Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword or section
Like this
385Activity
×
P. 1
Rezolvare Varianta 1 si 2 Limba Romana, bac 2007

Rezolvare Varianta 1 si 2 Limba Romana, bac 2007

Ratings:

4.67

(3)
|Views: 160,321|Likes:
Published by Alexa
rezolvarile sub 1 si 2 la limba romana pentru cei care dau la bac din 2007
rezolvarile sub 1 si 2 la limba romana pentru cei care dau la bac din 2007

More info:

Published by: Alexa on Jun 23, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

08/19/2013

pdf

text

original

 
Rezolvare varianta 1 Limba Romana
Subiectul I (40 de puncte)1. Expresii/locuţiuni: a şti ca pe apă; a bate apa-n piuă; a da apă la moară; a fi oapă şi-un pământ; apă de ploaie; apă chioară; apă la plămâni; a căra apă cuciurul; a trece ca gâsca prin apă; a-i lăsa gura apă;2. Sinonime: treieră = trec, vântură, calcă; văpaie = flacără, lumină; muche =creastă, margine, pisc; brazde = unde, valuri;3. Sens conotativ: Un val de bucurie l-a cuprins pe neaşteptate. Îşi alungă dinminte umbra amintirilor urâte. Am simţit deodată un val de emoţie care m-acopleşit. Nu am nicio umbră de îndoială că va promova examenul.4. Expresivitatea verbelor la imperfect (“păreau”, “păzeau”) denotă o acţiuneincertă, de provizorat a imaginii naturii în momentul înserării, când “văpaia” luniizugrăveşte imagini feerice; verbele la prezentul gnomic (care exprimă acţiuneafără a o raporta la un anumit timp, prezent atemporal-n.n.), predominante înpoezie, transmit ideea eternizării naturii, a elementelor care compun tabloulfascinant al înserării, în antiteză cu efemeritatea omului, cu statutul său demuritor.5. Tema naturii, motivul lacului/ motivul lunii/ motivul nopţii;6. Ca figură sintactică de construcţie, inversiunea este o formă de dislocarebazată pe schimbarea ordinii normale a cuvintelor, o topică inversată: “molatecevaluri”, “vechea zidire”, “ a lunei văpaie”. Inversiunea eminesciană are şi rolprozodic în măsura versurilor, precum şi valoare artistică în muzicalitatea poeziei.Antepunerea epitetului are funcţie stilistică, desăvârşind ambiguizarea sintacticăa textului: “în vechea zidire”; “măreaţă comoară de aur”; “negrele trestii”.(Imaginarul poetic transpune artistic peisajul natural prin inversiuni repetate, învariante diverse, atât în grupul nominal cât şi în grupul verbal: “A ierbii/ Molatecevaluri”; “a stâncelor muche pe cer zugrăveşte”; “domnitorii ai apei acestei”. etc.);7. Imaginarul poetic: “În lac se oglindă castelul. A ierbii/ Molatece valuri le treierăcerbii.”; “Iar lebede albe din negrele trestii/ Apar domnitorii ai apei acestei”.8. Epitetul cromatic în inversiune “negrele trestii” aşezat în antiteză cu epitetulcromatic “lebede albe” conturează o imagine vizuală a lacului (motiv romanticeminescian). O altă figură de stil este metafora lunii - “comoară aprinsă”-,exprimă fascinaţia poetului faţă de astrul tutelar, ca simbol al vrăjii pe care oexercită asupra lumii. “Perdelele-n geamuri scânteie ca bruma” - comparaţie,sugerează imaginea ferestrelor luminate care strălucesc aidoma brumei; “Iar lebede albe din negrele trestii” - antiteză la nivelul versului, realizată prin douăepitete cromatice antitetice (alb/negru) compun o imagine impresionantă a laculuiluminat misterios de razele lunii.9. Caracteristici romantice: Poezia “Diamantul nordului” face parte din liricaromantică eminesciană întrucât este descris un tablou nocturn al naturii, cumotive romantice specific eminesciene: luna, cerul, lacul. Imaginile vizuale se îmbină cu cele auditive şi motorii. Natura reuneşte două planuri - uman-terestruşi universal-cosmic -, creând astfel un peisaj nocturn mirific. Motivele romantice
 
sugerând elemente simbolice ale Cosmosului, luna şi cerul, se îmbină în modarmonios cu elementele terestre reprezentate de lac, lebede şi castel.*Îmbinarea armonioasă a motivelor romantice telurice - lacul, umbra, stânca,“vechea zidire”, castelul- cu motivele romantice cosmice: luna, umbrele;10. Prima strofă ilustrează imaginea feerică a castelului care se răsfrânge în lac,forma arhaică a verbului “se oglindă” accentuând plăsmuirea de basm conturată în incipit. Imaginarul poetic profilează un peisaj încântător, în care iarba înaltă depe malul lacului, pe care o “treieră” cerbii (personificare), pare o prelungirefascinantă a apei, prin epitetul în inversiune “molatece valuri”. Inversiunea“vechea zidire” amplifică ancestralitatea naturii în armonie desăvârşită cu omul,prin comparaţia metaforică “Perdelele-n geamuri scânteie ca bruma”.Expresivitatea verbelor aflate la prezentul gnomic (care exprimă acţiunea fără a oraporta la un anumit timp, prezent atemporal-n.n.) -“se oglindă”, “treieră”,“scânteie” - permanentizează starea emoţională a eului liric, contemplareaextatică a naturii eterne.Subiectul al II-lea (20 de puncte)Text argumentativ: “Adevăratele poezii încep acolo unde se sfârşesc pe hârtie.”(Octavian Goga, “Precursorii”)Consider că această idee filozofică enunţată de Octavian Goga exprimă adevărulartistic ce se ascunde în fiecare creaţie lirică de mare valoare.Este evident faptul că o poezie, dincolo de frumuseţea exterioară reprezentatăprin figuri de stil sugestive, imagini poetice bine alese, eufonia versurilor,transmite subtil diverse concepţii, sentimente, idei, stări, viziuni ale poetului.Rolul creaţiilor lirice nu este pur estetic, ci trebuie să emoţioneze, săimpresioneze pe cel ce le citeşte, având o încărcătură emoţională, spirituală. Dealtfel, Titu Maiorescu afirma că poezia trebuie să îndeplinească două “condiţiuni”,una materială şi alta ideală, având rolul să “deştepte” imagini sensibile în fanteziacititorului. În altă ordine de idei, poeziile devin creaţii artistice în adevăratul sens alcuvântului când, după ce au fost citite, stăruiesc în mintea cititorului prinprofunzimea, delicateţea, sensibilitatea, subtilitatea mesajului transmis. Astfel,aşa cum susţine şi Octavian Goga, adevărata poezie există, în sensul spiritual,abia în momentul în care îi sunt pătrunse tainele şi înţelesurile, reuşind săimpresioneze mai mult decât nişte versuri iscusit alese.Creaţia lirică de mare valoare intelectuală capătă importanţă prin mesajului înălţător, frumos şi pur, el însuşi ca idee sau sentiment, astfel că adevărata artăeste transmiterea unor gânduri de mare profunzime într-o formă personală decătre fiecare poet în parte. În concluzie, susţin că însemnătatea unei creaţii lirice este dată de “puterea” pecare o are asupra cititorului, de timpul – mai scurt sau mai lung – de dăinuire îngândurile sale.(Luiza Anghel)****************
 
*altă rezolvare[”Adevăratele poezii încep acolo unde se sfârşesc pe hârtie” (Octavian Goga,“Precursorii”)Consider că afirmaţia lui Goga este foarte sugestivă în ceea ce priveşte efectulpe care “adevăratele poezii” îl au asupra cititorului. În primul rând, rolul poeziei este acela de a emoţiona, valenţa sentimentală aacestei creaţii artistice fiind transmisă în mod miraculos cititorului, carereceptează afectiv nu numai starea eului liric, ci şi substanţa ideatică pe careacesta o comunică. O creaţie lirică valoroasă prelungeşte freamătul lăuntric şidupă ce a fost parcurs textul poetic, determinând cititorul să mediteze asupraconţinutului ideatic, să simtă şi după aceea emoţia estetică. În susţinerea acestei aserţiuni, mărturisesc impactul emoţional pe care l-a avutasupra mea poezia lui Marin Sorescu, intitulată atât de sugestiv, “Echerul”, pecare am reţinut-o fără să-mi propun neapărat asta, ci mi s-a imprimat în minte şi în suflet cu mare uşurinţă, aproape fără să-mi dau seama. În altă ordine de idei, nu orice fel de versuri devin memorabile sau impresioneazăcititorul, ci numai acelea care insuflă stări emoţionale şi idei interesante, adicănumai cele care creează o conexiune spirituală între actanţii comunicării poetice. În concluzie, doar “adevăratele poezii” stârnesc reacţii afective puternice şiuneori neaşteptate asupra cititorului, percepţii senzoriale care durează şi dupăparcurgerea textului.]SUBIECTUL al III- lea (30 de puncte)Particularităţi ale nuvelei psihologice:* “Moara cu noroc” de Ioan Slavici“În vreme de război” de I.L.Caragiale.(Prof. Mariana Badea)
Rezolvare Varianta 10 Limba Romana
Varianta 10SUBIECTUL I (40 de puncte)1. Sinonime: crudă = nemiloasă, feroce, chinuitoare(a) fermeca = a vrăji, a fascina, a seduce, a subjuga2. Punctele de suspensie din ultimul vers au rol stilistic şi semnifică melancoliaeului liric, îndemnul spre meditaţie.3. Polisemia verbului “a ridica”: *Copilul a fost ridicat în braţe când a început săplângă. *Rezultatul obţinut de Elena nu se ridică la aşteptările doamneiprofesoare.4. Imaginarul poetic: “Îmbătrânit e sufletul din mine/ Ca un bordei pustiu în iarnăgrea”, “de-aş ave lacrimi, plânge de-aş putea”5. Prezenţa eului liric:

Activity (385)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred thousand reads
Ruxandra Anghel liked this
Dan Popescu liked this
Robert Gabriel liked this
Adelina Zamfir liked this
Amalia Morariu liked this
Madalina Biris liked this
Aly Alynutza liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->