Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Caderea Florilor La Tomate

Caderea Florilor La Tomate

Ratings: (0)|Views: 4|Likes:
Published by gherghescu gabriel

More info:

Published by: gherghescu gabriel on Sep 10, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/18/2014

pdf

text

original

 
Caderea florilor la tomate, polenizare, stimulare
Marţi, 11 dec 2012
 
O problemă foarte des întâlnită la culturile de tomate intensive din solarii este legarea proastă a fructelor 
ș
i/sau
căderea florilor 
ș
i/sau avortarea fructelor imediat după legare.
 
Pentru a găsi cele mai bune solu
ț 
ii la această problemă gravă trebuie mai întâi să cunoa
ș
tem cât mai multe detalii
referitoare la fenomenele care au loc în plantă odată cu înflorirea.
 De
ș
i mecanismele fiziologice ale înfloririi, legării fructelor 
ș
i avort
ării sunt numeroase
ș
i foarte complexe vom încerca
să explicăm în continuare o parte din fenomenele
ș
i mecanismele implicate.
Etapele formării fructului:
 1.Produc
ț 
ia de polen (care este esen
ț 
iala).2.Polenizarea - transferul de polen, produs pe stamina,
către stigmat, care este partea femelă a florii.
 3.Germinarea granulelor de polen de pe stigmat.4.Cre
ș
terea tuburilor de polen.5.Fertilizarea ovarelor.
Mai jos este prezentat un ciclu al înfloririi, polenizării, legării
ș
i formării fructelor la tomate (Ilustratie preluată de
ș
te
ș
i se vor transforma în semin
ț 
e.Fiecare
sămân
ț 
ă a fructului ia ne
ș
tere prin acest proces.
Mărimea fructului la tomate precum
ș
i forma acestuia sunt influen
ț
ate de numărul
ș
i dezvoltarea semin
ț
elor.
 Rolul
ș
i importan
ț 
a polenizării!
 Produc
ț 
ia finală de tomate este în strânsă corela
ț 
ie
ș
i determ
inată de numărul de fructe ajunse la maturitate
ș
i de
greutatea fiecărui fruct.
 O buna dezvoltare a fructului (greutatea, forma) depinde de dezvoltarea semin
ț 
elor în compartiment
ș
i de numărul de
semin
ț 
e din compartiment (cavitate).
 
Când este cel mai bun moment pentru polenizare?
 Pistilul ce con
ț 
ine stigmatul trebuie sa fie în interiorul florii. Nu ca în imaginea de mai jos, această anomalie ducând lacăderea florii.
 Stigmatul e lipicios
ș
i pregătit cu 2 zile înainte de polenizare.
 Stamina este optima la 17-24 de grade Celsius
ș
i un RH (umiditate relativă) de 65
-70 %.
Fertilizarea se realizează de obicei în 12 ore.
 Ovarul con
ț 
ine ovule care devin semin
ț 
e. Ele se deteriorează rapid odată cu trecerea timpului
ș
i la temperaturi maimari de 40 de grade C.Nivelul optim de luminozitate este intre 600-800 de micro-Einstein, dar polenizarea poate avea loc
ș
i la un nivel mai
scăzut de 405
-600 me.
Condi
ț
ii nefavorabile
ș
i cauze care duc la căderea florilor 
ș
i la dispari
ț
ia fructului
:
1. Temperaturil 
e scăzute (sub 10 grade C).
 2. Temperaturi mari peste 35-40 de grade C 
 –
(la aceste temperaturi este stopata fun
ț
ia de fotosinteză,
planta nemaiproducând carbohidra 
ț
i necesari pentru hrănirea florilor 
ș
i a fructelor noi formate, mari consumatoare de 
energie în această perioadă se produce avortul fructelor recent legate urmate de căderea
florilor).3. Un nivel ridicat al RH-ului (umiditate mai mare de 90 %), polenul devine greu, lipicios iar transferul acestuia se face cu greutate.
4. Un nivel scăzut a
l RH-ului (umiditate mai mica de 40%) atmosfera este prea uscata 
ș
i polenul nu se mai lipe 
ș
te.
5. Luminozitate mica (sub 400 me), vreme înnorată mult timp.
 
6. Intensitate luminoasă excesivă, mai ales în timpul verii.
 7. Un nivel ridicat de Azot determina o cre 
ș
tere vegetativă puternică în paralel cu o scădere a capacită
ț
ilor generative ale plantei (inducere târzie a înfloririi, flori pu 
ț
ine, flori slabe, legare deficitară, uscare rapidă a
florii).
8. O hrănire deficitară (în special deficien
ț
ele de Magneziu 
ș
i Calciu în perioada de înflorire) care duce la 
slăbirea generalizată a plantelor automat va conduce la avortul 
ș
i/sau căderea florilor. Ca un rezultat al hrănirii deficitare, articula
ț
iile florii devin galbene 
ș
i cad (cad florile). Este foarte important aportul foliar de Calciu 
ș
i Magneziu (aplicare de Borocal 
ș
i/sau Agroxilato-Mg) în perioada înfloririi 
ș
i formării fructului,datorită ratei foarte mari de multiplicarea a celulelor fructului nou format, orice deficien
ț
ă de Calciu având 
repercusiuni grave 
în dezvoltarea ulterioară a fructului (acum este momentul în care apare Inside Blossom
end Rot, Putregaiul inelar pe interior al tomatelor).
 
 
 Aportul foliar de Magneziu împiedică formarea acidului abscisic în plantă astfel crescându 
-se considerabil perioada de via 
ț
ă a florii 
ș
i implicit cre 
ș
terea timpului de polenizare. un aport deficitar de nutrien 
ț
i se poate observa u 
ș
or la plante prin apari 
ț
ia unei zone galbene la nivelul florii, acestea căzând înainte de a lega fructe.
 
9. Apa insuficientă, mai ales în zilele călduroase, cauzează stoparea alimentării în primul rând a florilor, apafiind redistribuită către frunze pentru transpira
ț
ie. O cantitate redusa de apă către floare duce în primă fază laînchiderea florii apoi dacă fenomenul persistă în scurt timp va cădea.
 
10. Bolile foliare care slăbesc planta au ca efect secundar 
ș
i căderea florilor.
 11. Insecte cum ar fi: afidele, musculi 
ț
a alba, thripsul, păianjenii, pot slabi planta
ș
i pot duce la căderea
florilor.
12. Stropirea foliară cu produse de p
rotec 
ț
ie fitosanitară la care nu s
au respectat dozele sau compatibilită
ț
le poate induce plantei o fitotoxicitate 
severă ce are ca efect secundar 
ș
i căderea florilor.
 
Concluzii
 
Când una sau mai multe condi
ț
ii prezentate mai sus au loc, atunci polenizarea se face cu
dificultate, iar florile pot cădea cauzând importante pierderi de produc
ț
ie.
 
 În unele cazuri se poate interveni suplimentar în perioada polenizării. Interven
ț 
iile suplimentare pot fi făcute prinurmătoarele metode:
 
1. Metode mecanice:
 A) Scuturarea sau lovirea tulpinilor sau a florilor ajută dar nu este o metoda a
ș
a bună.
 B)
Pulverizarea aerului sau clătinarea plantelor duce la eliberarea granulelor de polen
ș
i este o metoda mai bunadecât lovirea firelor.
C) Vibratoarele electrice speciale pentru polenizare scutură florile
ș
i duc la eliberarea polenului necesar polenizării.Metoda e eficace dar necesită mult timp. Condi
ț 
iile necesare polenizării (vezi momentele propice pt polenizare)

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->