Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
30Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Metodologia şi tehnologia instruirii

Metodologia şi tehnologia instruirii

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 975 |Likes:
Published by Cătălin
METODOLOGIA şi TEHNOLOGIA INSTRUIRII
METODOLOGIA şi TEHNOLOGIA INSTRUIRII

More info:

Published by: Cătălin on Jun 23, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2014

pdf

text

original

METODOLOGIA \u015eI TEHNOLOGIA INSTRUIRII
1. Delimit\u0103ri conceptuale - tehnologie didactic\u0103, strategie didactic\u0103, metodologia instruirii
Tehnologia didactic\u0103 Sintagma poate avea dou\u0103 accep\u0163iuni:
\ue000
Ansamblu al mijloacelor audio-vizuale utilizate \u00een practica educativ\u0103 (sens restr\u00e2ns, din ce \u00een ce mai
pu\u0163in utilizat);
\ue000

Ansamblu structurat al metodelor, mijloacelor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, al strategiilor de organizare a pred\u0103rii \u2013 \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, puse \u00een aplicare \u00een interac\u0163iunea educator-educat, printr-o str\u00e2ns\u0103 corelare a lor cu obiectivele pedagogice, con\u0163inuturile transmise, formele de realizare a instruirii, modalit\u0103\u0163ile de evaluare.

Cea de-a doua accep\u0163ie este mai curent utilizat\u0103, mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een ultimul timp. Dac\u0103 raport\u0103m

conceptul de tehnologie didactic\u0103 la contextul derul\u0103rii educa\u0163iei, ajungem \u015fi la alte forme de definire ale acestuia : "aplicarea descoperirilor \u015ftiin\u0163ifice \u00een vederea rezolv\u0103rii unor probleme practice" ( Ioan Nicola, 1994, p. 306), presupuse de ansamblul ac\u0163ional al pred\u0103rii \u2013 \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii \u2013 evalu\u0103rii, demersul \u00eentreprins de profesor pentru aplicarea "principiilor \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii \u00eentr-o situa\u0163ie practic\u0103 de instruire" ( R.J. Davitz, S. Ball, 1978, p. 106) etc.

Strategia didactic\u0103 desemneaz\u0103 un demers ac\u0163ional \u015fi opera\u0163ional flexibil (ce se poate modifica,

adapta), racordat la obiective \u015fi situa\u0163ii prin care se creeaz\u0103 condi\u0163iile pred\u0103rii \u015fi gener\u0103rii \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, ale schimb\u0103rilor de atitudini \u015fi de conduite \u00een contexte didactice diverse, particulare. Strategia reprezint\u0103 o schem\u0103 procedural\u0103 care vizeaz\u0103 eficientizarea demersurilor didactice \u015fi este dimensionat\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 prefigureze o realitate educa\u0163ional\u0103 generatoare de cunoa\u015ftere, mobiluri, credin\u0163e, valori, \u00een condi\u0163ii care se pot schimba.

Termenul de strategie didactic\u0103 (sau strategie de instruire) indic\u0103 modul de "combinare \u015fi organizare
cronologic\u0103 a ansamblului de metode \u015fi mijloace alese pentru a atinge anumite obiective". Pentru pedagogul
Marin Stoica, strategia didactic\u0103 desemneaz\u0103 \u201cmodalit\u0103\u0163ile mai complexe de organizare \u015fi conducere a
procesului de instruire pe baza combin\u0103rii metodelor, a mijloacelor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi a formelor de gruparea
elevilor, \u00een scopul realiz\u0103rii obiectivelor pedagogice\u201d ( M. Stoica, 1996, p. 213 ).
Strategia didactic\u0103 este caracterizat\u0103 prin mai multe dimensiuni (Cuco\u015f, 2002):
\ue000
Epistemologic\u0103 \u2013 prin faptul c\u0103 este \u00eenainte de toate un construct teoretic, coerent, coextensiv anumitor
reguli \u015ftiin\u0163ifice;
\ue000
Pragmatic\u0103 \u2013 \u00een sensul c\u0103 este menit\u0103 s\u0103 modeleze situa\u0163ii didactice concrete pentru a le maximiza
eficien\u0163a;
\ue000
Opera\u0163ional\u0103 \u2013 deoarece include suite de opera\u0163ii corelate, \u00een rezonan\u0163\u0103 cu situa\u0163iile didactice concrete;
\ue000
Metodologic\u0103 \u2013 deoarece include ansambluri de metode \u015fi procedee didactice consonante \u015fi compatibile
reciproc.
Ioan Nicola ( 1994, pp.307-308 ) enun\u0163a c\u00e2teva caracteristici ale strategiei didactice:
1. Prin orice strategie de instruire se urm\u0103re\u015fte"apari\u0163ia \u015fi stabilirea unor rela\u0163ii optime \u00eentre activitatea

de predare \u015fi cea de \u00eenv\u0103\u0163are"; op\u0163iunea pentru o variant\u0103 sau alta a strategiei didactice nu constituie un scop \u00een sine sau o modalitate de "a da culoare" activit\u0103\u0163ii profesorului, ci reprezint\u0103 un mecanism menit s\u0103 genereze efecte pozitive \u00een \u00eenv\u0103\u0163area elevilor. Acest obiectiv constituie, de altfel, argumentul cel mai conving\u0103tor al necesit\u0103\u0163ii perpetue de instituire de noi strategii educa\u0163ionale \u00een institu\u0163ia \u015fcolar\u0103.

2. Actualizarea oric\u0103rei strategii didactice impune "\u00eembinarea dintre activitatea profesorului \u015fi cea a

elevului". \u00cen acest caz, viz\u0103m dou\u0103 aspecte complementare: pe de o parte, \u00een cadrul strategiei imaginate de c\u0103tre profesor trebuie incluse momente, situa\u0163ii, sarcini care s\u0103 permit\u0103 manifestarea activ\u0103 a elevului \u00een sens ascendent, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t educatul s\u0103 accead\u0103 p\u00e2n\u0103 la ipostaza de subiect care realizeaz\u0103 "\u00eenv\u0103\u0163area independent\u0103 \u015fi creatoare"; pe de alt\u0103 parte, op\u0163iunea pentru o strategie concret\u0103 de instruire trebuie s\u0103 aib\u0103 ca repere decisive ritmul \u015fi calitatea rezultatelor activit\u0103\u0163ii desf\u0103\u015furate de elevi. \u00cen consecin\u0163\u0103, preferin\u0163a subiectiv\u0103, strict personalizat\u0103 a profesorului ( pe baza a ceea ce "place acestuia sau a ceea ce \u00eel \u00eenc\u00e2nt\u0103" dintr- un motiv sau altul ) va fi cel din urm\u0103 argument utilizat \u00een alegerea \u015fi realizarea unei strategii didactice. Factorul determinant, motivator pentru a dezvolta o formul\u0103 strategic - metodologic\u0103 anumit\u0103 trebuie s\u0103 fie

exterior subiectivit\u0103\u0163ii cadrului didactic \u015fi s\u0103 se centreze pe nivelul intelectual al elevului, pe specificul

activit\u0103\u0163ii lui etc. Atunci c\u00e2nd educatorul prime\u015fte "semnale" despre o activitate a elevului lipsit\u0103 de performan\u0163e, va trebui s\u0103 supun\u0103 unei evalu\u0103ri atente propria strategie didactic\u0103 (generatoare, \u00eentr-o propor\u0163ie variabil\u0103, a insuficien\u0163ei sesizate ), cu scopul de a schimba, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i, perfec\u0163iona calea de instruire adoptat\u0103. F\u0103r\u0103 a fi rezultatul unei alegeri discre\u0163ionare sau capricioase, strategia didactic\u0103 reprezint\u0103, totu\u015fi, o "manifestare \u015fi expresie a personalit\u0103\u0163ii profesorului".

1
3.Instituirea unei strategii de instruire se produce \u00eentr-un "c\u00e2mp de factori" \u015fi \u00eentr-un registru variabil
de posibilit\u0103\u0163i. Deoarece \u00een orice strategie sunt prezen\u0163i \u015fi factori \u00eent\u00e2mpl\u0103tori, cu o pondere \u015fi cu un rol
necontrolabil \u00een cadrul ac\u0163iunii pedagogice, "finalitatea ei include un oarecare grad de probabilitate".

Fiecare profesor posed\u0103 un arsenal metodologic propriu de instruire \u015fi actualizeaz\u0103 multiple variante de strategii didactice. Experien\u0163a educa\u0163ional\u0103 a relevat adeseori faptul c\u0103 valoarea sau calitatea ac\u0163iunii pedagogice este dependent\u0103 nu doar de "c\u00e2t de multe metode" poate opera\u0163ionaliza un pedagog, ci \u015fi de inspira\u0163ia sau "neobi\u015fnuitul" strategiei didactice concepute \u015fi aplicate (sau aplicabile). Putem accepta caracterul limitat (din punct de vedere numeric) al metodelor, \u00eens\u0103 nu \u015fi pe acela al strategiilor de instruire. Cele din urm\u0103 sunt nelimitate (desigur, \u00een termeni teoretici), deoarece depind, al\u0103turi de experien\u0163a profesional\u0103 \u015fi de cultura psiho-pedagogic\u0103 \u015fi metodologic\u0103, de creativitatea \u015fi imagina\u0163ia formatorului, de nivelul comprehensiunii \u015fi adecv\u0103rii profesorului la specificul fiec\u0103rei situa\u0163ii de predare/ \u00eenv\u0103\u0163are etc. \u00cen ultim\u0103 instan\u0163\u0103,compe ten\u0163a

metodologic\u0103 a cadrului didactic se exprim\u0103 prin capacitatea acestuia de a elabora \u015fi actualiza strategii
didactice eficiente.
Profesorii \u015fi elevii pot \u015fi trebuie s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 mai multe moduri de abordare a \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii.E xisten\u0163a

unui num\u0103r mare de strategii de instruire, aplicate sau aplicabile \u00een experien\u0163a educa\u0163ional\u0103, a impus cerin\u0163a de a
le ordona, de a le tipologiza, dup\u0103 un ansamblu de criterii.
R. Iucu (2001, p. 101) ofer\u0103 o clasificare destul de cuprinz\u0103toare a strategiilor instruirii:

\ue000
Dup\u0103 criteriul con\u0163inuturilor \u015fi domeniilor psihocomportamentale vizate se disting strategii cognitive,
afectiv-atitudinale, psihomotrice \u015fi mixte;
\ue000

Dup\u0103 opera\u0163iile cognitive predominante: strategii inductive, deductive, analogice (explicarea unui concept, fenomen prin analogie cu un altul cunoscut), transductive (prin apel la ra\u0163ionamente mai sofisticate de natur\u0103 metaforic\u0103, eseistic\u0103, jocuri de limbaj etc.), strategii mixte; (Cerghit \u015fi Vl\u0103sceanu)

\ue000

Dup\u0103 gradul de structurare a sarcinilor de instruire: strategii algoritmice (pe baz\u0103 de structuri fixe, repetitive de ac\u0163iuni mintale); strategii semi-prescrise (permi\u0163\u00e2nd \u015fi schimbarea traiectelor ac\u0163ionale); strategii euristice (axate pe explorare, descoperire pe cont propriu, prin \u00eencercare \u015fi eroare).

\ue000

Dup\u0103 mediul de organizare a situa\u0163iilor de \u00eenv\u0103\u0163are: strategii formale (la nivelul orei \u00eenscrise \u00een program), semiformale (\u00een contextele dinainte sau de dup\u0103 programul obligatoriu de instruire), extra\u015fcolare (prin activit\u0103\u0163i complementare traseelor didactice)

\ue000
Dup\u0103 forma de organizare a elevilor: individual\u0103, pe grupe \u015fi frontal\u0103;
\ue000
Dup\u0103 gradul de explicitare a con\u0163inuturilor: direct\u0103, sugerat\u0103 \u015fi ascuns\u0103;
\ue000
Dup\u0103 dimensiunea (cantitatea) con\u0163inutului transmis: secven\u0163ial\u0103, integrat\u0103 (pe unit\u0103\u0163i tematice), global\u0103;
\ue000
Dup\u0103 gradul de interven\u0163ie sau asisten\u0163\u0103 din partea cadrului didactic \u2013 permanent, episodic, combinat;
\ue000
Dup\u0103 coeziunea \u015fi gradul de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre diferitele secven\u0163e \u2013 episoade independente, autonome,
episoade corelate pe plan sincronic, episoade derivate pe un plan diacronic.

Noul Curriculum na\u0163ional accentueaz\u0103 importan\u0163a demersurilor educa\u0163ionale ce favorizeaz\u0103 personalizarea pred\u0103rii \u015fi formarea autonomiei elevului. Reg\u0103sim \u00een documentele oficiale (Ghiduri metodologice) explicitate diferen\u0163ele dintre strategiile didactice tradi\u0163ionale \u015fi cele de orientare modern\u0103:

Criterii
Strategii didactice
Orientare tradi
\u0163ional\u0103
Orientare modern\u0103
Rolul elevului
Urm\u0103re\u015fte prelegere, expunerea, explica\u0163ia profesorului Exprim\u0103 puncte de vedere proprii
\u00cencearc\u0103 s\u0103 re\u0163in\u0103 \u015fi s\u0103 reproduc\u0103 ideile auzite
Realizeaz\u0103 un schimb de idei cu ceilal\u0163i
Accept\u0103 \u00een mod pasiv ideile transmise
Argumenteaz\u0103, pune \u015fi \u00ee\u015fi pune \u00eentreb\u0103ri cu scopul de a
\u00een\u0163elege, de a realiza sensul unor idei
Lucreaz\u0103 izolat
Coopereaz\u0103 \u00een rezolvarea problemelor \u015fi a sarcinilor de
lucru
Rolul
profesorului
Expune, \u0163ine prelegeri
Faciliteaz\u0103 \u015fi modereaz\u0103 \u00eenv\u0103\u0163area
Impune puncte de vedere
Ajut\u0103 elevii s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi s\u0103 explice puncte de vedere
proprii

Se consider\u0103 \u015fi se manifest\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103 ca un p\u0103rinte Este partener de \u00eenv\u0103\u0163are
Modul de
realizare a
\u00eenv\u0103\u0163\u0103rii

Predominant prin memorare \u015fi reproducere de
cuno\u015ftin\u0163e, prin apel doar la exemplele clasice, validate
Predominant prin formare de competen\u0163e \u015fi deprinderi
practice
Competi\u0163ie \u00eentre elevi, cu scopul de ierarhizare
\u00cenv\u0103\u0163are prin cooperare
Evaluarea
M\u0103surarea \u015fi aprecierea cuno\u015ftin\u0163elor (ce \u015ftie elevul)
M\u0103surarea \u015fi aprecierea competen\u0163elor (ce poate s\u0103 fac\u0103
elevul cu ceea ce \u015ftie)
Accent pe aspectul cantitativ (c\u00e2t de mult\u0103 informa\u0163ie
de\u0163ine elevul)
Accent pe elementele de ordin calitativ (valori, atitudini)
Vizeaz\u0103 clasificarea \u201estatic\u0103\u201d a elevilor
Vizeaz\u0103 progresul de \u00eenv\u0103\u0163are la fiecare elev.
Metodologia instruirii reprezint\u0103 teoria \u015fi practica metodelor \u015fi procedeelor didactice, \u015ftiin\u0163a care
studiaz\u0103 natura, definirea, statutul, func\u0163iile, clasificarea \u015fi cerin\u0163ele de valorificare a acestora, pe baza unei
2

concep\u0163ii unitare despre actul pred\u0103rii \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii. Sunt descrise caracteristicile opera\u0163ionale ale metodei, din perspectiva adecv\u0103rii lor la circumstan\u0163e diferite ale instruirii \u015fi sunt eviden\u0163iate posibilit\u0103\u0163ile de ipostaziere diferen\u0163iat\u0103 ale acestora, \u00een func\u0163ie de creativitatea \u015fi inspira\u0163ia profesorului.

Metoda didactic\u0103 / instructiv-educativ\u0103 / de predare \u2013 \u00eenv\u0103\u0163are / de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt

Originea termenului, aflat\u0103 \u00een grecescul \u201cmethodos\u201d (\u201cmetha\u201d- c\u0103tre, spre; \u201codos\u201d- cale, drum), \u00eei confer\u0103 sensul de drum de urmat \u00een vederea atingerii unui anumit scop. \u00cen cazul particular al instruirii, este vorba de atingerea obiectivelor educa\u0163ionale. Metodele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt se aseam\u0103n\u0103 cumva cu metodele de cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103 deoarece ambele tipuri conduc la conturarea unor legit\u0103\u0163i, descrieri, interpret\u0103ri ale realit\u0103\u0163ii; deosebirea fundamental\u0103 dintre ele const\u0103 \u00een faptul c\u0103 metodele de cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103 sunt c\u0103i de producere, elaborare a cunoa\u015fterii \u015ftiin\u0163ifice, pe c\u00e2nd metodele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt doar prezint\u0103, vehiculeaz\u0103 \u015fi ajut\u0103 la (re)descoperirea, \u00eenv\u0103\u0163area cunoa\u015fterii existente la un moment dat.

Metoda are un caracter polifunc\u0163ional \u2013 ea poate participa simultan sau succesiv la realizarea mai multor
obiective instructiv educative. I. Cerghit (1997, p. 15-17) inventariaz\u0103 urm\u0103toarele func\u0163ii ale metodelor:
\ue000
Cognitiv\u0103- constituie pentru elev o cale de acces spre cunoa\u015fterea adev\u0103rurilor \u015fi procedurilor de ac\u0163iune,
spre \u00eensu\u015firea \u015ftiin\u0163ei \u015fi tehnicii, a culturii, a comportamentelor umane;
\ue000

Formativ-educativ\u0103 \u2013 metodele aplicate \u00een predare-\u00eenv\u0103\u0163are \u00eei implic\u0103 pe elevi \u00een ac\u0163iuni prin care \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 procesele psihice \u015fi fizice, deprinderi intelectuale \u015fi structuri cognitive, atitudini, sentimente, capacit\u0103\u0163i, comportamente;

\ue000
Motiva\u0163ional\u0103 \u2013 reu\u015find s\u0103 fac\u0103 activitatea de \u00eenv\u0103\u0163are mai atractiv\u0103, s\u0103 suscite curiozitatea epistemic\u0103,
s\u0103 amplifice satisfac\u0163iile \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, metoda devine factor motiva\u0163ional al \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii;
\ue000
Instrumental\u0103 \u2013 prin raportare la procesul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, metoda \u00eendepline\u015fte at\u00e2t pentru profesori, c\u00e2t \u015fi
pentru elevi, o func\u0163ie instrumental\u0103, opera\u0163ional\u0103, prin faptul c\u0103 mijloce\u015fte atingerea obiectivelor.
\ue000
Normativ\u0103, de optimizare a ac\u0163iunii \u2013 metoda arat\u0103 cum trebuie s\u0103 se procedeze, cum s\u0103 se predea \u015fi cum
s\u0103 se \u00eenve\u0163e, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se ob\u0163in\u0103 cele mai bune rezultate.
Pentru ca utilizarea unei metode s\u0103 genereze efecte pozitive maxime asupra celor educa\u0163i, pedagogii au
indicat unele dintre condi\u0163iile favorabile atingerii acestui scop. \u00centre acestea, ei au optat, adeseori, pentru
asocierea metodei didactice cu alte elemente sau componente ale ac\u0163iunii educative. Astfel, metoda didactic\u0103
poate fi \u00eenso\u0163it\u0103 de:
1) un suport material relevant, demonstrativ sau ilustrativ pentru inten\u0163iile cadrului didactic; \u00een acest

sens, \u00een ac\u0163iunea educativ\u0103 sunt incluse : obiecte naturale reale sau originale (plante, animale, aparate, instrumente, ma\u015fini, icoane, \u00eenscrisuri, obiecte de cult, c\u0103r\u0163i etc.); obiecte construite cu valoare de substitute ale realit\u0103\u0163ii ( machete, mulaje, globuri terestre, truse de piese demontabile etc. );reprezent\u0103ri figurative pentru anumite obiecte sau fenomene ( desene, ilustra\u0163ii, fotografii, h\u0103r\u0163i, atlase, tablouri, panouri, reproduceri de art\u0103 etc.); reprezent\u0103ri vizuale sau vizual - auditive ( diapozitive, diafilme, emisiuni de televiziune, imagini stereoscopice, discuri, video, benzi etc.; I. Cerghit, L. Vl\u0103sceanu, 1988, pp. 204-205).

2) un simbol sau un ansamblu de simboluri ( reprezent\u0103ri grafice, scheme etc.);
3) o form\u0103 determinat\u0103 de grupare a elevilor ( grupuri mici: 3-6 persoane, grupuri mari: 12-15, clasa
\u00eentreag\u0103: 30-35 elevi ) sau individualizarea activit\u0103\u0163ii pentru c\u00e2te o persoan\u0103 (ibidem.). Despre componentele
care alc\u0103tuiesc prima dintre aceste trei categorii de clasificare spunem c\u0103 formeaz\u0103 mijloacele ac\u0163iunii
educative.

Metoda didactic\u0103 poate fi considerat\u0103 un sistem omogen de procedee, ac\u0163iuni \u015fi opera\u0163ii, selec\u0163ionate func\u0163ie de caracteristicile situa\u0163iei de \u00eenv\u0103\u0163are, ordonate, ierarhizate \u015fi integrate \u00eentr-un mod unitar de execu\u0163ie, subordonat metodei respective. Valoarea unei metode \u00eentr-un context poate fi dat\u0103 \u015fi de calitatea, adecvarea \u015fi congruen\u0163a procedeelor care o compun.

Procedeul didactic reprezint\u0103 o component\u0103, o secven\u0163\u0103 a metodei, care \u0163ine de execu\u0163ia ac\u0163iunii, o

tehnic\u0103 particular\u0103 cu rol de instrument. El const\u0103 \u00eentr-un sistem de opera\u0163ii intelectuale \u015fi/sau practice ale profesorului \u015fi ale elevilor, opera\u0163ii care transpun \u00een plan practic modalitatea de ac\u0163iune a metodelor, contribuind la valorificarea lor eficient\u0103. Rela\u0163ia dintre procedeul didactic \u015fi metoda pe care o sprijin\u0103 este flexibil\u0103 \u015fi dinamic\u0103: o metod\u0103 poate deveni procedeu al unei metode considerat\u0103 principal\u0103 \u00een activitatea instructiv- educativ\u0103, iar un procedeu poate dob\u00e2ndi statutul de metod\u0103 \u00een situa\u0163iile de instruire \u00een care este folosit, cu prec\u0103dere, \u00een activitatea didactic\u0103. De exemplu, modelarea material\u0103 poate de\u0163ine rol de procedeu \u00een cadrul explica\u0163iei, iar explica\u0163ia poate deveni procedeu \u00een procesul model\u0103rii materiale.

Modul de organizare al \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii este un concept supraordonat celor de metod\u0103 \u015fi procedeu didactic,
ajut\u00e2ndu-ne s\u0103 circumscriem aspecte ale metodologiei didactice care de multe ori sunt asimilate procedeelor \u015fi
metodelor simple.
3

Activity (30)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
reyia liked this
soonrie liked this
Andrei Cebotaru liked this
ang_pit6088 liked this
Pisica16 liked this
thrylla liked this
lipdan liked this
annyflor7248 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->