare pentru sortarea desurilor din sticla.
Deseurile, constand doar din ambalaje PET, se introduc in procesul tehnologic de
sortare
direct prin intermediul transportorului/banda cu lant pe banda transportoare pentru sortarea
PET-urilor.
Benzile transportoare sunt prevazute cu posturi de lucru. Aici deseurile sunt sortate
manual de catre operatori si depozitate in containere speciale (box - paleti).
Containerele cu deseuri din plastic, sortate dupa material si culoare, sunt preluate cu
ajutorul a doua motostivuitoare si transportate in zona de incarcare a presei.
Prin intermediul unui transportor cu lant/banda, sunt introduse in presa, unde sunt pre
presate si balotate, dupa ce la alegere, au fost in prealabil perforate. Pana la valorificare, balotii
astfel obtinuti sunt depozitati pe platforma de produse finite situata in partea de SE a halei.
Deseurile de sticla, sortate, ca fiind corespunzatoare pentru valorificare, sunt
depozitate
in box - paleti pana la valorificare.
Deseurile care nu se pot valorifica se aduna in containere speciale situate la
capatul
benzilor si sunt transportate ca desuri nereciclabile la depozitul pentru deseuri municipale.
Deseurile de hartie ce pot fi colectate selectiv, vor fi presate si balotate, manevrarea
lor
facandu-se cu ajutorul incarcatorului frontal si a motostivuitorului.
Statia de sortare este prevazuta cu un sistem automat de functionare ce permite
selectarea a 5 linii tehnologice de functionare separata, in functie de tipul de deseuri ce urmeza
a fi selectate (PET-uri, sticla, PET+sticla). Selectarea consta in alegerea benzilor ce vor
functiona simultan. Variantele de selectare a liniilor tehnologice sunt prezentate in documentele
ce fac parte din Cartea tehnica a Statiei de sortare.
În partea stanga a halei se afla o platforma unde se vor depozita deseurile din plastic
si sticla ce urmeaza a fi sortate.
In partea dreapta a halei se afla o platforma din beton acoperita unde se vor depozita
deseurile de sticla sortate, precum si deseurile din plastic si hartie sortate, sub forma de
baloti. Hala de sortare este prevazuta cu o retea de incendiu, racordata la reteaua generala
de incendiu a depozitului, prevazuta cu hidranti de interior dotati cu furtun si accesorii.
Traseul retelei interioare de incendiu este realizat din teava neagra din otel cu
diametrul de 2”, pozitionata aparent pe pereti.
Statia de sortare este dotata cu urmatoarele echipamente, utilaje si accesorii:
a) Echipamentele de sortare
b) Utilaje de transport
14
c) Accesorii folosite pentru depozitare
d) Presa de balotat
a) Echipamentele de sortare sunt urmatoarele:
- banda de alimentare: 1000/15000 mm;
- sita cu discuri rotative: 1038/2414 mm;
- suflanta: 8750 mc/h; D=300 mm; Greutate=275 kg.;
- banda transversala de transfer: 1000/13200 mm; v=0,80 m/s;
- banda de sortare sticla: 1000/25000 mm; v=0,10/0,50 m/s;

- banda de alimentare 2 plastic: 1000/15000; v=0,20/0,70 m/s;
- banda de sortare pentru PET: 1000/28980 mm; v=0,10/0,50 m/s.
b) Utilaje de transport sunt:
- autoincarcator: 4500 kg; L=5080 mm, l=1750 mm, h=2480 mm, v=20km/h;
- stivuitor: 2715 kg; L=2219 mm, L furci =1200 mm, H9ridicare)=3250 mm, sarcina
nominala=1600 kg, P=27kw;
- stivuitor pentru baloti: 2715 kg; L=2219 mm, L furci= 1200mm, h9ridicare)=3050 mm,
sarcina nominala=1600 kg, P=27kw.
c) Accesorii folosite pentru depozitare:

- box paleti: L=1200 mm, l=800 mm, h=650 mm : 150
buc.;
- container PET: L= 2500mm, l= 1750 mm, h=1000 mm : 2 buc.;
- container sticla: L= 1971 mm, l=1715 mm, h=1100 mm : 2 buc.;
- container sub sita cu discuri: L=1971 mm, l=1291 mm, h(int)= 650 mm : 2 buc.;
- container sub banda de alimentare presa:L=1971 mm,l= 1715mm,h(int)=650mm:2 buc.
d) Presa de balotat se compune din:

- presa: forta de presare= 420 KN; greut.ballot.lung. 1200 mm (150-420)kg,
capacit.=2,3 to/h (20 kg/mc PET, PE); 5,4 to/h (50 kg/mc hartie/carton);
- perforator: l= 1200 mm, debit=8000 sticle PET/h;
- banda transportoare: l=1300 mm, L=15931 mm, v=0,17 m/s;
- palnie de incarcare.
Schematic activitatea de sortare este:
COLECTARE SELECTIVA
Deseuri (stica, PET, hartie)
DEPOZITARE
pe platforma
SORTARE MANUALA
pe banda
DEPOZITARE
in containere
DEPOZITARE 15
PRESARE SI BALOTARE
pe platforma pentru
valorificare
DEPOZITARE
deseuri nevalorificabile in
box-paleti pana la
valorificare
8.3.2 Centrele de colectare deseuri voluminoase

Anumite fractii ale deseurilor nu sunt incluse in sistemul de colectare a deseurilor, cum
ar fi piese de mobilier, echipamente electrice, anvelope si deseuri periculoase. Pentru
colectarea si livrarea ulterioara a acestor fracţii la facilitati disponibile pentru valorificare sau
eliminare finala s-au înfiinţat doua centre de colectare/reciclare:Maratei,Darmanesti,Valea
Alba.
Centrele de colectare/reciclare au diferite containere, corespunzatoare tipurilor de
deseuri care se vor colecta, inclusiv deşeuri periculoase de provenienta casnica.
8.3.3 Colectarea hartiei şi cartonului

Hartia si cartonul vor fi colectate separat de la gospodarii sau alti generatori de
deseuri. Hartia şi cartonul se vor transporta direct la o firma care se ocupa cu reciclarea
deseurilor. S-a asigurat o platforma pentru a servi ca zona tampon in cazul in care se intârzie
transportul sau comercializarea acestui tip de deseu.
8.4 CONCASAREA DESEURILOR REZULTATE DIN DEMOLARI/CONSTRUCTII

Statia de concasare a fost realizata in scopul recuperarii si valorificarii deseurilor din
beton provenite din demolari de constructii, prin utilizarea acestora in diferite domenii
(constructii drumuri, platforme, stabilizarea unor terenuri, etc.).
Instalatia de concasare a deseurilor are o capacitate de 80 t/h si se compune din:
 grup de concasare, format din :
- granulator GR-8070;
- buncar de alimentare cu un volum de 5 mc;
- transportor cu banda de evacuare steril si produs concasat, prevazut cu separator
de metale.
 grup de sortare, format din :
- buncar cu un volum de 5 mc V= 5 mc, prevazut cu vibrator separator, ciur de 7,5 mp
cu doua nivele;
- transportor pentru alimentare ciur;
- transportor evacuare sorturi.
 panou electric, folosit pentru actionarea tuturor utilajelor.
Deseurile colectate, provenite din constructii,se aduc in zona de stocare, sunt preluate
si concasate cu un concasor care are o capacitate de 80 t/h. Dupa concasare, produsul finit
(deseuri rezultate din construcţii/demolari concasate) se descarca intr-o zona de depozitare
temporara. Refuzul de ciur se depoziteaza temporar în zona destinata acestui subprodus.
Deseurile concasate, care se pot numi produs finit, se pot utiliza ca strat drenant
pentru gazul de depozit in procesul de inchidere/reabilitare a vechiului depozit (intr-o prima
etapa de 3-5 ani), iar in functie de disponibilitatea de materiale de procesat, se poate utiliza si
ca material de acoperire zilnica in cadrul depozitului de deseuri sau la reabilitarea de
drumuri. Refuzul de ciur va fi reintrodus in procesul de concasare.
Schematic procesul consta in:
16
COLECTARE
deseu din constructii
TRANSPORT
STOCARE
CONCASARE REFUZ CIUR
VALORIFICARE
8.5 STATIA DE COMPOSTARE A FRACTIEI ORGANICE

Fractia organica a deseurilor municipale, colectata separat, cu deseurile provenite din
intreţinerea parcurilor si gradinilor (deseuri vegetale) si deseuri de lemn, se supun unui
proces de compostare.
Sistemul de compostare este in aer liber, cu gramezi intoarse. Pe platforma de
compostare vor fi depuse deseurile organice amestecate cu deseurile vegetale. Deseurile
vegetale se macina, se amesteca cu deseurile organice si apoi se dispun in gramezi lungi.
Transportul acestor deseuri se face cu incarcatoare frontale cu roti. Gramezile se intorc
cu un utilaj de amestecare/intoarcere a gramezilor care va amesteca apoi cele doua fractii,
realizand astfel gramezile de compost. Pentru controlul procesului de compostare a deseurilor
este necesara întoarcerea gramezilor in mod regulat. Operatia se va efectua cu utilajul de
amestecare/intoarcere a gramezilor. Prin intoarcerea gramezilor se asigura controlul
temperaturii, a continutului de apa si de oxigen, a valorii pH-ul si a structurii compostului.
De asemenea se asigura un proces de compostare mai rapid si mai eficient, reducerea
generarii de mirosuri neplacute.
Constructiile si instalatiile aferente Statiei de compost sunt:
platforme tehnologice cu rigole pentru compost - au o suprafata totala de 19 474
mp si pante de 1,5% in profil transversal care permit scurgerea apelor in rigole si evacuarea
lor in bazinul de levigat. Platformele sunt imprejmuite cu garduri din: beton armat,
elemente prefabricate si gard de sarma, pentru asigurarea securitatii zonei;
17
cladiri in care sunt incluse: garajul pentru echipamente, depozit/sopron pentru
compost;
bazin pentru colectarea apelor de pe platforme - bazin de levigat, care este
ingropat, are dimensiunile în plan: 30,70m x 30,70 m si capacitatea de stocare de 1.500 mc
apa pentru procesul tehnologic de producere a compostului. Bazinul este alimentat cu parti
levigabile din procesul de compost si apa din precipitatii, colectate de pe platformele statiei.
In perioada cu precipitatii deficitare, asigurarea volumului de apa necesar si suficient
in bazin, se face prin adaugarea de apa proaspata din reteaua de alimentare cu apa
existenta, prin intermediul unui racord din teava PEHD Dn 63, PN6, din caminul apometru
nou. Bazinul este dotat cu un aerator pentru reducerea mirosului in sezonul calduros,
precum si cu o statie de pompare a apei pe platforme, prin reteaua de hidranti.
Aeratorul este amplasat pe o fundatie din beton armat de 10 cm grosime prin
intermediul unei folii din cauciuc de 1 cm grosime, betonul fiind preparat cu ciment hidraulic.
Fundatia este asezata pe radierul bazinului.
Caracteristici aerator:
- P=18,5 kw;
- diametru conducta evacuare = 95 mm;
- Qaer = 440 Nmc/h; Qapa=500mc/h.
Statia de pompare - pentru asigurarea apei in vederea stropirii compostului, pentru
mentinerea umiditatii acestuia intre valorile 55 - 60%, prin reteaua de hidranti executata în
acest scop. Statia de pompare este echipata cu doua pompe tip HBT 65-40-200 SC UPSS
Botosani, cu urmatoarele caracteristici: Q=15mc/h; H=40 m col.apa; P=7 kw. Pompele sunt
conectate la reteaua de hidranti, executandu-se in acest scop un montaj hidraulic (by pass,
clapete de retinere, vane, inclusiv vana de golire a retelei de hidranti).
Statia de pompare are urmatoarele caracteristici constructive: dimensiuni 2,95 x 1,70m,
adancimea de 3,10 m si este compusa din doua camere, una in care sunt montate pompele-
compartiment uscat, si una umeda, prevazuta cu o basa de decantare cu adancimea de 50 cm,
care va fi tot timpul plina la nivlul levigatului din bazin. Peretii si radierul statiei de pompe sunt
din beton armat cu permeabilitate redusa. Planseul statiei, necarosabil, are doua capace de
vizitare si scari de acces în ambele bazine. Trecerea conductelor prin pereti este etansata cu
presetupe.
Instalatia electrica ce alimenteaza aeratorul si pompele este izolata, in conformitate cu
legislatia in viigoare si detaliile furnizorului de echipamente.
Golirea si curatarea bazinului se face respectand urmatoarea succesiune de operatii:
- oprirea aeratorului cu 24 h inainte de golire pentru a permite decantarea namolului;
- scoaterea apei cu o pompa submersibila, cu racord flexibil racordat la preaplinul
bazinului, apa fiind condusa in caminul C8 si canalizarea nou executata, la statia de pompare
existenta in incinta Depozitului ecologic;
- scoaterea stratului de namol decantat pe fundul bazinului cu vidanja,
- transportarea namolului la Statia de epurare municipala.
Bazinul este imprejmuit cu un gard metalic realizat din panouri din plasa de sarma
zincata si stalpi din beton de ciment, cu o inaltime de 2 m.
Echipamentele din dotarea Statiei de compost:
- incarcatoare VOLVO TIP L40 TPZ seria B cu piese de schimb: 2 buc.
- tocator material structural KOMPTECH - CRAMBO 5000 TIP TPS240
cu accesorii: 1 buc.
- ciur rotativ , cu piese de schimb KOMPTECH: MAXX INTEGRAL: 1 buc.
- masina de intors brazdele de compost, cu piese de schimb si instalatie irigare brazde
Komptech - Topturn x60: 1 buc.
Statia de compost este imprejmuita cu un gard din beton de aprox. 1,6 m inaltime,
amplasat in zona de stocare a materialelor compostabile - pe latura de est a incintei Statiei de
18
compostare - pentru a preveni imprastierea materialelor in afara amplasamentului. Deasemenea
statia are si un perete protector de circa 2,5 m amplasat in partea de nord a Statiei de
compostare care asigura diminuarea mirosurilor dezagreabile degajate din acest proces
realizat in aer liber, prevenirea imprastierii deseurilor uşoare, precum şi diminuarea impactului
vizual negativ asupra zonelor locuite din imediata vecinatate.
Suplimentar, incinta este imprejmuita si cu un gard care delimiteaza toate obiectivele
care intra in functiune in acel areal.
Garajul pentru utilaje si atelierul de intretinere si reparatii sunt realizate in incinte

inchise, ultimul fiind situat in partea de nord a incintei, in vecinatatea zonei de maturare. Tot in
acea zona sunt construite facilitati pentru personalul Statiei de compostare: grupuri sanitare,
spatii pentru servit masa.
Cantitatile de deseuri care vor fi tratate prin procesul de compostare vor fi urmatoarele:
- 12 000 tone/an deseuri organice (30 000 m3/an, densitatea aproximativa 400 kg/m3);
- 6 500 tone/an deseuri provenite din intretinerea parcurilor si gradinilor (83 000 m 3/an
nemacinate sau 16 600 m3/an macinate);
- 6 500 tone/an deseuri de lemn (50 000 m3/an).
In urma compostarii se va realiza o reducere a cantitatii acestor deseuri cu aproximativ
50%, ceea ce inseamna ca din totalul de 25.000 tone/an materii prime va rezulta o cantitate de
produs finit de aproximativ 12.500 tone/an sau 21.000 m3/an, ceea ce inseamna 466 m3 pe
saptamana.
Schematic procesul consta in:
PLATFORMA DEPOZITARE
deseu vegetal + deseu organic
INTOARCERE/AMESTECARE
UMECTARE
apa BAZIN LEVIGAT

DEPOZITARE
pentru valorificare
8.6 DEPOZITAREA DESEURILOR SOLIDE

In conformitate cu legislatia in vigoare HG nr. 349/2005, art. 4, lit. b - Depozitul de
deseuri se incadreaza in categoria depozitelor de deseuri nepericuloase si va fi utilizat in
exclusivitate pentru depozitarea deseurilor nepericuloase, care vor consta conf. HG nr.
349/2005 art. 7, alin. (2)(litera a, b, c) din:
- deseuri municipale;
- deseuri nepericuloase de orice alta origine, care satisfac criteriile de acceptare a
deseurilor la depozitul pentru deseuri nepericuloase;
In Depozitul de deseuri municipal Piatra Neamt(Celula 2) se vor depozita numai
deseuri municipale colectate selectiv.
Deseurile colectate selectiv la sursa se preiau de firma de salubritate si se transporta in
vederea procesarii – prin compostare/concasare, sortarii/balotarii sau depozitarii in depozit.
Metoda de depozitare utilizata in cadrul depozitului analizat este depozitarea pe
suprafata.
Deseurile descarcate se vor nivela si compacta imediat dupa descarcarea in depozit,
19
pentru a crea posibilitatea depozitarii unei cantitati mai mari de deseuri in unitatea de volum,
pentru a reduce impactul determinat de antrenarea si imprastierea deseurilor pe suprafetele
invecinate, pentru a reduce riscul aparitiei incendiilor, proliferarii insectelor, animalelor, pasarilor
si pentru a minimiza fenomenele de tasare pe termen scurt.
Deseurile compactate se vor acoperi zilnic pentru a preveni aparitia mirosurilor neplacute
antrenarea si imprastierea deseurilor pe suprafetele invecinate, proliferarea insectelor,animalelor
animalelor, pasarilor, precum si pentru a diminua impactul vizual negativ al depozitului.
!!!!!!! Acoperirea zilnica este obligatorie deoarece in perioadele cu temperatura si umiditate
ridicate, neacoperirea deseurilor cu material steril favorizează emisiile de mirosuri neplacute si
proliferarea daunatorilor.
Ca material de acoperire zilnica se va utiliza solul rezultat în urma excavarilor realizate

pentru amenajarea depozitului sau deseurile rezultate din demolari/constructii, deseuri care vor
fi concasate inainte de a fi aplicate.
Materialele de acoperire zilnica vor reprezenta circa 8 % din volumul de deseuri depozitate
(conf. evaluarilor din Studiul de impact).
Compactarea si zdrobirea deseurilor din depozitul ecologic se va realiza cu cilindrul
compactor TANA G 320.
Schematic procesul este reprezentat mai jos :
DESEURI MUNICIPALE
CANTARIRE
VERIFICARE VIZUALA Deseuri

sau ANALITICA necorespunzatoare
DEPOZITARE
Deseuri depozitabile
Zona special amenajata
izolata
ACOPERIRE
NIVELARE
COMPACTARE
cu materiale inerte
8.7 DEPOZITAREA DESEURILOR TOXICE SI PERICULOASE

Depozitarea deseurilor toxice si periculoase se va face pe o platforma special
amenajata si va cuprinde numai deseurile periculoase acceptate de operatorul Depozitului de
deseuri si in conformitate cu prevederile legale.
Aceasta platforma de depozitare a deseurilor toxice si periculoase, are dimensiunile de
25 m x 93 m, forma poligonala. Panta platformei este de 2% catre rigola construita in partea de
sud, paralel cu gardul de protectie din beton.
In sectiune transversala, platforma are urmatoarea structura:
20
- strat/platforma teren de fundare din material local compactat;
- strat de balast de 50 cm grosime dupa compactare, asezat pe patul platformei;
- strat compactat de piatra sparta mare cu dimensiunile 30-50 mm, de 20 cm grosime,
impanat cu piatra sparta de 0-16 mm.
8.8 TRATAREA LEVIGATULUI

Deoarece amplasamentul depozitului ecologic beneficiaza de existenta in zona a unei
retele de canalizare conectata la Statia de epurare oraseneasca, pe amplasament levigatul va fi
preepurat pentru a permite epurarea ulterioara in statia de epurare a apelor uzate municipale si
respectarea limitelor impuse prin HG nr. 188/2002, modificate prin HG nr.352/2005.
Levigatul este colectat din celulele Depozituluide deseuri prin intermediul a 4 camine si
transmise cu ajutorul unei pompe electrice intr-un rezervor din PEHD cu V=100 mc, folosindu-se
trasee din teava de PEHD cu diametrele nominale cupinse intre 40 si 280 mm.
Tratarea levigatului se realizeaza intr-o instalatie tip DELTA UMWELT – TECHNIK
GMBH, cu osmoza inversa, complet automatizata, amplasata in 3 containere. Statia este
dimensionata pentru un debit de ape uzate de pana la 40 mc/ zi.
Procesul de preepurare consta in separarea mecanica, decantare, tratare chimica si
filtrare, folosindu-se filtre ce functioneaza prin procedeul fizic de osmoza inversa.
Fazele principale ale procesului de tratare a levigatului sunt urmatoarele:
8.8.1 Pretratare levigat - prin corectie de pH cu acid azotic, oxigenare si obtinerea unor oxizi
(Fe, Mn, etc.), adaugare de floculant policlorura de aluminiu, sedimentare si filtrare pe nisip
cuartos si depozitarea in tancul de filtrat.
8.8.2 Unitatea I de osmoza inversa - are rolul de indepartare a compusilor dizolvati cum ar
fi sarurile, metalele grele, compusi organici si o parte din concentratia de amoniac, o parte
din filtrat fiind dirijat la a doua celula de osmoza.
8.8.3 Unitatea II de osmoza inversa – o parte din permeatul de la Unitatea I este

directionat catre al doilea stadiu al tratarii, cu rol de finisare a permeatului, in special
indepartarea amoniacului. Produsul rezultat dupa tratarea in a doua unitate este de calitate
foarte buna si se dirijeaza in bazinul statiei de pompe existent. Din acest bazin permeatul
impreuna cu apa din canalizare se pompeaza in Statia de epurare a orasului, in vederea
tratamentului final. Concentratul rezultat se redirectioneaza catre rezervorul special destinat
acestuia.
8.8.4 Unitatea III de osmoza inversa – concentratul rezultat din prima unitate este tratat în
unitatea a treia (unitate de inalta presiune, pana la 60 bar) pentru obtinerea concentratului
care se colecteaza intr-un rezervor de unde se va pompa catre depozitul ecologic.
Permeatul rezultat din Unitatea a III-a este directionat catre rezervorul pentru produs
filtrat si se trece din nou prin Unitatile I si II de osmoza.
Statia de tratare a levigatului se compune din: recipiente, filtre, dozatoare, pompe, trasee,
elemente de izolare comandate cu contactoare pneumatice, membrane de osmoza inversa,
instalatie electrica si de automatizare.
Schematic procesul de Tratare levigat arata astfel:
21
REZERVOR TAMPON
pentru levigat 100 m3
Ajustare pH
AERARE
Substante
floculante
SEDIMENTARE
Permeat
FILTRARE
Concentrat
Concentrat
UNITATEA I
UNITATEA III
UNITATEA II
Permeat catre
canalizare
8.9.INSTALATII AUXILIARE
8.9.1 Centrale termice
22
Energia termica pentru incalzire spatii (atelier reparatii auto, cladire ad-tiva, hala de
sortare) si preparare apa calda, se asigura de centrale termice proprii care utilizeaza drept
combustibil gazele naturale (CH4 ).
Obiectivele se constitue din: retea de distributie gaze naturale, post de reglare-
masurare, retea de utilizare gaze naturale, echipamente (centrale termice).
Traseele conductelor de gaz metan a retelei de utilizare sunt pozate subteran pana la
cladirile in care se afla consumatorii si aparent pe elementele de rezistenta si rezemate pe
bratari metalice la interiorul camerelor in care se afla centralele termice . Receptorii de gaz
metan sunt racordati rigid la instalatia de utilizare.
In cadrul depozitului sunt instalati urmatorii consumatori de gaz, cuplati in 3

amplasamente, astfel:
1. Grup ad-tiv: centrala termica tip LAMBORGHINI CALORECLIMA 30, putere 32 KW;
2. Atelier reparatii auto: WIESSMANN VITOGAS 100 V108, 108 KW;
3. Statie sortare: CT tip CONFORT ACK2-K300, 348KW;
4. Statie sortare: CT tip CONFORT ACK2-K300, 348 KW;
5. Statie sortare: Boiler RMG 100-MKII, 98,6 KW.
Total putere instalata: 934,6 KW.
Total necesar de gaz metan: 105,24 mc/h.
Postul de reglare-masurare are urmatoarele caracteristici:
- presiune min./max.în aval şi amonte de regulator 2/0,2 bar;
- debit max. 150 mc/h, în cond.standard (15 0C şi 1,1325 bar);
- postul e echipat cu un contor tip DELTA G65 DN 50 cu corector electronic, regulator
de presiune cu actionare tip RTG50/DN50 si un filtru FTG DN50.
Incaperile in care sunt montati consumatorii de gaz metan corespund scopului propus din
punct de vedere al volumului si suprafetei vitrate. Datorita folosirii geamurilor tip termopan,
conform legislatiei în vigoare, s-au realizat prize pentru accesul aerului de ardere in incapere,
amplasate la partea inferioara a usilor de acces. Din aceleasi considerente, s-au montat pe
conducte la intrarea in incapere, electrovalve actionate de analizoare de gaz natural cu limita
inferioara de detectie de 2% CH4 in aer.
Evacuarea gazelor de ardere se realizeaza prin tiraj natural datorita racordarii
centralelor termice la cosurile de fum tip SCHIDELL.
La proiectarea si realizarea instalatiilor s-au respectat Normele tehnice pentru proiectarea
si executarea sistemelor de alimentare cu gaz natural elaborate in 2004.
9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA

POLUANTILOR IN MEDIU
9.1 AER
9.1.1 Evacuarea poluantilor in mediu
Din analiza activitatilor desfasurate in cadrul Depozitului de deseuri s-au identificat
urmatoarele surse de poluare ale aerului:
 surse de emisii dirijate:
gaze arse de la centralele termice ce folosesc drept combustibil gazul metan;
instalatia de evacuare a gazului de depozit(dupa inchidere).
 surse de emisii nedirijate (difuze).
Ca surse dirijate sunt evacuarile gazelor de ardere de la centralele termice care se
realizeaza prin tiraj natural datorita racordarii centralelor termice la cosurile de fum tip
SCHIDELL.
23
Ca emisii nedirijate amintim emisiile de particule rezultate in urma operatiilor tehnologice
cum ar fi : descarcarea deseurilor, compostarea lor, concasare, etc.
9.1.2 Dispersia poluantilor atmosferici in zona amplasamentului
Evaluarea emisiilor generate de sursele asociate etapei de operare nu poate fi facuta
in raport cu prevederile OM 462/1993 “Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei“ – care se
refera la surse dirijate, deoarece sursele din aceasta etapa sunt nedirijate pentru care nu se
prevad limite in OM 462/1993.
In perioada de functionare a centralelor termice, ce folosesc gazul metan drept
combustibil, cosurile de evacuare ale gazelor arse se constituie ca surse dirijate.
Masurile pentru controlul emisiilor de particule sunt masuri de tip operaţional specifice
surselor din amplasamentele analizate.
In ceea ce priveste emisiile generate de sursele mobile acestea trebuie sa respecte

prevederile legale in vigoare. Debitele masice de poluanti emisi in atmosfera de mijloacele de
transport, utilaje, se pot determina cu Metodologia EEA/EMEP/CORINAIR.
Debitele masice de poluanti emisi in atmosfera caracteristici etapelor post – inchidere
se pot determina cu Metodologia US EPA/ AP-42 (Varianta 8.0, 2000).
Impactul poluanţilor atmosferici generaţi, asupra calitatii aerului ambiental, s-a determinat
prin modelarea matematica a campurilor de concentratii pe diferite intervale de mediere, asociate
valorilor limita si valorilor de prag ce se constituie in criterii pentru evaluarea calitatii aerului, de
catre SC AGRO CONSULT SRL Bucuresti.
Evaluarea impactului asupra receptorilor sensibili din zona de influenta s-a facut in raport
cu valorile limita si valorile de prag prevazute de legislaţia nationala (Legea nr. 655/2001, STAS
12574/1987) si UE (transpusa in legislatia nationala - OM nr. 592/2002) pentru protectia
acestora.
In plus, In cazul poluantilor generatori de miros, concentraţiile au fost raportate la pragurile
olfactive (sau de recunoastere).
Analiza rezultatelor obţinute in urma modelarii matematice a dispersiei poluantilor in
atmosfera comparativ cu valorile limita pentru concentratiile de poluanti in atmosfera (imisii),
prevazute de legislatia în vigoare pune in evidenta faptul ct nivelurile de concentratii in aerul
ambiental ale poluantilor normati prin legislatia existenta, generate de sursele aferente
obiectivului se vor situa sub valorile limita, indiferent de intervalul de mediere, atat pana in anul
2013, cat si in perioada ulterioara (in cazul în care nu apar modificiri importante ale activitatii).
Referitor la impurificarea aerului cu compusi organici nemetanici, atat in ansamblu, cat si
pentru compusii speciali, se apreciaza ca aceasta nu va genera probleme pentru sanatatea
populatiei din apropierea amplasamentului, deoarece nivelurile de concentratii sunt deosebit de
reduse pentru compusii cu grad ridicat de toxicitate, concentratiile acestora fiind cu cel putin trei
ordine de marime mai mici decat pragurile de toxicitate.
In ceea ce priveste eventualul disconfort al locuitorilor din apropierea amplasamentului ca
urmare a mirosurilor generate de descompunerea deseurilor (depozitate final si/sau supuse
procesului de compostare), se apreciaza ca, in general, acesta nu va exista. Valorile
concentratiilor in aerul ambiental al compusilor cu potential odorant vor fi mai mici decat pragurile
olfactive.
Receptorii sensibili din zona sunt populatia si vegetatia. Concentratiile de poluanti in
zona de influenta maxima a obiectivului, din afara perimetrului acestuia, se afla sub valorile
limita pentru protecţia receptorilor, atat prin aportul singular al surselor obiectivului, cat si prin
aportul cumulat cu influenta surselor existente in zona.
Din analiza debitelor si concentraţiilor de poluanti prezentate in Raportul la studiul de
evaluare a impactului asupra mediului pentru sistem integrat de management deseuri, elaborat
de SC AGRO CONSULT SRL Bucuresti, se observa ca acestea vor fi mici in cazul tuturor
poluantilor.
24
In baza celor prezentate concluzia este urmatoarea: concentratiile de poluanti din aerul
ambiental se vor incadra in limitele prevazute de legislatia in vigoare.
9.2 APA
9.2.1 Retelele de colectare si evacuare ape pluviale sunt urmatoarele:
 Rigola drumului de acces la atelierul de reparatii si garaj evacueaza apele
colectate in santul perimetral al celulei existente a Depozitului de deseuri. Rigola este
impermeabilizata, din beton monolit.
Dimensiuni: L=100 m, panta longitudinala 0,3%, sectiune trapezoidala cu h = 0,30-
0,60 m; latime fund = 0,15-0,20 m;
 Rigola drumului de acces la hala de sortare debuseaza in santul drumului

perimetral al celulei noi, intr-un amplasament situat în partea de S-E al celulei noi. Rigola
este impermeabilizata, este din dale prefabricate din beton, are sectiunea triunghiulara de
diferite dimensiuni:
- tronson 1: L=70 m, sectiunea: L taluz=0,2 m; h=0,30 m;
- tronson 2: L=152 m, sectiunea: L taluz=0,7 m; h=1m;
- tronson 3: L=75 m, sectiunea: L taluz= 1 m; h=1,40m.
Panta longitudinala a rigolei variaza intre 0,21% şi 3,5%.
 Rigola platformei pentru depozitarea materialelor sortate - amplasata in partea de
sud a platformei. Are forma trapezoidala, deschisa pe o lungime de 20 m si dimensiunile:
0,15 m/0,5 m; h=0,19 m. Pe urmatorii 20 m rigola are o sectiune in forma de U, cu latimea 0,30
m, inaltimea 0,40 m, este acoperita cu dale din beton pentru a putea asigura accesul auto pe
platforma. Rigola platformei debuseaza in rigola drumului halei de sortare, subtraversand drumul
de acces la hala de sortare.
 Santul drumului perimetral al Celulei 2 al Depozitului de deseuri: este din balast,
cu
L = 202 m , sectiune este trapezoidala, panta hidraulica longitudinala de 0,2-2,9%;h(medie)=0,6m
Santul deverseaza intr-un bazin prevazut cu ecrane din beton, separatoare de grasimi, descrise
in cazul santului perimetral de garda al Celulei 2.
 Santul perimetral de garda al Celulei 2 al Depozitului de deseuri – pentru colectarea
apelor meteorice de pe taluzurile exterioare ale celulei noi. Apele colectate se descarca intr-un
bazin amplasat în partea de SV a celulei. Apele colectate circula din doua directii (NE si NV)
catre SV unde este amplasat bazinul de colectare ce reprezinta punctul de debusare catre raul
Bistrita. Santul perimetral de garda are sectiunea trapezoidala cu latimea de 0,40 m, inaltimea
de 0,50 m, panta long. 0,8%. Lungimea santului este 550 m. Santul este impermeabilizat cu
dale prefabricate din beton. In bazinul din SV celulei exista montate doua ecrane din beton,
separatoare de ulei, care opresc eventualele scurgeri de ulei ce pot apare din ambele directii de
curgere. Ecranele au forma trapezoidala (forma santului), h=1 m, sunt amplasate la 0,50 m
deasupra fundului santului pentru a lasa sa se scurga apa, liber. Uleiurile, daca e cazul, sunt
oprite de catre ecrane/separatoare.
 Santul perimetral al platformei concasorului – colecteaza si transporta apele
pluviale. Platforma concasorului are prevazut un sant perimetral din balast ce debuseaza intr-un
canal existent, in partea de Nord a platformei. Dimensiunile acestuia sunt: L = 400 m, panta
hidraulica longit. 0,3% - 1%, h(mediu) =0,20-1,00 m.
9.2.2 Reteaua de canalizare
Pentru preluarea si evacuarea apelor impurificate, tehnologice si menajere de la hala de
sortare si atelierul mecanic s-a realizat o retea de canalizare ce debuseaza in statia de pompe
ape uzate existenta, de unde, printr-o conducta de refulare, sunt trimise in Statia de epurare
25
municipala.
Reteaua de canalizare este executata din teava PVC cu Dn=200 mm, iar la schimbare de
directie sau racorduri se gasesc camine de vizitare executate din tuburi prefabricate din beton cu
D=1000 mm. Caminele de vizitare sunt acoperite cu capace cu rama din fonta.
Canalizarea menajera de la hala de sortare debuseaza direct in statia de pompe ape
uzate existenta. Scurgerea gravitatiaonala este asigurata printr-o panta continua de 0,007% de
la hala de sortare spre statia de pompe.
Pentru apele impurificate cu uleiuri de la atelierul mecanic s-a executat o canalizare cu
scurgere gravitationala, cu panta de 0,007%, ce debuseaza in canalizarea menajera din zona.
Pentru separarea uleiurilor din apa impurificata, inainte de debusarea in canalizarea
existenta, s-a executat un separator de grasimi ce impiedica ajungerea uleiurilor in Statia de
epurare a orasului.
Golirea si preaplinul rezervorului de apa pentru incendiu s-a executat prin scurgere
gravitationala cu o conducta din PVC Dn 200 mm, racordata la un camin de canalizare
menajera existent in zona statiei de pompare apa incendiu.
9.3 SOL
Realizarea obiectivelor amplasamentului analizat – celula noua, statie de compostare,
staţii de sortare - îi sunt asociate diferite forme de impact asupra solului, directe sau prin
intermediul mediilor de dispersie (depunerea poluanţilor din aer).
In etapa de operare sursele de poluare ale solului sunt reprezentate atat de activitatile
desfasurate pe amplasamentele propriu-zise, cat si de transportul deseurilor de la sursa la
amplasamente.
Activitatile desfasurate pe amplasamentele propriu-zise si care reprezinta surse de poluare
ale solului sunt:
● Depozitarea propriu-zisa a deseurilor
Deoarece in cadrul Celulei 2 a depozitului vor fi depozitate numai deseuri menajere
selectate la sursa, iar noua celula este impermeabilizata si prevazuta cu sistem de colectare a
levigatului, poluarea solului datorita depozitarii propriu-zise a deseurilor va fi nesemnificativa.
● Activitatea de compostare
Deoarece gestionarea deseurilor organice in cadrul statiei de compostare si
descompunerea aeroba a deseurilor se va desfasura numai pe suprafete betonate, pericolul
poluarii solului este diminuat la maximum. De asemenea, pentru a preveni poluarea solului
datorita scurgerii excesului de levigat din deseurile care sunt compostate, platforma betonata
este realizata cu o panta de 1% şi cu un sistem de rigole prin care levigatul este dirijat intr-un
bazin de colectare.
Bazinul de colectare a apei in exces este ingropat si impermeabilizat.
● Activitatea de concasare
Emisiile de particule care rezulta prin concasarea deseurilor provenite din constructii si
demolari pot reprezenta surse de poluare ale terenurilor adiacente platformei pe care se va
realiza concasarea.
Platforma pe care se va realiza concasarea si zonele unde vor fi depozitate deseurile
destinate concasarii si deşeurile concasate este betonata.
In cazul în care platforma statiei de concasare nu va fi intretinuta corespunzator particulele
care se vor depune pe platforma betonata vor fi antrenate de apele meteorice si vor fi dirijate
spre terenurile adiacente, reprezentand astfel o sursa de poluare a solului superficial.
● Activitatea de sortare a deseurilor
Singurele activitati care vor fi desfasurate pe amplasamentul statiilor de sortare si care vor
reprezenta surse potentiale de poluare ale solului sunt activitatile igienico-sanitare ale angajaţiilor,
prin depozitarea in locuri necorespunzatoare a deseurilor menajere.
Datorita tipurilor de activitati care vor fi desfasurate pe amplasamentul statiilor de sortare,
precum si datorita faptului ca acest amplasament este betonat, pericolul poluarii solului este
diminuat la maximum.
26
● Utilaje de exploatare şi mijloace de transport
Utilajele si mijloacele de transport pot reprezenta surse de poluare ale solului cu produse
petroliere cauzata de:
- scapari accidentale ale carburantilor si uleiurilor;
- modul de lucru;
- vechimea utilajelor;
- starea tehnica si intretinerea necorespunzatoare.
De asemenea, utilajele si mijloacele de transport pot reprezenta surse de poluare a
solului cu metale grele continute in gazele de esapament.
Tinand cont ca utilajele cu care este dotat Depozitul de deseuri, sunt noi si moderne,
putem spune ca prin exploatarea corespunzatoare, prin respectarea termenelor de verificare
si prin asigurarea intretinerii curente in locurile stabilite si amenajate, este posibil sa nu apara
situatii de poluare accidentala a solului.
● Activitatile igienico-sanitare ale angajatilor

Activitatile angajatilor din santier generatoare de poluanti cu impact asupra solului pot fi
cauzate de depozitarea in locuri necorespunzatoare a deseurilor menajere rezultate din
activitatea proprie.
● Transportul deseurilor de la sursa la amplasamente
Transportul deseurilor de la sursa la amplasamente poate reprezenta o sursa de poluare
a solului aferent cailor de transport datorita scurgerilor accidentale de produse petroliere si
metalelor grele continute in gazele de esapament.
10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL

INCONJURATOR, NIVEL DE ZGOMOT
10.1 AER
10.1.1 Emisii
Sursele de poluare a atmosferei, generate de activitatea Depozitului de deseuri, sunt
de doua categorii :
● Dirijate – caracterizate de faptul ca aerul impurificat rezultat din procese sunt
colectate, transportate si exhaustate in atmosfera prin mijloace mecanice. Acestea sunt de
doua feluri :
- controlate, caracterizate prin faptul ca sunt prevazute cu instalatii de retinere a
poluantilor ;
- necontrolate, caracterizate de faptul ca nu sunt prevazute cu instalatii de
retinere a poluantilor ;
● Nedirijate – caracterizate prin faptul ca poluantii rezultati din proces sunt evacuati
in mod liber in atmosfera.
Emisii punctiforme, dirijate
Poluantii principali emisi in aer sunt cei proveniti din arderea combustibilului(gazului
metan) la centralele termice.
Punctele de emisie si poluantii posibili a fi emisi in aer sunt prezentati in Tabelul nr. 8 :
Tabelul nr. 7
Limita conform
legislatiei
nationale
Sursa de Punctul de Noxa Ordin 462/93 Tehnici care pot a fi
emisie/ emisie emisa Medii orare considerate BAT
proces (mg/mcN)
27
Centrale cosurile de NO2 350 - Recirculare gaze de
Termice fum tip ardere
SO2 35
(934,6 KW) SCHIDELL - Cicloane aditionale
CO 100
- Filtre cu saci
Pulberi 5
10.2 APA
Valorile maxim admise la indicatorii de calitate ai apelor uzate, evacuate la canalizarea
orasului de catre Depozitul de deseuri municipal Piatra Neamt, sunt prezentate in Tabelul nr.
9(conform Ordinului nr. 1144/09.12.2002, contractului cu Compania Judeteana Apa Serv SA
Piatra Neamt si Autorizatiei de gospodarire a apelor )
Tabelul nr. 8
Valori maxime
Nr. Indicatorul*
U.M. admise, conform Metoda de analiza
crt. de calitate
HG 352/2005
grade 40
1 Temperatura
Celsius
2 pH unit pH 6,5-8,5 ISO 10523-97
3 Materii in suspensii mg/dm³ 200 STAS 6953-81
Consum biochimic mgO2/
4 200 SR EN 1899-2/2002
de oxigen (CBO5) dm³
Consum chimic de oxigen mgO2/
5 300 SR ISO 6060-96
(CCO-Cr) dm³
SR EN 1189-2000
6 Fosfor total(P) mg/ dm³ 3,0
STAS 10064-75
SR ISO 6703/1-98
7 Cianuri mg/ dm³ 0,5
SR ISO 6703/2-2000
STAS 8637-79
8 Plumb mg/ dm³ 0,5
SR ISO 8288 -2001
9 Cadmiu mg/ dm³ 0,1 SR EN ISO 5961-2002
SR EN 1233-2003
10 Crom hexavalent mg/ dm³ 0,1
SR ISO 9174-98
Crom total(trivalent + SR EN 1233-2003
11 mg/ dm³ 1,1
hexavalent) SR ISO 11083-98
STAS 7795-8O
12 Cupru mg/ dm³ 0,1
SR ISO 8288 :2001
STAS 7987-79
13 Nichel mg/ dm³ 1
SR ISO 8288 :2001
STAS 8314-87
14 Zinc mg/ dm³ 1
SR ISO 8288 :2001
28
*In Tabelul nr. 8 sunt cuprinsi indicatorii de calitate conform Ordinului 1144/2002,
ceilalti indicatori sunt cuprinsi in contractul cu Compania Judeteana Apa Serv SA Piatra
Neamt si in Autorizatia de gospodarire a apelor.
Valorile maxime admise, pentru apele pluviale care se evacueaza direct in emisar
(raul Bistrita), conform Autorizatiei de gospodarire a apelor sunt prezentate inTabelul nr. 9 :
Tabelul nr. 9
Valori maxime
Nr. Indicatorul
U.M. admise, conform Metoda de analiza
crt. de calitate
HG 352/2005
1 pH unit pH 6,5-8,5 ISO 10523-97
2 Materii in suspensii mg/dm³ 30 STAS 6953-81
Consum biochimic
3 mgO2/dm³ 20 SR EN 1899-2/2002
de oxigen (CBO5)
Consum chimic de oxigen
4 mgO2/dm³ 70 SR ISO 6060-96
(CCO-Cr)
SR ISO 5664 :2001
5 Azot amoniacal(NH4) mg/dm³ 2
SR ISO 7150/1 :2001
SR ISO 7890/2 : 2000
6 Azotati(NO3) mg/dm³ 20
SR ISO 7890/3 : 2001
7 Azotiti(NO2) mg/dm³ 0,5 SR EN 26777 :2002
8 Azot total mg/dm³ 10 SR EN ISO 13395 :2002
9 Fosfor total(P) mg/ dm³ 1 SR EN 1189-2000
Substanţe extractibile cu
10 mg/dm³ 20 SR 7587-96
solventi organici
11 Rezidiu filtrat la 105 ºC mg/dm³ 2000 STAS 9187-84
Detergenti SR ISO 7875 : 96
12 mg/dm³ 0,5
sintetici biodegradabili SR EN 903 : 2003
Limitele de emisie pentru poluantii din apele freatice sunt prezentate in Tabelul nr.10:
Tabelul nr. 10
Valoare
Nr. CMA
Parametru U.M. Metoda de analiza
crt. conform Legii
311/2004
unit.
1 pH 6,5 – 9,5 SR ISO 10523/1997
pH
2 Amoniu (NH4) mg/dm³ 0,50 STAS 6328/85
3 Cloruri mg/dm³ 250 SR ISO 9297/1998
STAS 3048/1 -77
4 Azotati(nitrati) mg/dm³ 50
SR ISO 7890/1-98
STAS 3048/2 -77
5 Azotiti(nitrati) mg/dm³ 0,50
SR ISO 6777/96
6 Sulfati mg/dm³ 250 STAS 3069/87
SR ISO
7 Fier total mg/dm³ 0,2
6332-96
10.3 Sol
Valorile de referinta pentru urme de elemente chimice in sol, conform Ordinului
29
MAPPM nr. 756 din 03.11.1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii
mediului, sunt prezentate in Tabelul nr. 11:
Tabelul nr.11
Praguri de alerta Praguri de interventie
Urme de Valori Tipuri de folosinte Tipuri de folosinte
element normale Sensibile Mai putin Sensibile Mai putin
(mg/kg) sensibile sensibile
Crom total 30 100 300 300 600
Cupru (Cu) 20 100 250 200 500
Mangan (Mn) 900 1500 2000 2500 4000
Nichel (Ni) 20 75 200 150 500
Zinc (Zn) 100 300 700 600 1500
Hidrocarburi <100 200 1000 500 2000
din petrol
Depozitul de desuri municipal Piatra Neamt se incadreaza la soluri mai putin sensibile.
10.4 ZGOMOT
Sursele semnificative de zgomot pe amplasamentul Depozitului de deseuri sunt :
Transport deseuri
- autogunoiera
Depozit de deseuri
- buldozer
- compactor
Statie de compostare
- masina de tocat
- incarcator frontal
- utilaj amestecare – intoarcere
- ciur – tambur rotativ
Concasare deseuri
- concasor in doua trepte
Se estimează ca zona protejata, cu caracter rezidenţial, nu va fi afectata de nivelul de
zgomot generat de activitatile specifice depozitarii deseurilor, datorita distantei dintre
obiectivul analizat si zona rezidentiala.
Limitele maxime admisibile pe baza carora se apreciaza starea mediului din punct de
vedere acustic in zona unui obiectiv sunt precizate in STAS 10009-89(Acustica urbana -
Limite admisibile ale nivelului de zgomot) si prevad la limita unei incinte industriale
valoarea maxima de 65 dB.
Activitatile care se desfasoara si se vor desfasura in amplasament nu vor avea un
impact semnificativ din punct de vedere al nivelului de zgomot asupra zonei locuite, ca urmare
a studiilor efectuate.
11. GESTIUNEA DESEURILOR

11.1 DESEURI PRODUSE, COLECTATE, STOCATE TEMPORAR
Operatorul depozitului trebuie sa se asigure ca riscurile pe care le primeste la
depozitare se incadreaza in conditiile impuse in autorizatia integrata de mediu si respecta
conditiile legate de protectia mediului si a sanatatii umane.
La intrarea in depozit deseurile se vor cantari cu ajutorul unei platforme de cantarire care
este conectata la un sistem computerizat de inregistrare a caracteristicilor cantitative si
calitative ale masei de deseuri.
Operatorul care efectueaza receptia deseurilor inspecteaza vizual, daca este posibil
(vehicul deschis), deseurile la platforma de cantarire. In unele cazuri, simpla inspecţie vizuala
poate sa nu fie suficienta pentru acceptarea deseurilor la depozitare. Din acest motiv operatorul
de la salubritate va utiliza echipamentele de prelevare a probelor de deseuri. In laboratorul situat
30
in cladirea administrativa aferenta Depozitului de deseuri, operatorul va efectua analize ale
probelor prelevate, ulterior depozitandu-le in vechiul garaj de la depozit.
Deoarece deseurile care vor fi depozitate in Depozitul de deseuri vor proveni din
containerele amplasate in punctele de colectare, in care se vor stoca deseuri preselectate, se
considera ca este putin probabil ca in vehiculele de transport sa existe deseuri periculoase,
interzise a fi depozitate in depozitul de deseuri municipale.
In caz de neconformare (documente insotitoare incorecte, insuficiente sau necorespun-
-zatoare, deseurile transportate nu corespund cu cele descrise in documentele insotitoare sau
nu se vor incadra in conditiile impuse de autorizatia de mediu sau de normele legislative in
vigoare) operatorul depozitului va directiona vehiculul de transport catre o zona special
amenajata, unde va ramane pana cand autoritatea competenta ia o decizie in ceea ce priveste
deseurile pe care le transporta. In cazul in care deseurile au fost deja descarcate acestea vor fi
izolate, iar vehiculul de transport va ramane in cadrul depozitului pana la luarea unei decizii.
Neconformitatile inregistrate vor fi consemnate in Registrul depozitului.
Operatorul depozitului inregistreaza datele referitoare la: cantitatea si caracteristicile

deseurilor primite, sursa, data livrarii, alte informatii considerate relevante, conform legislatiei in
vigoare.
Daca in urma verificarilor realizate de operatorul depozitului se constata ca deseurile
transportate corespund conditiilor impuse de autorizatia de mediu si respecta cerintele legate
de protectia mediului si a sanatatii umane, atunci deseurile vor fi cantarite, inregistrate si se
directioneaza spre zonele de depozitare.
Din activitatea desfasurata in cadrul Depozitului de deseuri municipal Piatra Neamt
rezulta o serie de deseuri a caror gestiune trebuie controlata, parte din ele fiind considerate
periculoase pentru mediu:
 faza de exploatare:
deseuri tehnologice:
• - deseuri metalice provenite de la reparatiile utilajelor si echipamentelor;
• - acumulatori uzati;
• - anvelope uzate;
• - uleiuri uzate;
• - filtre de ulei;
• - deseuri textile contaminate (lavete);
• - namol de la spalarea rotilor;
• - produse petroliere de la spalarea rotilor;
• - namol de la preepurarea levigatului;
deseuri asimilabile menajere rezultate de la angajatii si din activitatea de
igienizare
a platformelor betonate;
Deoarece toate deseurile trebuie colectate controlat, inainte de a fi livrate unor societati
autorizate pentru transportul si/sau procesarea deseurilor valorificabile sau incinerabile, in
incinta depozitului controlat de deseuri exista o zona de stocare intermediara a deseurilor.
Aceasta zona este betonata, prevazuta cu sistem de colectare a eventualelor scurgeri.
Deseurile metalice provenite de la reparatiile utilajelor si echipamentelor si
acumulatorii uzati proveniti de la vehicule vor fi colectate pe categorii de deseuri (feroase,
neferoase – cupru, aluminiu, baterii/acumulatori) in containere metalice amplasate in zona de
stocare temporara a deseurilor. Aceste deseuri vor fi preluate periodic pe baza de comanda
sau contract de firme specializate. Acumulatorii uzati se vor preda la schimb la achizitionarea
acumulatorilor noi.
Anvelopele uzate provenite de la vehicule, utilaje si echipamente vor fi colectate pe o
platforma betonata din incinta celulei existente (spatiile existente itn incinta depozitului actual).
31
Aceste deseuri vor fi preluate periodic pe baza de comanda sau contract de firme
specializate sau vor fi predate la achizitionarea anvelopelor noi.
Uleiurile uzate de motor, transmisie si ungere provenite de la schimburile de ulei
efectuate la vehicule, utilaje si echipamente vor fi colectate pe tipuri, in containere metalice.
Acestea se vor stoca in zona desemnata pentru depozitarea intermediar a deseurilor.
Uleiurile uzate vor fi preluate periodic pe baza de comanda sau contract de firme
autorizate pentru colectarea si prelucrarea acestora sau vor fi eliminate final prin incinerare
intr-un incinerator autorizat, daca valorificarea nu este posibila.
Filtrele de ulei provenite de la vehicule, utilaje si echipamente si deseurile textile
contaminate cu produse petroliere (lavete) vor fi colectate in containere metalice amplasate
in zona desemnata. Aceste deseuri vor fi eliminate final prin practici care se vor adopta la nivel
naţional, eventual prin incinerare.
Namolul rezultat de la preepurarea levigatului in fazele de exploatare, inchidere si
post-inchidere va fi colectat intr-un rezervor, de unde se pompeaza pe celula de depozitare
activa pentru eliminare finala.
Deseurile asimilabil menajere rezultate de la angajatii care vor desfasura activitati in

cadrul tuturor componentelor amplasamentului si deseurile rezultate din activitatea de
igienizare a platformelor betonate vor fi colectate selectiv in containere metalice si vor fi
transportate in vederea eliminarii finale in cadrul depozitului ecologic.
11.1.1 Deseuri nepericuloase
Deseurile nepericuloase se depoziteaza(asa cum s-a prezentat la pct. 8.6) in cele
doua celule de depozitare ale Depozitului de deseuri.
11.1.2 Deseurile toxice si periculoase
Deseurile toxice si periculoase se depoziteaza separat pe o platforma special amenajat
(conform pct. 8.7).
11.2 DESEURI REFOLOSITE
O parte din apa epurata(permeatul rezultat de la Statia de preepurare) se poate folosi
la spalarea autovehiculelor, a containerelor, alte utilitati tehnologice de pe amplasament.
11.3 DESEURI COMERCIALIZATE
Deseurile din depozitul de deseuri care se comercializeaza sunt deseurile
metalice(feroase si neferoase), uleiurile si anvelopele uzate, hartia si cartonul, .
11.4 DEPOZITARE DEFINITIVA A DESEURILOR
Deseurile din depozitul de deseuri au o depozitare definitiva.
12. INTERVENTIA RAPIDA/PREVENIREA SI MANAGEMENTUL

SITUATIILOR DE URGENTA, SIGURANTA INSTALATIEI
12.1 Titularul autorizatiei trebuie sa se asigure ca este functional Planul de Prevenire si
Combatere a Poluarilor Accidentale, siguranta instalatiei care trateaza orice situatie de urgenta
urgenta care poate aparea pe amplasament pentru minimizarea efectelor asupra mediului.
12.2 Planul operativ de prevenire si combatere a poluarilor accidentale mentionat la punctul
12.1 trebuie revizuit si actualizat in functie de conditiile nou aparute. El trebuie sa fie
disponibil pe amplasament in orice moment pentru inspectie de catre personalul cu drept de
control al autoritatilor de specialitate.
12.3 Pentru prevenirea si combaterea poluarilor accidentale la Depozitul de deseuri al
Municipiului Piatra Neamt au fost intocmite urmatoarele documente ce fac parte din “PLANUL
DE PREVENIRE si COMBATERE A POLUARILOR ACCIDENTALE:
- Componenta colectivului pentru combaterea poluarilor accidentale ;
- Lista punctelor critice din unitate de unde pot proveni poluari accidentale si a cauzelor
posibile;
- Fisa poluantului potential;
- Programul de masuri si lucrari necesare prevenirii producerii poluarii accidentale;
32
- Instructiuni in caz de avarie ;
- Program de masuri si lucrari aferente in vederea prevenirii poluarilor accidentale
pentru fiecare punct critic;
- Componenta echipelor de interventie ;
- Lista dotarilor si a materialelor necesare pentru sistarea poluarii;
- Programul anual de instruire a lucratorilor de la punctele critice si a echipelor de
interventie;
- Responsabilitatile conducatorilor/operatorilor proceselor tehnologice care pot
produce poluari accidentale;
- Lista unitatilor care acorda sprijin in cazul aparitiei unei poluari accidentale;
-.Lista folosintelor invecinate care pot fi afectate;
- Modul de asigurare a fluxului informational in cazul poluarilor accidentale;
In cazul producerii unui accident se va anunta imediat dispeceratul Agentiei pentru
Protectia Mediului Neamt, GNM-CJ Neamt si ARPM Bacau aplicandu-se masurile de
interventie stabilite prin planurile specifice fiecarui tip de accident.
13. MONITORIZAREA ACTIVITATII

Monitorizarea se va efectua prin doua tipuri de acţiuni:
- Supraveghere din partea organelor abilitate si cu atributii de control;
- Automonitorizarea.
Automonitorizarea este obligatia societatii si are urmatoarele componente:
- Monitorizarea emisiilor si calitatii factorilor de mediu;
- Monitorizarea post – inchidere.
13.1 Aer - Monitorizare emisiilor dirijate punctiforme
Monitorizarea emisiilor in faza de exploatare are ca scop verificarea conformarii
cu conditiile impuse.
Monitorizarea emisiilor consta in urmarirea concentratiilor de poluanti la cosurile de
evacuare.
Monitorizarea poluarii factorilor de mediu aer, pe tipuri de poluanti si perioada, sunt
prezentate in Tabelul nr. 12 :
Tabel nr. 12
Sursa de Punctul de Noxa Metoda de monitorizare Frecventa de

emisie/ emisie emisa monitorizare
proces Masurare Analiza Estimare
Conform Ghidului
NO2 national al
Centrale Conform emisiilor de
cosurile de Calcul pe
Termice Normelor poluanti, anual
fum tip baza de
(934,6 KW) SO2 Europene
SCHIDELL sau Conform BAT, coeficienti
Normelor principii generale CORINAIR,
metodolo de monitorizare, Bilanturi
CO
-gice din Conform de masa
OM Standardelor in
462/1993 vigoare ,Catalogul
Pulberi
Standardelor
Romane
2004,sectiunea
Protectia mediulu
.
13.2 APA
33
13.2.1 Apa uzata
Monitorizarea calitatii apelor uzate se efectueaza prin analize de laborator, in
laboratoare proprii sau in alte laboratoare autorizate.
Monitorizarea calitatii apelor uzate se va realiza trimestrial prin prelevarea de probe
din caminele de vizitare la evacuarea apelor uzate in canalizarea orasului.
Rezultatele analizelor indicatorilor de calitate ai apelor uzate se vor compara cu valorile
maxim admisibile prevazute in Tabelul nr. 8 din prezenta autorizatie.
13.2.2 Apa subterana(panza freatica)
Controlul calitatii apei subterane se realizeaza prin foraje de control in cel putin trei
puncte, un punct amplasat amonte si doua aval fata de depozit , pe directia de curgere.
Monitorizarea apei subterane cuprinde urmatorii parametrii, conform Tabelului nr.13:
Tabelul nr. 13
Nr. Parametrii urmariti Frecventa de Observatii
crt. monitorizare
1 Nivelul apei subterane semestrial
2 Compozitia apei subterane semestrial Conform indicatorilor
din Tabelul nr. 10
13.2.3 Ape pluviale

Monitorizarea calitatii apelor pluviale se va face numai in perioadele ploioase, cu
frecvente de prelevari probe, functie de durata si intensitatea ploilor si la intelegere cu
AN APELE ROMANE "DIRECTIA APELOR SIRET" Bacau.
Rezultatele analizelor trebuie sa se incadreze in valorile maxim admise din Tabelul nr. 9.
13.3 SOL
Monitorizarea calitatii solului se va realiza anual, probele recoltandu-se din zona
amplasamentului Depozitului de deseuri. Rezultatele analizelor se vor compara cu valorile
de la pct.10. 3 (Tabelul nr.11) prevazute in Ordinul 756/1997.
13.4 TOPOGRAFIA DEPOZITULUI

Parametrii si frecventa monitorizarii in cadrul urmaririi topografiei depozitului sunt
prezentati in Tabelul nr. 14. :
Tabelul nr. 14
Nr. Parametrii urmariti Frecventa de Observatii
crt. monitorizare
1. Structura si compozitia anual Cuprinde date despre suprafata ocupata,
depozitului volumul si compoziti deseurilor, metode de
depozitare, timpul si durata depozitarii,
calculul capacitatii remanente de depozitare
2. Comportarea la tasare si anual
urmarire nivelulu depozitului
13.5 DESEURI
Automonitorizarea tehnologica a Depozitului de deseuri este o actiune distincta si are
ca scop verificarea periodica a starii si functionarii amenajarilor din depozitul de deseuri, in
vederea reducerii riscurilor unor accidente la mijloacele de transport sau in depozitare, prin
incendii si explozii, distrugerea stratului de impermeabilizare, colmatarea sistemului de
drenaj, tasarii inegale a deseurilor.
Verificarea permanenta a starii de functionare a tuturor componentelor depozitului consta:
- Verificarea drumurilor de acces si drumurile din incinta;
- Starea impermeabilizarii depozitului;
- Functionarea sistemului de drenaj aferent depozitului de deseuri;
34
- Functionarea sistemului de captare a apelor, utilizarea lui in conditii de siguranta;
- Starea stratului de acoperire in zonele unde nu se face depozitare curenta;
- Functionarea instalatiei de evacuare a apelor pluviale si a levigatului;
- Gradul de umplere a bazinului de colectare a apelor pluviale.
Urmarirea gradului de tasare si stabilitate a depozitului si anume:
- Comportamentul taluzurilor si digurilor;
- Urmarirea anuala a gradului de tasare a zonelor acoperite din depozit, aparitia unor
tasari diferentiate si stabilirea masurilor de prevenire a lor;
- Aplicarea masurilor de prevenire a pierderii stabilitatii;
- Modul corect de depozitare a stratului de deseuri.
Titularul autorizatiei va controla anual conductele de levigatie, iar tipul si dimensiunile
deteriorarilor constatate vor fi inregistrate in registrul de evidenta.
Operatorul are obligatia sa informeze imediat, prin fax si telefonic, ARPM Bacau, APM
Neamt si GNM-CJ Neamt asupra deficientilor de functionare a sistemului de colectare a
levigatului.
13.6 ZGOMOT
Nu se face monitorizarea zgomotului, dar se va avea grija ca motoarele utilajelor care
deservesc depozitul sa nu fie ambalate la maximum.
13.7 MONITORIZARE POSTINCHIDERE

Conform HG nr. 349 din 21 aprilie 2005, art. 25 :
- alin(1) Operatorul depozitului este responsabil de intretinerea, supravegherea,
monitorizarea si controlul postinchidere al depozitului;
- alin(2) Perioada de urmarire postinchidere este stabilita de autoritatea
competenta pentru protectia mediului. Aceasta perioada este este de minim 30 de ani.
Principalii factori de monitorizare postinchidere si frecventa de urmarire este conform
Tabelului nr. 15 :
Tabelul nr. 15
Nr. Parametru Frecventa Observatii
crt.
1 Date meteorologice
1.1 Cantitatea de precipitatii Zilnic, dar si ca
valori lunare medii
1.2 Temperatura minima, Medie lunara
maxima, la ora 15ºº
1.3 Evapotranspiratia Zilnic, dar si ca
valori lunare medii
2 Controlul apei si al gazului de depozit
2.1 Volum levigat La 6 luni
2.2 Compozitie levigat La 6 luni
2.3 Emisii de gaze (CH4, La 6 luni Sistemul de colectare a gazului
CO2, H2S, H2) trebuie verificat regulat
35
3 Topografia depozitului
3.1 Structura si compozitia La un an Cuprinde date despre suprafata
depozitului ocupata, volumul si compoziti
deseurilor, metode de depozitare,
timpul si durata depozitarii,
calculul capacitatii remanente de
depozitare
3.2 Comportarea la tasare si La un an
urmarire nivelului depozitului
14. RAPORTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA

MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA
14.1 RAPORTARI
14.1.1 Titularul Autorizaţiei va respecta prevederile Ordinului 175/2005 privind procedura de
raportarea datelor referitoare la activitatea de protectie a mediului de catre agentii economici
cu activitate industriala.
14.1.2 Titularul Autorizaţiei va respecta prevederile Ordinului 1001/2005 privind procedurile
de raportare , de catre agentii economici a datelor si informatiilor referitoare la substantele si
preparatele chimice.
14.1.3 Titularul activitatii va transmite catre agentia APM Neamt, Agentia Regionala pentru
Protectia Mediului Bacau si GNM-CJ Neamt urmatoarele documente:
- Raportul anual asupra calitatii mediului(RAM);
- Raportul anual pentru Registrul poluantilor emisi conform Ordinului MAPM
nr. 1144/2002;
- Alte raportari, conform machetelor sau modelor transmise;

- Rezultatele activitatii de monitorizare;
- Monitorizarea gestiunii deseurilor: se va face conform indicatiilor legislatiei specifice;
Modelul rapoartelor de transmis sunt prezentate mai jos :
14.1.4 Rezultatele automonitorizarii se vor transmite la APM Neamt, GNM – CJ Neamt si la
ARPM Bacau cu frecventa stabilita , respectand urmatorul format :
Rezultatele monitorizarii emisiilor in apa

Data Punctul de Parametru Valoare limita Valoare Observatii
efectuarii prelevare analizat admisa/act de realizata
analizei reglementare
Rezultatele monitorizarii calitatii apelor subterane

Valoarea
Data Punctul de Parametru Valoarea limita Valoarea de
efectuarii prelevare analizat admis/act de realizata referinta
analizei reglementare conf. RA
Rezultatele monitorizarii calitatii solului

Data Punctul de Parametru Valoarea Valoarea Valoarea
efectuarii prelevare analizat limita realizata de
analizei admisa/act de referinta
reglementare conf. RA
Rezultatele monitorizarii aerului
36
Locul Data si ora Capac. Noxe Valoarea Parametrii auxiliari
recoltarii recoltarii de calculata
incepere/ functionare Tip Valoare a emisiilor Debitul Temp.
terminare a instal. masurata in cond. de de gaze gazelor
referinta evacuat evacuate
NOTA:
- Raportarile se fac conform periodicitatii stabilite prin prevederile prezentei
autorizatii si a legislatiei in vigoare;
- Raportarile anuale trebuie transmise pana la 01 Martie din fiecare an.
14.1.5 Raportul anual privind calitatea mediului, va cuprinde:
o Date privind activitatea de productie in anul incheiat;
o Sistemul de managenent de mediu si modul de implementare a politicii de
prevenire a accidentelor generate de substantele periculoase;
o Utilizarea materiilor prime, auxiliare si utilitati ( consumuri, eficienta energetica);
o Impactul activitatii asupra mediului: poluarea aerului, apei, solului, subsolului,
panzei freatice, nivelul zgomotului;
o Rezultatele auditului energetic, o data la trei ani;
o Modul de gestionare a deseurilor si ambalajelor;
o Costuri de mediu;
o Informatii disponibile publicului;
o Sesizari si reclamatii din partea publicului si modul de rezolvare a acestora.
14.2. INSTIINTARI
14.2.1 Operatorul va informa ARPM Bacau, APM Neamt, GNM-CJ Neamt, populatia din zona
in caz de evenimente sau accidente cu impact semnificativ asupra mediului, imediat ce
acestea se produc.
14.2.2 Operatorul va instiinta ARPM Bacau, APM Neamt, GNM-CJ Neamt, in maxim o ora de
la producere, despre:
- Orice disfunctiune, avarie sau oprire a utilajelor, instalatiilor sau activitatilor, care au
cauzat sau pot cauza poluarea mediului;
- Orice accident care a cauzat sau poate cauza poluarea mediului.
14.2.3 Operatorul va transmite ARPM Bacau o instiintare scrisa:
- La incetarea definitiva a activitaii IPPC autorizata;
- La incetarea activitatii IPPC autorizate, pentru o perioada posibil a depasi un an si
repornirea activitatii in intregime sau partial;
- In cazul modificarii autorizatiilor detinute la data emiterii prezentei autorizatii.
14.2.4 Operatorul va instiinta in scris ARPM Bacau, APMNeamt, GNM-CJ Neamt, in termen
de 14 zile de la aparitie, urmatoarele situatii:
- Orice modificare a datelor de identificare ale operatorului sau titularului de activitate,
declarate in solicitare;
- Orice schimbare a operatorului sau titularului de activitate, preluare de active;
- Vanzare, cesionare, actiuni intreprinse in scopul declararii falimentului, lichidarii.
15. OBLIGATIILE TITULARULUI ACTIVITATII

15.1 OBLIGATII
15.1.1 Titularul autorizatiei va avea obligatia sa respecte urmatoarele:
37
- Luarea tuturor masurilor de prevenire eficienta a poluarii, in special prin recurgerea la
cele mai bune tehnici disponibile;
- Luarea masurilor care sa asigure ca nici o poluare importanta nu va fi cauzata;
- Utilizarea eficienta a energiei;
- Luarea masurilor necesare pentru prevenirea accidentelor si limitarea consecintelor;
- Luarea masurilor necesare, in cazul incetarii definitive a activitatilor, pentru evitarea
oricarui risc de poluare si pentru aducerea amplasamentului si a zonelor afectate intr-o stare
care sa permita reutilizarea acestora.
15.1.2 Protecţia mediului constituie o obligaţie a tuturor persoanelor fizice şi juridice, in care
scop:
- Solicita si obţin actele de reglementare, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenta
nr.195/2005 aprobata prin Legea nr. 265 din 29.06.2006 privind protectia mediului;
- Respecta condiţiile din actele de reglementare obţinute;
- Nu pun in exploatare instalaţii ale caror emisii depasesc valorile limita stabilite prin
actele de reglementare;
- Persoanele juridice care desfasoara activitati cu impact semnificativ asupra mediului
organizează structuri proprii specializate pentru protecţia mediului;
- Asista persoanele imputernicite cu activitati de verificare, inspectie si control,
punandu-le la dispozitie evidenta masuratorilor proprii si toate celelalte documente relevante
si le facilitează controlul activitatilor ai caror titulari sunt, precum si prelevarea de probe;
- Asigura accesul persoanelor imputernicite pentru verificare, inspecţie si control la
instalatiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele si instalaţiile
de depoluare a mediului, precum si în spaţiile sau in zonele aferente acestora;
- Realizeaza, in totalitate si la termen, masurile impuse prin actele de constatare
incheiate de persoanele imputernicite cu activitati de verificare, inspecţie si control;
- Se supun dispoziţiei scrise de incetare a activitatii;
- Suporta costul pentru repararea prejudiciului si inlatura urmarile produse de acesta,
restabilind conditiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul
plateste" ;
- Asigura sisteme proprii de supraveghere;

- Asigura evidenta rezultatelor si raporteaza autoritatii competente pentru protectia
mediului rezultatele automonitorizarii emisiilor poluante, conform prevederilor actelor de
reglementare;
- Informeaza autoritatile competente, in caz de eliminari accidentale de poluanti in
mediu sau de accident major.
• Verificarea conformarii cu prevederile prezentului act se face de catre Garda

Nationala de Mediu – Comisariatul Judetean Neamt, Agentia pentru Protectia Mediului
Neamt si Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau.
• Nerespectarea celor prevazute in prezenta AUTORIZATIE INTEGRATA DE

MEDIU conduce la suspendarea sau anularea autorizatiei integrate de mediu, dupa
caz, conform OUG nr.152/2005 aprobata de Legea nr. 84/2006 privind prevenirea,
reducerea si controlul integrat al poluarii si a Ordonantei de urgenta nr. 195/22.12.2005
aprobata prin Legea nr. 265 din 29.06.2006 privind protectia mediului.
16. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI, MANAGEMENTUL

REZIDUURILOR
16.1 Lucrari si masuri specifice de protectia mediului
Avand in vedere situatia existenta, in cazul inchiderii Depozitului de deseuri, se
impune luarea urmatoarelor masuri:
- Curatarea si decolmatarea canalului de colectare ape pluviale;
38
- Obtinerea acordului de deconectare de la alimentarea cu energie electrica si
dezafectarea Statiei de pompare, cu respectarea normelor specifice;
- Asigurarea pazei non-stop a obiectivului si mentionarea intr-un registru de evidenta a
tuturor evenimentelor ce apar pe teritoriul Depozitului de deseuri;
- Anuntarea oricarui eveniment la APM Neamt, Agentia Regionala pentru Protectia
Mediului Bacau si GNM-CJ Neamt.
16.2 Titularul va intocmi Planul de inchidere si ecologizare al Depozitului de deseuri.
Acesta va cuprinde masurile propuse la incetarea activitatii, care sa demonstreze ca
titularul este capabil sa inceteze activitatea in siguranta si sa ia masuri de refacere a
amplasamentului, in vederea refolosirii lui.
Planul va respecta prevederile Ghidului tehnic general, aprobat prin Ordinul nr. 36 din
anul 2004.
Planul de inchidere si ecologizare al Depozitului de deseuri se va intocmi de institutii
autorizate pe baza de proiect in care vor fi prezentate masurile propuse la incetarea definitiva
a activitatii de pe amplasament pentru evitarea oricaror riscuri de poluare si readucerea
terenului la o stare satisfacatoare.
16.3 Conform art.28(1) din HG 349/2005, Primaria Municipiului Piatra Neamt, are obligatia de
constituire a fondului pentru inchiderea si urmarirea post inchidere a depozitului de deseuri.
Conform art.12(3) Fondul se constituie in limita sumei stabilite prin proiectul depozitului
pentru inchiderea si urmarirea post – inchidere a depozitului si se realizeaza prin esalonarea
anuala a acestei sume.
17. GLOSAR DE TERMENI
IPPC Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii

BAT Cele Mai Bune Tehnici Disponibile
BREF Documentul de Referinta BAT
CAEN Nomenclatorul Activitatilor Comerciale
NOSE -P Clasificarea Eurostat a surselor de poluare - Procese
EURAStat Serviciul UE de Statistica
SNAP Nomenclatorul Inventarului Emisiilor
EPER Registrul European al Emisiilor Poluante
COV Compusi Organici Volatili
VLE Valori Limita de Emisie
39
SEF SERVICIU ACC INTOCMIT
ing. Munteanu Mihaela ing. Ursu Constantin
VIZAT COMPARTIMENT JURIDIC CONTENCIOS

Consilier juridic
Mosnegutu Elena
40

1970

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

1970

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Autorizatie Integrata de Mediu nr. 49/29.12.

AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU

Titularul autorizatiei : PRIMARIA MUNICIPIULUI PIATRA NEAMT

1. Date de identificare ale titularului activitatii……………………………………………3

1. DATE DE IDENTIFICARE ALE TITULARULUI ACTIVITATII

5.4 Planul de actiuni si modernizare - planificare a obiectivelor si sarcinilor de mediu :

6. MATERII PRIME SI AUXILIARE

persoane fizice* - asociatii proprietari/locatari si case particulare

Pentru faza deseuri sortate (sticla, plastic) conform Tabelului nr. 4:

Pentru faza de realizare a compostului conform Tabelul nr. 6:

Alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor

7.1.2 Evacuarea apelor uzate

7.2 UTILIZAREA EFICIENTA A ENERGIEI

7.3 GAZE NATURALE

8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE

Fig. 1 Schema generala de functionare a Depozitului de deseuri

Separarea la sursa si colectarea selectiva

8.1 SEPARAREA LA SURSA SI COLECTAREA SELECTIVA A DESEURILOR

Tipurile de containere de 60 l pentru colectarea deseurilor de la locuinte individuale:

8.2 TRANSPORTUL DESEURILOR

8.3 RECICLAREA DESEURILOR

- banda de sortare sticla: 1000/25000 mm; v=0,10/0,50 m/s;

c) Accesorii folosite pentru depozitare:

d) Presa de balotat se compune din:

8.3.2 Centrele de colectare deseuri voluminoase

8.3.3 Colectarea hartiei şi cartonului

8.4 CONCASAREA DESEURILOR REZULTATE DIN DEMOLARI/CONSTRUCTII

CONCASARE REFUZ CIUR

8.5 STATIA DE COMPOSTARE A FRACTIEI ORGANICE

Garajul pentru utilaje si atelierul de intretinere si reparatii sunt realizate in incinte

apa BAZIN LEVIGAT

8.6 DEPOZITAREA DESEURILOR SOLIDE

Ca material de acoperire zilnica se va utiliza solul rezultat în urma excavarilor realizate

VERIFICARE VIZUALA Deseuri

8.7 DEPOZITAREA DESEURILOR TOXICE SI PERICULOASE

8.8 TRATAREA LEVIGATULUI

8.8.3 Unitatea II de osmoza inversa – o parte din permeatul de la Unitatea I este

In cadrul depozitului sunt instalati urmatorii consumatori de gaz, cuplati in 3

9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA

In ceea ce priveste emisiile generate de sursele mobile acestea trebuie sa respecte

 Rigola drumului de acces la hala de sortare debuseaza in santul drumului

● Activitatile igienico-sanitare ale angajatilor

10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL

11. GESTIUNEA DESEURILOR

Operatorul depozitului inregistreaza datele referitoare la: cantitatea si caracteristicile

Deseurile asimilabil menajere rezultate de la angajatii care vor desfasura activitati in

12. INTERVENTIA RAPIDA/PREVENIREA SI MANAGEMENTUL

13. MONITORIZAREA ACTIVITATII

Sursa de Punctul de Noxa Metoda de monitorizare Frecventa de

13.2.3 Ape pluviale

13.4 TOPOGRAFIA DEPOZITULUI

13.7 MONITORIZARE POSTINCHIDERE

14. RAPORTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA

- Alte raportari, conform machetelor sau modelor transmise;

Rezultatele monitorizarii emisiilor in apa

Rezultatele monitorizarii calitatii apelor subterane

Rezultatele monitorizarii calitatii solului

Rezultatele monitorizarii aerului

15. OBLIGATIILE TITULARULUI ACTIVITATII

- Asigura sisteme proprii de supraveghere;

• Verificarea conformarii cu prevederile prezentului act se face de catre Garda

• Nerespectarea celor prevazute in prezenta AUTORIZATIE INTEGRATA DE

16. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI, MANAGEMENTUL

17. GLOSAR DE TERMENI