Limba
ş
i Literatura Român
ă
Rezolv
ă
ri subiecte oral
Acest material apar
ţ
ine exclusivwww.bacalaureat2008.info
1
tehnic@bacalaureat2008.info. V
ă
mul
ţ
umim!. Daca l-a
ţ
i g
ă
sit pe o alt
ă
pagin
ă
decât aceasta, v
ă
rug
ă
m s
ă
ne anun
ţ
a
ţ
i de urgen
ţă
la
Argumenteaz
ă
apartenen
ţ
a la specia literar
ă
basm cult a unui text narativ studiat
Basmul este o nara
ţ
iune deliberat fantastic
ă
, definit
ă
ca specie a genului epic dinliteratura popular
ă
sau cult
ă
, care prezint
ă
confruntarea dintre dou
ă
categorii opuse – Binele
ş
i R
ă
ul -, simbolizate prin personaje pozitive
ş
i negative. Din aceast
ă
confruntare, Binele iese înving
ă
tor, deoarece basmul propune modele de conduit
ă
,idealuri pre
ţ
uite de omul din popor. Din literatura popular
ă
, specia a trecut
ş
i înliteratura cult
ă
, basmul cult exprimând viziunea artistic
ă
a unui singur creator. Dac
ă
laorigine aceast
ă
crea
ţ
ie literar
ă
se comunica nemijlocit, prin viu grai, în literatura cult
ă
oralitatea stilului este rezultatul procesului de elaborare artistic
ă
ilustrând concep
ţ
ia unuisingur creator.Ion Creang
ă
, unul dintre scriitorii care s-au impus în literatura român
ă
prinoriginalitatea stilului, a l
ă
sat posterit
ăţ
ii o oper
ă
variat
ă
, aducând în literatura cult
ă
farmecul
ş
i spontaneitatea literaturii populare.
Povestea lui Harap-Alb
, considerat
ă
„sintez
ă
a basmului românesc” ( Nicolae Ciobanu ),
se dezvolt
ă
pe un tipar narativtradi
ţ
ional, particularizat prin interven
ţ
iile autorului cult
, care supune materialulepic unui proces de transformare în func
ţ
ie de propriile structuri mentale
ş
i de propriileconcep
ţ
ii.
Ac
ţ
iunea basmului este structurat
ă
pe episoade, urm
ă
rind tiparele epiciipopulare
. Situa
ţ
ia
ini
ţ
ial
ă
prezint
ă
o stare de echilibru
– craiul are trei feciori, Verde-Împ
ă
rat are trei fete, - care va fi
perturbat prin sosirea scrisorii lui Verde-Împ
ă
rat
.Acesta nu are mo
ş
tenitori
ş
i îi cere fratelui s
ă
u s
ă
îi trimit
ă
pe unul dintre fii pentru a-il
ă
sa împ
ă
r
ăţ
ia. Rug
ă
mintea nu e deloc u
ş
or de îndeplinit, pentru c
ă
cele dou
ă
împ
ă
r
ăţ
iise afl
ă
departe una de cealalt
ă
, separate de r
ă
zboaie.
Ac
ţ
iunea de recuperare a echilibrului
, care constituie un alt element din tiparulnarativ tradi
ţ
ional, începe în momentul în care fiii mai mari ai craiului pornesc spreîmp
ă
r
ăţ
ia unchiului lor, convin
ş
i c
ă
vor reu
ş
i. Ambii e
ş
ueaz
ă
lamentabil, la
probapodului
unde sunt a
ş
tepta
ţ
i de tat
ă
l deghizat în piele de urs. Când mezinul cere permisiunea de a pleca în aceea
ş
i c
ă
l
ă
torie riscant
ă
, este refuzat cu asprime. Sup
ă
rat,fiul mai mic al craiului se retrage în gr
ă
dina palatului
ş
i întâlne
ş
te o b
ă
trân
ă
pe care omiluie
ş
te cu un b
ă
nu
ţ
. Drept r
ă
splat
ă
, b
ă
trâna îi d
ă
sfatul s
ă
nu plece la drum f
ă
r
ă
calul,armele
ş
i hainele tat
ă
lui s
ă
u de când a fost mire.
Fabulosul î
ş
i face apari
ţ
ia într-uncadru care nu sugereaz
ă
prin nici o caracteristic
ă
evenimente neobi
ş
nuite
. B
ă
trânase dovede
ş
te a avea puteri supranaturale
ş
i dispare înv
ă
luit
ă
într-un nor misterios, spresurprinderea tân
ă
rului cr
ă
i
ş
or.La pod, tat
ă
l îl supune aceleia
ş
i probe, dar
mezinul o dep
ăş
e
ş
te
cu ajutorul
caluluicu puteri supranaturale
.
Motivul c
ă
l
ă
toriei ini
ţ
iatice, specific basmelor, se asociaz
ă
cu sfaturile tat
ă
lui
, care îi cere fiului s
ă
se fereasc
ă
de omul spân
ş
i de omul ro
ş
,d
ă
ruindu-i pielea de urs.
Probele
la care va fi supus eroul ulterior sunt, de asemenea, tipice pentru structura basmului tradi
ţ
ional. La trecerea prin p
ă
durea – labirint, fiul craiului se r
ă
t
ă
ce
ş
te
ş
iaccept
ă
, dup
ă
trei întâlniri fatidice,
tov
ă
r
ăş
ia omului spân.
Spânul, spre deosebire depersonajele negative tipice din basmele populare, adopt
ă
un comportament carenu se abate cu nimic de la legile firescului
. Nic
ă
ieri
ş
i niciodat
ă
eroul lui Creang
ă
nud
ă
dovad
ă
c
ă
ar avea puteri supranaturale sau capacit
ăţ
i de vr
ă
jitor, în stare s
ă
-
ş
i impun
ă
voin
ţ
a asupra celorlal
ţ
i f
ă
r
ă
nici un efort. Neavând calit
ăţ
i supranaturale, Spânul el î
ş
i pune în aplicare planul de uzurpare a identit
ăţ
ii lui Harap-Alb prin alte mijloace.Inteligen
ţă
viclean
ă
, înzestrat
ă
cu o mare putere de persuasiune, Spânul recurge laargumente atât de normale, încât este aproape imposibil s
ă
-i fie respins ajutorul. Prinvicle
ş
ug, la fântân
ă
, acesta î
ş
i însu
ş
e
ş
te identitatea cr
ă
i
ş
orului, momentul fiind
Leave a Comment